CCR: Legea de modificare a actelor din domeniul sigurantei publice, neconstitutionala

CCR a dat publicitatii motivele pentru care a admis, pe 13 martie, o sesizare a presedintelui Klaus Iohannis si a decis ca Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul ordinii si sigurantei publice este neconstitutionala.

Conform modificarilor introduse de aceasta lege, printre atributiile principale ale Politiei Romane erau incluse si masuri de prevenire si combatere a terorismului.

Art. 1 din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea si combaterea terorismului stipuleaza: "Terorismul reprezinta ansamblul de actiuni si/sau amenintari care prezinta pericol public si afecteaza securitatea nationala".

Potrivit art. 6 din Legea nr. 51/1991 privind securitatea nationala a Romaniei, "(1) Organele de stat cu atributii in domeniul securitatii nationale sunt: Serviciul Roman de Informatii, Serviciul de Informatii Externe, Serviciul de Protectie si Paza, precum si Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Afacerilor Interne si Ministerul Justitiei, prin structuri interne specializate. (2) Activitatea pentru realizarea securitatii nationale este organizata si coordonata de catre Consiliul Suprem de Aparare a Tarii".

"(...) Avand in vedere, pe de o parte, rolul si atributiile Politiei Romane, concepute ab initio in stransa legatura cu securitatea nationala, iar, pe de alta parte, amploarea modificarilor operate prin legea criticata, inclusiv in sensul consolidarii acestor atributii, se impunea solicitarea avizului Consiliului Suprem de Aparare a Tarii", a explicat CCR.

Curtea a mentionat ca, avand in vedere viciile de neconstitutionalitate extrinseca retinute, nu a mai analizat si criticile de neconstitutionalitate intrinseca formulate de presedintele Klaus Iohannis cu privire la aceasta lege.

Conform Curtii Constitutionale, in temeiul art. 147 alin. (4) din Legea fundamentala si avand in vedere jurisprudenta Curtii in materie, Parlamentului ii revine in continuare obligatia de a constata incetarea de drept a procesului legislativ, ca urmare a constatarii neconstitutionalitatii legii, in integralitatea sa.

In sesizarea trimisa la CCR, presedintele Klaus Iohannis arata ca, prin aceasta lege, se introduc o serie de cazuri in care politistul este indreptatit sa patrunda "in orice mod intr-o locuinta sau orice spatiu delimitat ce apartine ori este folosit de o persoana fizica sau juridica, fara consimtamantul acesteia sau al reprezentantului legal, pentru: (...) d) a prinde autorul unor acte de terorism, daca exista indicii ca acesta se afla in acel spatiu".

Literatura romana Rezumatele textelor studiate in clasele V-VIII

Vezi AICI detalii

Consilier Ghid complet de Salarizare ReviSal si Contributii sociale

Vezi AICI detalii

Portal Codul Muncii

Vezi AICI detalii

Seful statului critica si prevederea prin care politistul are dreptul sa legitimeze si sa stabileasca identitatea persoanei in situatia in care "aceasta incalca dispozitiile legale ori exista motive verosimile pentru a banui ca pregateste sau a comis o fapta ilegala", presedintele sustinand ca sintagma "motive verosimile" nu este una definita in cuprinsul modificarilor aduse actului normativ, contrar exigentelor de tehnica legislativa, fiind una neclara, de natura sa lipseasca norma de precizie si claritate, contrar Constitutiei.

Iohannis adauga ca folosirea de catre politist a dispozitivelor cu electrosocuri reprezinta o masura disproportionata in raport cu scopul sau prin raportare la Constitutie, avand in vedere efectele pe care astfel de mijloace le pot avea asupra integritatii fizice a persoanelor vizate.