LEGE. Horea, Closca, Crisan si Mihai Viteazul, martiri si eroi ai natiunii romane

Doua noi proiecte legislative au fost inregistrate pentru dezbatere la Senat de catre mai multi parlamentari PSD si unul de la PNL prin care isi propun sa arate "recunoastere si respect pentru suferintele indurate in numele ideilor nobile ale libertatii" de catre Horea, Closca si Crisan.

Pentru Mihai Viteazul acestia arata ca merita statutul de martir si erou al natiunii romane, in semn de "recunoastere si respect pentru idealurile sustinute si sacrificiul facut".

Horea, Closca si Crisan

"Rascoala taraneasca din Transilvania din 1784, numita si "Rascoala lui Horea, Closca si Crisan”, a fost una dintre cele mai semnificative revolte taraniste iobage impotriva constrangerilor feudale. Rascoala a izbucnit pe 2 noiembrie si s-a incheiat la sfarsitul lui decembrie 1784, cand capii rascoalei Vasile Nicula, Ion Oarga, si Gheorghe Crisan, cunoscui popular sub numele Horea, Closca si Crisan, au fost capturati si executati de catre autoritati", arata initiatorii in expunerea de motive atasata proiectului.

Acestia subliniaza faptul ca cei trei au avut un rol extrem de important pentru romanii de Apuseni si i-au ajutat sa inteleaga mai bine libertate si de ce e important sa lupti pentru ea. Totodata, se pune accent pe faptul ca actiunile lor au avut ecou de-a lungul urmatoarelor decenii, influentand chiar si Revolutia din 1848 sau Marea Unire din 1918.

Rascoala lui Horea, Closca si Crisan a avut un larg ecou pozitiv si in strainatate, fiind publicate brosuri, calendare, articole de presa, rapoarte diplomatice si gravuri privind liderii acesteia in puteri europene precum Regatul Portugaliei, Sfantul Imperiu Roman, orasele-stat din Peninsula Italica si in Regatul Unit al Marii Britanii si Irandei de Nord, inclusiv in ziarul britanic „The Times” (1785), cea mai mare publicatie de presa din lume in perioada respectiva.

Parlamentarii mai arata ca Vasile „Horea” Nicula, Ion „Closca” Oarga, si Gheorghe Crisan au fost executati la sfarsitul lui decembrie 1784, "sacrificandu-si bunastarea si, in final, viata pentru principiile taranului roman din vremea aceea". 

"Aceleasi idealuri aveau sa fie centrale, decenii mai tarziu, in societatea romaneasca. Curajul celor trei, reprezentand dorinta si lupta interioara a tuturor romanilor pentru dezrobire si emancipare, a ramas un moment semnificativ in istoria Romaniei", mai arata alesii.

Intregul proiect cuprinde trei articole, dupa cum urmeaza:

• "Art. 1 - Se declara martiri si eroi ai natiunii romane Vasile Nicula, Ion Oarga, si Gheorghe Crisan, cunoscuti popular sub numele Horea, Closca si Crisan, pentru rolul, curajul, eroismul si sacrificiul lor din timpul rascoalei taranesti din 1784.
• Art. 2 - Ceremoniile anuale vor avea loc in data de 2 noiembrie si pot fi marcate de autoritatile centrale si locale, precum si de institutiile publice de cultura din tara si din strainatate, prin organizarea unor programe si manifestari cu caracter cultural-stiintific.
• Art. 3 - (1) Autoritatile administratiei publice centrale si locale pot sprijini material sau logistic organizarea si desfasurarea programelor si manifestarilor prevazute la art.2, in limita fondurilor disponibile.
  • (2) Societatea Romana de Radiodifuziune si Societatea Romana de Televiziune, in calitate de servicii publice, pot include in programele lor emisiuni culturale ori aspecte de la manifestarile dedicate acestei sarbatori."

Mihai Viteazul

Consilier Taxe si Impozite pentru Contabili 12 actualizari

Vezi AICI detalii

Cartea verde a contabilitatii

Vezi AICI detalii

Pachet Teste REZOLVATE pentru reusita la examenul de titularizare in invatamantul prescolar - EDUCATORI 2 culegeri

Vezi AICI detalii

Teste rezolvate la limba si literatura romana clasa a VIII-a

Vezi AICI detalii

Mihai Viteazul (n. 1558, Tirgul de Floci sau Dragoesti - d. 9 august 1601, Cimpia Turzii) a fost ban de Mehedinti, stolnic domnesc si ban al Craiovei, apoi domnitor al Munteniei si, pentru o scurta perioada in 1600, conducator de facto al tuturor celor trei state care formeaza Romania de astazi: Muntenia, Transilvania si Moldova.

"In momentul in care a pornit campania unirii, Mihai Viteazul era deja un om implinit din punct de vedere material, fiind cel mai avut si puternic domnitor, politic si militar, din tot spatiul romanesc. Acest element demonstreaza ca actiunile sale au avut ca scop un ideal si principii motivate de intregirea poporului roman sub o conducere autohtona crestina si unitara.

Pentru o scurta perioada Domn al Tarii Romanesti, Domn al Moldovei si Principe al Transilvaniei, Mihai Viteazul a fost asasinat in 1601 la comanda puterilor imperiale din regiune datorita avergurii pe care o dobandise si a simbolului ce devenise pentru romani. Realizarile sale dainuiesc pana astazi, la 419 ani de la decesul sau, el fiind amintit si omagiat in istoria din scoli, numeroase opere literare romanesti, filme artistice si Imnul National, drept un erou si martir al poporului roman", sustin parlamentarii in expunerea de motive al celui de-al doilea proiect de lege. 

Acestia propun "sigilarea sentimentelor deja imprimate in constiinta romana" despre Mihai Viteazul prin lege. Alesii arata ca declararea sa drept martir si erou al natiunii romane va arata "recunoastere si respect" pentru idealurile sustinute si "sacrificiul facut".

Si aceasta initiativa contine trei articole, dupa cum urmeaza:

• "Art. 1 - Se declara martir si erou al natiunii romane Mihai Viteazul, Domn al Tarii Romanesti, Domn al Moldovei si Principe al Transilvaniei, pentru rolul marcant pe care l-a avut in savarsirea primei uniri a poporului roman, pentru curajul si sacriflciul sau marcant in istoria Romaniei.
• Art. 2 - Ceremoniile anuale vor avea loc in data de 27 mai si pot fi marcate de autoritatile centrale si locale, precum si de instituliile publice de cultura din tara si din strainatate, prin organizarea unor programe si manifestari cu caracter cultural-stiintific.
• Art. 3 - (1) Autoritatile administratiei publice centrale si locale pot sprijini material sau logistic organizarea si desfasurarea programelor si manifestarilor prevazute la art.2, in limita fondurilor disponibile.
  • (2) Societatea Romana de Radiodifuziune si Societatea Romana de Televiziune, in calitate de servicii publice, pot include in programele lor emisiuni culturale ori aspecte de la manifestarile dedicate acestei sarbatori."

Ambele proiecte de lege (b100 si b101) au fost inregistrate la Senat pentru dezbatere, asadar deputatii vor avea votul final.

Procedura de urgenta a fost ceruta si aprobata pentru ambele initiative.

Guvernul n-a oferit inca un punct de vedere, dar retinem ca acesta nu este necesar.

Prevederile de mai sus nu se aplica momentan, dar anticipam ca vor parcurge intreaga procedura parlamentara in mai putin de 45 de zile. 

Revenim cu actualizari, imediat ce acestea vor fi disponibile.