Doamnelor si domnilor,
Sunt sigur ca, pentru noi toti, este de maxim interes Raportul Comisiei Europene privind Mecanismul de Cooperare si Verificare, asa cum este si firesc.
Documentul publicat azi de Comisia Europeana nu este doar un document politic sau tehnic, el reprezinta mult mai mult pentru intreaga societate romaneasca: Raportul ne spune ca Romania se afla pe drumul ireversibil al integrarii europene, ca romanii au speranta unui trai sigur si predictibil, similar cetatenilor din celelalte state membre. Iar din acest punct de vedere, sistemul de justitie este unul din factorii esentiali ce pot si trebuie sa asigure aceasta speranta.
Declar ca, din punctul nostru de vedere al Consiliului Superior al Magistraturii, este un raport bun, un raport pozitiv, ce reflecta, de o maniera obiectiva, progresele inregistrate de Romania de la precedentul raport anual (iulie 2010). Raportul puncteaza si unele neimpliniri, dar Comisia Europeana accentueaza cat se poate de limpede faptul ca de la precedentul raport si pana in prezent au fost facuti pasi importanti pentru indeplinirea cerintelor si recomandarilor.
Precizez raspicat ca Mecanismul de Cooperare si Verificare instituit de comun acord de Comisia Europeana si Romania in anul 2006 a reprezentat o sansa pentru parcursul reformei in justitie in perioada postaderare si, in acelasi timp, a reprezentat un cadru in care autoritatile responsabile romanesti pentru reforma in justitie s-au intalnit si au fost astfel determinate sa actioneze in aceasta directie.
Trendul pozitiv al eforturilor autoritatilor romanesti in directia reformei in justitie legitimeaza Romania ca in viitorul apropiat sa ia in calcul ridicarea Mecanismului de Cooperare si Verificare de catre Comisia Europeana, cu conditia esentiala, insa, a continuarii si dezvoltarii directiilor modernizarii justitiei romanesti si a demonstrarii determinarii autoritatilor romanesti de a nu intrerupe cursul reformei in justitie si de a nu a afecta independenta justitiei.
In acest sens, pornind de la recomandarea Comisiei Europene din acest raport de creare a unui grup de monitorizare a progreselor in reforma justitiei, Romania trebuie sa-si creeze propriul mecanism intern de cooperare si verificare intre autoritatile statului responsabile de reforma in justitie, inclusiv prin adoptarea unei strategii care sa contina termene, responsabili, indicatori cheie de performanta, cu implicarea si a componentelor sistemului de justitie (instante, parchete, avocati, notari, executori judecatoresti), precum si a societatii civile. Efortul pana la urma cade in responsabilitatea exclusiva a autoritatilor publice romanesti si, instituirea unui astfel de mecanism intern functional, nu poate decat sa dea seama de maturizarea acestor autoritati publice.
In lipsa unui factor coagulant, CSM se ofera a fi un liant in aceasta directie, cu conditia ca toti factorii indicati anterior sa accepte necesitatea crearii unui astfel de mecanism intern, precum si de-si impune ca obiectiv ridicarea monitorizarii Comisiei Europene pe mecanismul de cooperare si verificare.
In acelasi context, va rog sa observati ca majoritatea criticilor din raport vin pe fondul lipsei de dialog si conlucrarii adecvate si sustinute intre institutiile statutului pe obiective importante. Izolarea fiecarei autoritati si institutii publice cu responsabilitati in justitie doar pe domeniul specific conduce la o lipsa de perspectiva a modernizarii justitiei, la ruperea unui ritm firesc pentru reforma in justitie. Cearta si galceava institutionala, uneori depasindu-se limita rezonabilitatii institutionale – cum ar fi acuzele vadit denigratoare la adresa intregului corp profesional al magistratilor din partea unor autoritati publice sau ale unor politicieni – reprezinta mai degraba piedici majore in directia reformei in justitie si, in acelasi timp, induc neincredere si nesiguranta in randul cetatenilor.
De aceea, avand in vedere recomandarile Raportului Comisiei Europene din 20.07.2011, CSM adreseaza solicitarea catre toate autoritatile publice, in special Guvernului Romaniei si Parlamentului, precum si Presedintelui Romaniei, de a continua si finaliza discutiile cu reprezentantii sistemului judiciar in vederea incheierii unui acord national transpartinic si independent de ciclurile electorale, pentru sustinerea justitiei ca domeniu strategic de interes national pentru Romania, de consolidare si modernizare a justitiei, inclusiv din punct de vedere legislativ, logistic si financiar.
Nu in ultimul rand, Raportul reflecta provocarea majora pe care o reprezinta intrarea in vigoare a celor patru noi coduri nu numai pentru sistemul de justitie, dar si pentru intreaga societate romaneasca. Fara o finantare adecvata si un plan coerent de pregatire a magistratilor, fara politici publice in directia pregatirii cetatenilor in raport cu drepturile, obligatiile si responsabilitatile acestora inscrise in noile coduri, implementarea acestor patru noi coduri poate fi pusa sub semnul intrebarii. Romania, autoritatile publice romanesti, nu-si pot permite nicio sincopa, pentru ca modernizarea cu adevarat a Romaniei depinde si de aplicarea adecvata a codurilor. De aceea, si din aceasta perspectiva, autoritatile si institutiile publice, toate profesiile juridice au datoria de a gasi solutii impreuna si coordonat.
De asemenea, CSM atentioneaza asupra responsabilitatii colective in lupta impotriva coruptiei. Astfel, contrar opiniei vehiculate, justitia nu este decat ultima veriga in acest mecanism. Revine institutiilor si celorlalte autoritati sa isi asume masuri clare de prevenire a coruptiei. Dupa cum revine cetateanului obisnuit obligatia de a respecta integritatea sistemelor cu care vine in contract si a nu incerca coruperea oficialilor.
Scurta prezentare a recomandarilor raportului CE din iulie 2011 privind mecanismul de cooperare si verificare:
Eforturile si demersurile CSM – in noua sa componenta – pentru indeplinirea recomandarilor Comisiei, ce intra in domeniul sau de responsabilitate, au fost apreciate pozitiv, asteptandu-se rezultate ale acestor eforturi in viitorul apropiat in sensul de a demonstra prin masuri concrete angajamentul sau pentru reforma.
In timp ce aspectele critice se refera cu precadere la probleme de sistem, precum lipsa unei strategii comune a autoritatilor publice responsabile privind progresul reformei in justitie, insuficienta fondurilor alocate pentru pregatirea magistratilor in vederea intrarii in vigoare a noilor coduri, insuficienta resurselor umane, durata procedurilor in special in cauzele de mare coruptie.
Asadar, iata recomandarile Raportului Comisiei Europene din 20 iulie 2011 pentru sistemul judiciar:
a. Adoptarea unui plan cuprinzator de implementare a noilor coduri, asigurarea de resurse suficiente pentru formare profesionala si reorganizarea instantelor si a parchetelor, cresterea capacitatii Institutului National al Magistraturii si adoptarea propunerilor acestuia pentru imbunatatirea trainingului si a standardelor de recrutare.
b. Finalizarea unei analize detaliate a dezechilibrelor din volumul de munca in cadrul sistemului judiciar in pregatirea viitoarea evaluari functionale a sistemului judiciar.
c. Finalizarea propusei evaluari functionale a sistemului judiciar si implementarea recomandarilor acestuia, adoptarea unui plan de actiune si a unui calendar cu obiective si indicatori pentru reforma.
d. Crearea unui cadru pentru monitorizarea progreselor in reforma sistemului judiciar, pentru implementarea planului de mai sus, implicand toti factorii implicati din sistem si societatea civila.
e. Demonstrarea unui istoric in decizii transparente si obiective referitoare la numiri, hotarari disciplinare si evaluari profesionale si implementarea unui sistem obiectiv si transparent de promovare la Inalta Curte de Casatie si Justitie.
f. Demonstrarea unui istoric al Inspectiei Judiciare in analizarea si imbunatatirea practicii judiciare si continuarea reformei Inspectiei Judiciare.
g. Finalizarea publicarii electronice a intregii jurisprudente si aplicarea unor masuri menite sa asigure ca motivarea hotararilor este realizata in conformitate cu legea si la timp.
h. Luarea unor masuri urgente pentru imbunatatirea practicii judiciare si a managementului cazurilor si accelerarea cazurilor importante de inalta coruptie pentru a evita implinirea termenelor de prescriptie.
i. Continuarea reformei ICCJ in vederea intaririi rolului sau de instanta de casatie si cresterea capacitatii sale de a solutiona cauzele de coruptie la nivel inalt.
j. Continuarea imbunatatirii caracterului disuasiv si a consecventei sanctiunilor aplicate de instante in cauze de coruptie la nivel inalt si demonstrarea unor rezultate mai bune in cercetarea, urmarirea si judecarea fraudelor fondurilor UE si in achizitiile publice.
k. Adoptarea unor norme clare in consultare cu sistemul judiciar pentru deciziile Parlamentului de ridicare a imunitatii membrilor sai bazate pe cele mai bune practici din alte state membre ale UE.
l. Coordonarea politicilor anticoruptie la nivel inalt si dezvoltarea unei noi strategii pentru prevenirea si combaterea coruptiei consistente, in baza recomandarilor unui studiu independent de impact; crearea unui grup de monitorizare,impreuna cu societatea civila, pentru a urmari implementarea acestei strategii.
m. Demonstrarea unor rezultate convingatoare in confiscarea produselor infractiunii pe baza celor mai bune practici din alte state membre ale UE, adoptarea unei noi legi privind confiscarea extinsa si intarirea practicii judiciare. Romania trebuie sa demonstreze un istoric in urmarirea penala a spalarii banilor ca infractiune de sine statatoare.
Pozitia CSM cu privire la recomandarile Raportului cu incidenta asupra sistemului judiciar este urmatoarea:
CSM apreciaza ca Recomandarile Comisiei din prezentul Raport anual in cadrul MCV sunt constructive si obiective.
Implementarea recomandarilor care tin de competenta CSM constituie deja una dintre prioritatile strategice ale CSM in noua sa componenta.
Avand in vedere ca Recomandarile sunt adresate Romaniei si nu unei autoritati anume, CSM isi reafirma disponibilitatea de a colabora cu puterea executiva, indeosebi prin Ministerul Justitiei, dar si cu toate institutiile implicate (Inalta Curte de Casatie si Justitie, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitiei, Uniunea Nationala a Barourilor din Romania, celelalte profesii juridice), precum si cu societatea civila in fundamentarea unei strategii de reforma insotita de un plan de actiune viabil, care sa contina termene precise, responsabili si indicatori cheie de performanta.
De asemenea, CSM saluta recomandarea privind crearea unui grup de monitorizare a progreselor in reforma justitiei, care sa includa toti responsabilii privind sistemul judiciar si societatea civila.
CSM va acorda in continuare prioritate cresterii transparentei si obiectivitatii numirilor, in primul rand cele de la Inalta Curte de Casatie si Justitie.
JUDECATOR NICOLAE - HORATIUS DUMBRAVA
PRESEDINTELE CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII
