Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

Opinie separata la CCR in cazul ANI: Citeste textul integral

HotNews.ro scrie despre cei trei judecatori (din noua) de la Curtea Constitutionala au facut opinie separata in cazul ANI.

Curtea nu avea dreptul sa-si extinda controlul de neconstitutionalitate la capitole din legea ANI, atributiile Agentiei - de verificare a averii si existentei unor conflicte de interese - nu exced cadrul constitutional, nu se incalca prezumtia de dobandire licita a averii iar Agentia nu poate fi considerata organ jurisdictional, sustin judecatorii Nicolae Cochinescu, Petre Lazaroiu si Augustin Zegrean in opinia separata la decizia Curtii Constitutionale in cazul ANI. Altfel spus, din cei 9 judecatori ai Curtii Constitutionale care au decis in data de 14 aprilie ca mai multe articole din legea ANI sunt neconstitutionale, trei au votat impotriva. Vezi in articol argumentele lor.

Cele mai importante pasaje din opinia separata:

1. (...) Celelelte dispozitii legale care, potrivit opiniei majoritare, sunt neconstitutionale, si anume cele cuprinse in art.1, art.2, art.3, art.4, art.5, art.6, art.9, art.11 lit.e), f) si g), art.12 alin.(2), art. 42 alin.(2), (3) si (4), art.46, art.47, art.48 art.49 si art.50 din actul normativ atacat, nu au fost mentionate in actul de sesizare si nu sunt in mod necesar si evident indisociabile de cele declarate neconstitutionale si mentionate in acul de sesizare. In consecinta, Curtea Constitutionala nu avea dreptul sa-si extinda controlul si asupra acestor dispozitii legale si sa constate neconstitutionalitatea lor.
2. Luand in considerare obligatia generala de respectare a legilor, prevazuta in art. 1 alin.(5) din Constitutie si obligatia de exercitare a drepturilor si libertatilor constitutionale cu buna-credinta, prevazuta in art. 57 din Legea fundamentala, opinam ca atributiile Agentiei si ale inspectorilor de integritate, de verificare prin probe a caracterului licit de dobandire a averii si a existentei unor conflicte de interese si incompatibilitati, reglementate prin textele analizate, nu exced cadrul constitutional. (...)
3. Nu impartasim nici solutia de constatare a neconstitutionalitatii art. 46 din lege, adoptata cu majoritatea voturilor membrilor Curtii. Opinam ca textul nu incalca prezumtia de dobandire licita a averii, consacrata prin art. 44 alin.(8) din Constitutie, in conditiile in care textul de lege analizat prevede ca Agentia intocmeste actul de constatare pe care il trimite instantei competente, pe baza probelor aflate la dosar (...) Din textul analizat nu rezulta obligatia persoanei a carei avere este verificata de a face dovada caracterului licit al dobandirii bunurilor, aceasta obligatie revenind in exclusivitate Agentiei, prin probele abministrate in conditiile legii. In virtutea dreptului sau constitutional la aparare, persoana in cauza are posibilitatea sa combata aceste probe atat in fata organelor Agentiei cat si in fata instantei de judecata si sa infirme constatarea ca intre averea dobandita pe parcursul exercitarii functiei si veniturile realizate in aceeasi perioada sunt diferente vadite, iar dobandirea unei cote-parti din avere sau a anumitor bunuri determinate nu este justificata. (....)
4. In sfarsit, nu ne insusim teza majoritara ca activitatea Agentiei Nationale de Integritate este jurisdictionala. Functia jurisdictionala se caracterizeaza prin instituirea puterii organului de jurisdictie de a spune dreptul ( juris dico) si de a solutiona prin hotarare cu autoritate de lucru judecat un conflict cu privire la existenta ori intinderea unor drepturi subiective, de a constata o situatie juridica (prin hotarare de expedient) sau de a dispune, in conditiile legii, o masura restrictiva de drepturi. Cel care judeca, judecatorul sau organul de jurisdictie permis de Constitutie, este independent si se supune numai legii. Pe de alta parte, activitatea jurisdictionala nu se exercita decat la cerere ( judex non procedat ex officio ), spre deosebire de activitatea executiva-administrativa care actioneaza nu numai la cerere ci si din oficiu. De asemenea, activitatea jurisdictionala se desfasoara in cadrul unei proceduri formale, caracterizata prin publicitate, contradictorialitate, oralitate. Niciunul din aceste elemente de esenta activitatii de judecata nu se regasesc in structura organica, functionala si formala a Agentiei Nationale de Integritate. (...)