Material publicat de Institutul National al Magistraturii sub semnatura judecatorului Mihail Udroiu
Cresterea semnificativa a numarului de dosare inregistrate la parchete (spre exemplu, in anul 2009, numarul dosarelor de solutionat a fost de 1.356.939, in crestere cu 13,7% fata de 1.193.614 in anul 2008) a justificat interventia legislativa punctuala prin Legea nr. 202/2010 in scopul evitarii unui blocaj in sistemul judiciar.
In acest sens, modificarile referitoare la faza de urmarire penala au ca scop asigurarea eficientei investigatiilor din faza actelor premergatoare, in situatiile in care nu este oportuna inceperea urmaririi penale, asigurarea flexibilitatii si a eficacitatii actelor procurorului prin care se dispune neinceperea urmaririi penale, in vederea limitarii supraincarcarii activitatii parchetelor, armonizarea dispozitiilor legale referitoare la prezentarea materialului de urmarire penala si asigurarea unui cadru legislativ eficient in cazurile in care sunt intampinate dificultati practice la prezentarea materialului de urmarire penala.
.
....Continuarea articolului Legea Micii Reforme - Modificari legislative ref la urmarirea penala: sesizarea, neinceperea urmariri si clasarea ei
7.6.Liberarea provizorie in cursul urmaririi penale
In vederea evitarii crearii unei practici neunitare la nivelul Inaltei Curti de Casatie si Justitie (unde in lipsa unei dispozitii exprese completul care judeca cauza in prima instanta este format din trei judecatori), Legea nr. 202/2010 a prevazut ca in cursul urmaririi penale, cererea de liberare provizorie sub control judiciar sau pe cautiune se solutioneaza de un singur judecator, indiferent de natura cauzei.
7.7. Prezentarea materialului de urmarire penala
Prezentarea materialului de urmarire penala este actul procesual ce consta in chemarea invinuitului sau a inculpatului in fata organului de urmarire penala si informarea lui cu privire la probele administrate, precum si la incadrarea juridica a faptei savarsite, asigurandu-i-se totodata posibilitatea efectiva de a lua cunostinta nemijlocit de acestea; reprezinta o garantie a dreptului la aparare in faza de urmarire penala fiind necesara prezenta personala a invinuitului sau inculpatului.
Potrivit Legii nr. 202/2010, procurorul poate dispune trimiterea in judecata a invinuitului/inculpatului fara prezentarea materialului de urmarire penala daca:
i) invinuitul/inculpatul sau aparatorul sau a lipsit in mod nejustificat la chemarea organului de urmarire penala (inclusiv in situatia in care lipsa nejustificata este determinata de sustragerea invinuitul/inculpatului de la urmarirea penala);
ii) invinuitul/inculpatul sau aparatorul sau refuza in mod nejustificat sa ia cunostinta de materialul de urmarire penala;
iii) invinuitul/inculpatul este disparut (nu este necesara declararea disparitiei pe cale judecatoreasca); daca pana la inaintarea dosarului la procuror invinuitul/inculpatul se prezinta, este prins ori adus, se procedeaza la prezentarea materialului de urmarire penala;
7.8. Masuri de natura a contribui la desfasurarea cu celeritate a urmaririi penale.
Legea nr. 202/2010 cuprinde si alte masuri ce pot contribui la accelerarea solutionarii cauzelor penale, dintre care enumeram:
i) urmarirea penala poate fi efectuata cu caracter de continuitate si in situatia in care invinuitul sau inculpatul este supus unor masuri preventive sau procesuale; legea prevede ca in situatiile in care, in cursul urmaririi penale, dosarul cauzei este solicitat in acelasi timp (nu este necesar ca cererile sa fie simultane, ci ca mai multe instante sa solicite in acelasi interval de timp acelasi dosar de urmarire penala) de instante diferite, ca urmare a unor cereri formulate de catre parti (de pilda, in cazul in care mai multe parti formuleaza cereri de revocare, inlocuire sau incetare a masurii arestarii preventive ce formeaza fiecare obiectul unui dosar, iar aceste dosare sunt repartizate unor complete diferite), procurorul inainteaza numai copii numerotate si certificate de grefa parchetului de pe toate actele dosarului.
Organul de urmarire penala pastreaza originalul actelor dosarului, in vederea continuarii urmaririi penale.
In cazurile in care procurorul formuleaza in cursul urmaririi penale propuneri sau cereri care sunt in competenta de solutionare a judecatorului (de exemplu, propunere de arestare preventiva, de prelungire a arestarii preventive, de incuviintare a interceptarii si inregistrarii comunicatiilor, a accesului la un sistem informatic, a perchezitiei domiciliare etc), procurorul sau organul de cercetare penala va inainta originalul dosarului, pastrand copii de pe toate actele dosarului, in vederea continuarii urmaririi penale (art. 205 alin. 2 C.proc.pen., nemodificat prin Legea nr. 202/2010).
ii) accesul la bazele electronice de date; in vederea realizarii procedurii de citare, a comunicarii actelor de procedura sau a aducerii cu mandat la desfasurarea procedurilor, procurorul are drept de acces direct la bazele electronice de date detinute de organele administratiei de stat (de pilda, Registrul Comertului, Ministerul Finantelor Publice, Administratia Nationala a Penitenciarelor, Serviciul de Evidenta Informatizata a Persoanei, Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara etc).
Pentru ca aceasta masura sa fie eficienta a fost prevazuta obligatia organelor administratiei publice care detin baze electronice de date de a colabora cu procurorul, in
vederea asigurarii accesului direct al acestuia la informatiile existente in bazele electronice de date.
In acelasi scop a fost prevazuta obligatia Ministerul Public de a incheia protocoale de colaborare cu autoritatile si institutiile publice care detin baze electronice de date, pentru ca la momentul intrarii in vigoare a „micii reforme” procurorii sa aiba acces la bazele electronice de date.
iii) posibilitatea organelor de urmarire penala de a dispune aducerea prin constrangerea in temeiul unui mandat de aducere si a martorului;
iv) ancheta sociala in cazul expertizei psihiatrice a minorului. In vederea intocmirii expertizei psihiatrice a minorului pentru a se stabili daca acesta a actionat sau nu cu discernamant, autoritatea tutelara in a carei raza teritoriala domiciliaza minorul are obligatia sa efectueze ancheta sociala la cererea unitatii sanitare de specialitate care efectueaza expertiza. Aceasta dispozitie are rolul de a inlatura blocajele existente in prezent in practica, ca urmare a refuzului serviciilor de autoritate tutelara din cadrul primariilor de a colabora cu Institutul National de Medicina Legala, care in vederea efectuarii unei expertize medico-legale psihiatrice nu are nevoie decat de realizarea
unei anchete sociale, iar nu a unui referat de evaluare de catre Serviciile de Probatiune.
v) posibilitatea procurorului de a desemna un reprezentant comun, avocat din oficiu, in cauzele cu un numar mare de parti vatamate, civile sau responsabile civilmente.
Legea nr. 202/2010 a prevazut ca in cazul in care un numar mare de persoane care nu au interese contrarii s-au constituit parte civila, acestea pot desemna o persoana care sa le reprezinte interesele in cadrul procesului penal. In cazul in care partile civile nu si-au desemnat un reprezentant comun, pentru buna desfasurare a procesului penal, procurorul poate desemna, prin rezolutie motivata, un avocat din oficiu pentru a le reprezenta interesele, in vederea efectuarii cu celeritate a urmaririi penale.
Rezolutia trebuie sa fie comunicata partilor civile, care au obligatia de a incunostinta procurorul daca sunt de acord sau refuza sa fie reprezentati prin avocatul desemnat din oficiu. In situatia in care partile civile carora li s-a comunicat de catre procuror faptul ca sunt reprezentate de un avocat din oficiu, nu incunostinteaza parchetul cu privire la acordul sau dezacordul lor referitor la reprezentarea prin avocat in cadrul procesului penal, se va prezuma ca accepta aceasta reprezentare. Daca partile civile incunostinteaza pe procuror despre faptul ca nu sunt de acord sa fie reprezentate, citarea acestora precum si comunicarea actelor de procedura se va face individual.
In situatia in care prin fapta penala s-au adus vatamari unui numar mare de parti vatamate, constituite sau nu parti civile, care nu au interese contrarii, acestea pot desemna o persoana care sa le reprezinte interesele in cadrul procesului penal. In cazul in care partile vatamate nu si-au desemnat un reprezentant comun, pentru buna desfasurare a procesului penal, procurorul poate desemna, prin rezolutie motivata, un avocat din oficiu pentru a le reprezenta interesele.
Legea nr. 202/2010 nu prevede in cazul partilor vatamate, care nu sunt constituite parti civile, obligatia de a de a incunostinta procurorul daca sunt de acord sau refuza sa fie reprezentanti prin avocatul desemnat din oficiu. Pentru identitate de ratiune, consideram ca si in cazul partilor vatamate este necesar ca rezolutia procurorului prin care a fost desemnat un reprezentant comun sa fie comunicata, iar in cazul in care acestea nu isi manifesta dezacordul cu privire reprezentarea lor prin intermediul avocatului din oficiu se va prezuma ca accepta aceasta reprezentare.
Tot astfel, daca partile vatamate incunostinteaza pe procuror despre faptul ca nu sunt de acord sa fie reprezentate, citarea acestora precum si comunicarea actelor de procedura se va face individual.
Dovada mandatului se face prin depunerea delegatiei de avocat din oficiu.
Avocatul din oficiu trebuie sa faca demersuri pentru a lua legatura cu persoanele reprezentate, si sa incunostinteze organele de urmarire penala despre aceasta.
Toate actele de procedura comunicate avocatului din oficiu, reprezentant al partii vatamate sau civile, sau de care avocatul a luat cunostinta sunt prezumate a fi cunoscute de persoanele reprezentate.
vi) posibilitatea aplicarii unei amenzi judiciare partii vatamate sau partii responsabile civilmente care lipseste nejustificat de la chemarea organului de urmarire penala, in cazul in care acesta din urma a apreciata ca prezenta acestor parti este necesara pentru buna desfasurare a urmaririi penale
7.9. Alte modificari legislative referitoare la urmarire penala.
i) in scopul corelarii dispozitiilor legale referitoare la prezentarea a materialului de urmarire penala12, s-a fost modificat art. 251 C.poc.pen. prevazandu-se ca: „Despre aducerea la indeplinire a dispozitiilor prevazute la art. 250 organul de urmarire penala (nu organul de cercetare penala) intocmeste proces-verbal, in care consemneaza si declaratiile, cererile si raspunsurile inculpatului.”
ii) potrivit art. 916 C.proc.pen., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 202/2010, „Mijloacele de proba prevazute in prezenta sectiune (s.n. interceptarile si inregistrarile audio sau video) pot fi supuse expertizei la cererea procurorului, a partilor sau din oficiu."
- astfel, a fost largit cadrul expertizelor care se pot efectua cu privire la interceptarile si inregistrarile comunicatilor prevazandu-se posibilitatea ca pe langa expertiza tehnica (referitoare la mijloacele tehnice folosite pentru efectuarea supravegherii tehnice) sa fie efectuata si expertiza criminalistica a vocii si vorbirii. *
* Prin decizia nr.24/1999 Curtea Constitutionala aratat ca: „ (…) procurorul, primind dosarul, inainte de a dispune trimiterea in judecata, are obligatia, iar nu latitudinea, de a-l chema pe invinuit spre a-i prezenta materialul de urmarire penala, chiar daca acesta i-a fost adus la cunostinta de catre organul de cercetare penala, urmand a se aplica in mod corespunzator dispozitiile art.250-254 din Codul de procedura penala.”
