Discutiile avute pe Messenger, WhatsApp sau Telegram pot fi folosite ca probe in instanta

Aproape 10 milioane de romani folosesc in acest moment o metoda de comunicare electronica, iar la nivelul intregii planete vorbim de peste 4 miliarde de utilizatori ai platformelor de comunicare electronica.

Este evident ca pentru o comunicare facila si pentru un marketing executat ca la carte, WhatsApp, Telegram sau/si Messenger devin indespensabile in ziua de astazi. Viteza cu care se asteapta un raspuns la probleme imediate este satisfacuta de aceste aplicatii, iar criptarea de la un capat la celalalt a conversatiilor este extrem de utila.

Aflandu-se, insa, in fata unei instante de judecata, putem cere ca discutiile avute pe aceste platforme sa fie folosite ca probe? Da. Ce ne spune acum instanta? Tinem cont si de faptul ca discutiile pe Facebook Messenger, WhatsApp sau Telegram ar putea fi folosite si in cauze penale!

Pentru a putea fi considerata proba de catre judecatori, o conversatie de acest gen trebuie sa fie:

• admisibila, adica a fost obtinuta in conditii legale si loiale legilor in vigoare si este permisa folosirea acestora in respectiva procedura;
• autentica, adica poate fi verificata si se poate dovedi ca nu a fost alterata;
• relevanta, adica angreneaza ambele parti implicate in proces si probeaza sustinerile acestora.

Admisibilitatea comunicarilor se evalueaza in functie de:

• mediul in care se poarta intreaga comunicare;
• particularitatile procedurii prin care urmeaza a fi utilizata proba;
• cine prezinta proba;
• cum a fost obtinuta;
• libertatea utilizarii acesteia;
• autorizarile sau acordurile necesare a fi obtinute in prealabil.

Autenticitatea comunicarilor se dovedeste a fi dificila in cele mai multe cazuri. Ca regula, in practica, verificarea comunicarilor folosite in proces nu se intampla in mod automat, ci - pana la proba contrarie - se prezuma ca sunt autentice. Solutiile instantelor de judecata cu privire la necesitatea verificarii autenticitatii sunt multiple si uneori diametral opuse, chiar pentru situatii similare. Ca principiu, testul autenticitatii poate presupune identificarea originii conversatiei, verificarea identitatii interlocutorilor si a integritatii continutului conversatiei.

Pentru a sti care este modalitatea potrivita de prezentare a probei trebuie sa intelegem caracteristicile platformei de comunicare, reversul fiind acela ca o proba prezentata gresit poate fi combatuta mai usor, iar acest fapt poate conduce la o depreciere nejustificata a probatoriului in ansamblu. 

Modele de texte pentru nota 10 la Evaluarea Nationala clasa a VIII-a

Vezi AICI detalii

Consilier - Codul Muncii abonament 12 actualizari

Vezi AICI detalii

Manualul Contabilului Incepator - stick USB

Vezi AICI detalii

Relevanta probelor este stabilita in final de catre instantele de judecata - singurele indreptatite sa decida in ce masura probele administrate reconstituie cat mai fidel adevarul si sunt apte sa fundamenteze una sau alta dintre solutiile pe care le pot pronunta.

Intelegem, asadar, ca discutiile avute pe Messenger, WhatsApp, Telegram sau alte platforme similare pot fi folosite ca probe in instanta, insa admisibilitatea acestora depinde de mai multi pasi si mai multe verificari intrucat nu pot fi admise de instanta in mod automat.