De ce se pensioneaza judecatorii la 52 de ani? CSM explica fenomenul si trage un semnal de alarma

Consiliul Superior al Magistraturii semnaleaza ca scaderea varstei medii de pensionare a magistratilor se mentine din cauza instabilitatii legislative. 

CSM anunta, intr-un comunicat, ca in anul 2025, varsta medie de pensionare a judecatorilor este de 52 de ani, comparativ cu 58 de ani - varsta medie de pensionare in perioada de stabilitate legislativa (2010–2011). 

Potrivit sursei citate, modificarile repetate privind varsta de pensionare si discutiile din spatiul public cu privire la veniturile acestei categorii profesionale au determinat tot mai multi magistrati sa se pensioneze. In ultimele saptamani, peste 60 de cereri de pensionare au fost depuse.

"Statistic se poate observa ca instabilitatea legislativa si repunerea in discutie in mod recurent a varstei de pensionare a determinat din ce in ce mai multi judecatori si procurori sa ia decizia de a se pensiona. De altfel, reamintim ca pe fondul discutiilor generate de masurile din planul de guvernare pe acest segment, respectiv cresterea brusca a varstei de pensionare de la 60 de ani, cat este prevazut in prezent prin etapizarea reglementata de Legea nr. 282/2023, la 65 de ani, in ultimele saptamani au fost formulate peste 60 de cereri de pensionare de catre judecatori si procurori", se arata in comunicatul dat publicitatii joi de CSM. 

Consiliul a publicat mai multe date privind varsta medie de pensionare la magistrati si procurori. 

"Daca la nivelul anului 2021, varsta medie de pensionare la judecatori era de aproximativ 54 de ani, dupa initierea si adoptarea legislatiei care a modificat varsta de pensionare a magistratilor, incepand cu anul 2022, varsta medie de pensionare a scazut la aproximativ 52 de ani, pe fondul instabilitatii normative din aceasta perspectiva. Contrar celor exprimate in spatiul public, in anul 2025, pana la acest moment, varsta medie de pensionare la judecatori se mentine la 52 de ani, comparativ cu perioada de maxima stabilitate legislativa cand, la nivelul anilor 2010 – 2011, varsta medie de pensionare era de peste 58 de ani la judecatori", se mai arata in comunicatul CSM.

In cazul procurorilor, varsta medie de pensionare este de „aproximativ 55 de ani in intervalul de timp 2010 – 2025", mai noteaza CSM.

Pana la sfarsitul anului indeplinesc conditiile de pensionare 628 de judecatori, reprezentand peste 14% dintre judecatorii in functie, 550 dintre acestia fiind de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, curti de apel si tribunale. De asemenea, dintre cei 2360 de procurori aflati in activitate, 233 de procurori indeplinesc conditiile pentru a se pensiona anul acesta.

„Aceasta instabilitate a statutului magistratilor conduce treptat la generarea unor efecte iremediabile pe termen scurt la nivelul sistemului judiciar, in conditiile unui deficit actual de 667 de posturi de judecator si 700 de posturi de procuror, concursurile pentru ocuparea directa a acestora fiind blocate prin act normativ. La acestea se pot adauga, in perioada urmatoare, posturile vacantabile prin pensionare, respectiv 861 de posturi de judecator si procuror, ducand la un total de 2227 de posturi vacante de magistrat la nivelul sistemului judiciar, reprezentand aproximativ 28% din schema de personal. Pe de alta parte, pe termen scurt, cresterea numarului de posturi vacante la 716, atat pentru judecatori, cat si pentru procurori, defalcat, in cateva saptamani, conduce la o blocare iminenta a instantelor de judecata si parchetelor de pe langa acestea, cu consecinta afectarii directe a cetatenilor din perspectiva duratei rezonabile de solutionare a cauzei”, sustin reprezentantii magistratilor.

Acestia fac din nou referire la pensiile magistratilor, amintind ca Legea nr. 282/2023 a corectat „anomaliile anterioare” iar pensia de serviciu nu mai depaseste salariul net in plata. 

Datele publicate de CSM arata ca salariul net al unui judecator la judecatorie se situeaza in intervalul 6990 lei/net pentru un judecator stagiar, 10.486 lei/net pentru un judecator de judecatorie in primii ani de cariera si ajunge, dupa 20 de ani vechime in functie, pana la suma de 16.157 lei/net la judecatorie. CSM transmite ca aproximativ 45% dintre judecatori activeaza la judecatorii.

Un judecator de curte de apel sau un procuror de la parchetul de pe langa curtea de apel are un venit net de 16.309 lei si poate ajunge, dupa 20 de ani vechime in functie, la maxim 20.345 lei/net. La nivelul curtilor de apel activeaza 930 de judecatori, respectiv aproximativ 18% din totalul judecatorilor in functie.

„Astfel, raportat la venitul brut, indicele INS privind salariul mediu brut este de 1,90 pentru un judecator definitiv recent incadrat la judecatorie, in concordanta cu media indicelui european pentru salariile judecatorilor”, se mai arata in documentul citat.

Redam in randurile de mai jos comunicatul integral al CSM

"Date statistice privind pensiile de serviciu si veniturile nete

In continuarea datelor prezentate in cursul zilei de 09 iulie, fata de campania mediatica de dezinformare privind pensiile si veniturile judecatorilor si procurorilor, in vederea corectei informari a societatii, atat cu privire la varsta medie de pensionare a magistratilor, evolutia acesteia in raport de modificarile legislative, cat si cu privire la venitul net al judecatorilor, Consiliul prezinta urmatoarele date: 

1.Daca la nivelul anului 2021, varsta medie de pensionare la judecatori era de aproximativ 54 de ani, dupa initierea si adoptarea legislatiei care a modificat varsta de pensionare a magistratilor, incepand cu anul 2022, varsta medie de pensionare a scazut la aproximativ 52 de ani, pe fondul instabilitatii normative din aceasta perspectiva.

Contrar celor exprimate in spatiul public, in anul 2025, pana la acest moment, varsta medie de pensionare la judecatori se mentine la 52 de ani, comparativ cu perioada de maxima stabilitate legislativa cand, la nivelul anilor 2010 – 2011, varsta medie de pensionare era de peste 58 de ani la judecatori.

Asadar, in ceea ce priveste varsta medie de pensionare la magistrati, din datele statistice reiese ca pentru procurori aceasta este de aproximativ 55 de ani in intervalul de timp 2010 - 2025, iar pentru judecatori varsta medie de pensionare este de aproximativ 56 de ani in acelasi interval de timp.

Astfel, statistic se poate observa ca instabilitatea legislativa si repunerea in discutie in mod recurent a varstei de pensionare a determinat din ce in ce mai multi judecatori si procurori sa ia decizia de a se pensiona.

De altfel, reamintim ca pe fondul discutiilor generate de masurile din planul de guvernare pe acest segment, respectiv cresterea brusca a varstei de pensionare de la 60 de ani, cat este prevazut in prezent prin etapizarea reglementata de Legea nr. 282/2023, la 65 de ani, in ultimele saptamani au fost formulate peste 60 de cereri de pensionare de catre judecatori si procurori.

Mai mult, pana la finalul anului indeplinesc conditiile de pensionare 628 de judecatori, reprezentand peste 14% dintre judecatorii in functie, 550 dintre acestia fiind de la instantele superioare, respectiv ICCJ, curti de apel si tribunale.

In ceea ce priveste profesia de procuror, in prezent au vocatie la pensionare 233 de procurori din 2360 in activitate, reprezentand aproximativ 10% din totalul celor in functie.

Aceasta instabilitate a statutului magistratilor conduce treptat la generarea unor efecte iremediabile pe termen scurt la nivelul sistemului judiciar, in conditiile unui deficit actual de 667 de posturi de judecator si 700 de posturi de procuror, concursurile pentru ocuparea directa a acestora fiind blocate prin act normativ.

La acestea se pot adauga, in perioada urmatoare, posturile vacantabile prin pensionare, respectiv 861 de posturi de judecator si procuror, ducand la un total de 2227 de posturi vacante de magistrat la nivelul sistemului judiciar, reprezentand aproximativ 28% din schema de personal.

Pe de alta parte, pe termen scurt, cresterea numarului de posturi vacante la 716, atat pentru judecatori, cat si pentru procurori, defalcat, in cateva saptamani, conduce la o blocare iminenta a instantelor de judecata si parchetelor de pe langa acestea, cu consecinta afectarii directe a cetatenilor din perspectiva duratei rezonabile de solutionare a cauzei.

2. In ceea ce priveste cuantumul pensiei de serviciu, prin Legea nr. 282/2023 s-au corectat anomaliile anterioare, astfel incat pensia de serviciu nu mai depaseste salariul net in plata. Situatiile punctuale care se mai pot intalni provin din reglementarea anterioara anului 2023, aceste persoane indeplinind conditiile de pensionare in temeiul legislatiei vechi.

3. Din totatul celor 5068 de judecatori in functie, 2315 judecatori, reprezentand aproximativ 45%, activeaza la judecatorii. Salariul net al unui judecator la judecatorie se situeaza in intervalul 6990 lei/net pentru un judecator stagiar, 10.486 lei/net pentru un judecator de judecatorie in primii ani de cariera si ajunge, dupa 20 de ani vechime in functie, pana la suma de 16.157 lei/net la judecatorie.

La instantele si parchetele superioare, spre exemplu, un judecator de curte de apel sau un procuror de la parchetul de pe langa curtea de apel, are un venit net de 16.309 lei si poate ajunge, dupa 20 de ani vechime in functie, la maxim 20.345 lei/net. La nivelul curtilor de apel activeaza 930 de judecatori, respectiv aproximativ 18% din totalul judecatorilor in functie.

Astfel, raportat la venitul brut, indicele INS privind salariul mediu brut este de 1,90 pentru un judecator definitiv recent incadrat la judecatorie, in concordanta cu media indicelui european pentru salariile judecatorilor, potrivit celor mai recente date publicate de CEPEJ.

Concluzionand, in contextul unor prefigurate modificari legislative care nu vor afecta doar sistemul judiciar, ci se vor reflecta in primul rand asupra societatii, in ceea ce priveste accesul la justitie si durata rezonabila de solutionare a cauzelor, Consiliul ramane fidel si constant informarii corecte a cetatenilor"