Modificari la Statutul judecatorilor si procurorilor: cele mai importante schimbari!

Guvernul a trimis la Parlament proiectul de Lege privind statutul judecatorilor si procurorilor, dupa ce saptamana trecuta a aprobat pachetul de legi ale Justitiei.

Proiectul de lege a fost trimis pentru raport la comisiile permanente ale Camerei Deputatilor, insa Senatul este camera decizionala.

Citeste si:

* Proiectele Legilor Justitiei: clarificari despre caracterul obligatoriu al deciziilor CCR

* Noua Lege privind Consiliul Superior al Magistraturii: modificari legislative

In nota de fundamentare se arata ca legislatia care reglementeaza in prezent statutul magistratilor in Romania este reprezentata de Legea nr. 303/2004 privind statutul judecdtorilor si procurorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Aceasta lege a suferit, de la adoptare pana in prezent, numeroase modificari si completari, dintre care unele fie au creat disfunctionalitati ale sistemului, fie contin neclaritati in ceea ce priveste aspecte esentiale referitoare la sistemul judiciar, respectiv cu privire la statutul si cariera magistratilor. 

De asemenea, in anii 2018 si 2019, aceasta lege a suferit numeroase modificari, unele dintre acestea fiind criticate atat de asociatii ale magistratilor si de societatea civila, cat si de organismele europene pe motiv ca aduc atingere independentei justitiei si ca nu au fost facute cu respectarea principiilor de transparenta in adoptarea actelor normative, ori nu au fost dezbatute la nivelul sistemului judiciar intr-un cadru larg ori pentru o perioada suficient de lunga de timp.

1. Reglementarea la nivel primar a tuturor aspectelor care privesc cariera magistratilor in acord cu deciziile Curtii Constitutionale in materie: admiterea in magistratura, stagiul si examenul de capacitate, numirea magistratilor, promovarea acestora, efectiva sau pe loc, evaluarea si formarea profesionala, numirea in functii de conducere, revocarea din aceste functii, delegarea, detasarea, transferul, numirea judecatorilor in functia de procuror si a procurorilor in functia de judecator. In acest sens, au fost preluate la nivel de lege, adaptate si sistematizate sub aspectui continutului normativ, toate reglementarile subsecvente cuprinse in regulamente ale Plenului ori ale Sectitlor Consiliului Superior al Magistraturii care privesc aspectele mentionate mai sus, inclusiv procedurile corespunzatoare.

2. Reglementarea la nivel de lege a procedurii de evaluare profesionala a magistratilor si a criteriilor de evaluare.

3. Pentru profesionalizarea procesului de selectie a magistratilor, au fost eliminate modalitatile alternative de intrare in magistratura fara concurs (de exemplu, prin interviu), cu exceptia magistratilor pensionari care pot fi reincadrati fara concurs dupa pensionare numai la instante sau parchete care nu pot functiona normal din cauza numarului mare de posturi vacante.

4. Reglementarea la nivel de lege a duratei minime a stagiilor de practica la Institutul National al Magistraturii, avand in vedere importanta care trebuie acordaté pregatirii sub aspect practic a viitorilor magistrafi.

5. Punerea de acord a solutiilor legislative cu recomandarile organismelor europene:
- Reglementarea la nivelul legii a procedurii de selectie si a unor criterii obiective si transparente de selecfie a procurorilor cu functii de conducere de rang inalt; in acord cu recomandarea de a se consolida rolul Consiliului Superior al Magistraturii in cadrul procedurii, din comisia de interviu constituita de ministrul justitiei fac parte doi procurori desemnati de Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii;

- Reglementarea in mod expres a posibilitatit procurorului revocat din functia de conducere de rang inalt de a ataca decretul Presedintelui Romaniei de revocare din functie la instanta de contencios administrativ competent, in conditiile legii, fara parcurgerea procedurii prealabile. fn cadrul procesului care se judec de urgent si cu precadere, instanta va putea verifica legalitatea $i temeinicia propunerii ministrului justitiei de revocare din functia de conducere; tinand seama de jurisprudenta Curtii Constitutionale in materie, s-a prevazut ca Presedintele Romaniei poate refuza, doar pentru motive de legalitate, revocarea din functiile de conducere de rang inalt, aducand Ja cunostinta publicului motivele refuzului;

- Eliminarea rolului actual al Ministerului Finantelor, institutie din afara autoritatii judecatoresti, in procedura de raspundere materiala a magistratilor pentru erori judiciare savarsite cu rea-credinta sau grava neglijenta si acordarea unui rol central in aceasta procedura Sectiilor corespunzatoare ale Consiliului Superior al Magistraturii in calitate de garant al independentei justitiei (ar nu Inspectiei Judiciare, asa cum este in prezent, aceasta avand doar atributia de a efectua verificarile necesare, la solicitarea Consiliului).

6. Modificarea competentei judecatorilor stagiari, in sensul largirii sferei de litigii care se judeca de acestia si a cregterii pragului valoric al litigiilor ce vor fi in competenta lor, avand in vedere natura cauzelor respective care se caracterizeaza printr-un grad scazut de complexitate, asigurandu-se o repartizare mai judicioasa a atributiilor intre judecatorii care functioneaza la nivelul judecatorilor.

7. La promovarea efectiva a judecatorilor si procurorilor, proba de concurs consta in evaluarea hotararilor judecatoresti sau a actelor procurorilor si a conduitei acestora, iar la promovarea pe loc, proba consta in sustinerea unei lucrari scrise cu caracter teoretic si practic, avand in vedere specificul si scopul fiecarui tip de promovare si necesitatea ca promovarea efectiva sd reprezinte principala modalitate de avansare fn carierd a magistratilor. S-a prevazut, ca solutie tranzitorie, sistarea procedurilor de promovare pe loc a magistratilor timp de 3 ani, urmand ca dupa trei ani sa nu poata fi scoase la concursul de promovare pe loc mai mult de 20% din numarul total de posturi vacante pe fiecare nivel de instante sau parchete. Pentru procurori, promovarea pe loc poate opera doar pand la nivelul parchetului de pe langa curtea de apel.

8. Instituirea obligatiei pentru candidatii care participa la concursul de promovare la Inalta Curte de Casatie si Justitie de a preciza, in cererea de inscriere la concurs, doua specializari.

9. Avand in vedere faptul cd detasarea reprezinta o modalitate exceptionala de ocupare a unor posturi, atunci cand exista o nevoie temporaré a autorittii, principala modalitate fiind incadrarea prin concurs, potrivit legii, precum si faptul ci detasarea magistratilor din alte localitati in diferite institutii implica $i costuri suplimentare (diurne de detagare, cheltuieli de transport, cazare, decontare chirie etc), s-a prevazut ca numarul magistratilor detasati in alte institutii dect instante sau parchete nu poate depasi 20% din numirul total de posturi aprobat pentru institutia respectiva.

10. Flexibilizarea procedurilor de delegare si detagare a magistratilor, in raport cu nevoile sistemului. Astfel, delegarea si detasarea procurorilor se vor dispune de procurorul general al Parchetului de pe lang’ Inalta Curte de Casatie si Justitie, fiind necesar ca, in raport de specificul activitatii parchetelor (caracterizat prin operativitate), aceste decizii si se ia in mod rapid si suplu, avand in vedere ca procurorul general al Romaniei este cel care asigura conducerea Ministerului Public si raspunde de eficienta acestuia, folosindu-se de parghiile prevazute de lege in acest sens.

11. Modificarea dispozitiilor privind suspendarea de drept din functie a magistratilor in acord cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului; astfel, intre momentul excluderii din magistratura ca sanctiune disciplinara si momentul eliberarii din functie prin decret, magistratul poate fi suspendat din functie in situatia in care Sectia corespunzatoare a Consiliului Superior al Magistraturii apreciaza ca se impune masura suspendari, in raport
cu natura si gravitatea faptei si urmarile acesteia.

12. Reglementarea expresa a faptului ca judecatorii si procurorii, inclusiv membrii alegi ai Consiliului Superior al Magistraturii, nu au calitatea de demnitari, avand in vedere calitatea de magistrati a acestora. 

13. Instituirea la nivel de lege a obligatiei magistratilor ca, inaintea eliberarii din functie prin pensionare, demisie, transfer in alte institutii, sa isi finalizeze lucrarile in curs, in special din perspectiva asigurarii respectarii principiilor care guverneaza activitatea judiciara, cum sunt principiul continuitatii completurilor, principiul repartizarii aleatorii a cauzelor, dar si al judecarii cauzelor intr-un termen rezonabil, optim si previzibil (pentru eVitarea tergiversarii proceselor si reluarii judecatii, din cauza plecarilor tempestive din sistem).

14. Mentinerea drepturilor magistratilor la nivelul existent in prezent si instituirea unei prevederi care stabileste faptul ca salarizarea magistratilor se va reglementa prin lege speciala privind salarizarea in domeniul justitiei.

15. In materia pensiilor de serviciu, se mentin dispozitiile in vigoare privind cuantumul pensiilor de serviciu. Totodata, in aceasta materie se aduc clarificari, avand in vedere faptul ca unele dintre textele in vigoare sunt fie neclare si creeaza dificultati de aplicare, fie sunt contradictorii (exemplu: au fost comasate alineatele (1) gi (2) ale actualului articol 82 din Legea nr. 303/2004 care prevedeau, in contra normelor de tehnica legislativa, aceeasi ipoteza normativa si aceleasi conditii de pensionare; s-a prevazut expres posibilitatea recalcularii pensiilor in situatia pensionarilor care se reincadreaza dupa pensionare sau care se mentin in activitate, precum si posibilitatea elaborarii unor norme metolodologice in materie etc), Tot in aceasta materie, a fost mirodusé o prevedere care sa dea posibilitatea magistratilor de a opta pentru calculul pensiei de serviciu prin raportare la indemnizatia specifica functiei de conducere detinute anterior pensionarii, pe modelul reglementat de lege lata pentru stabilirea pensiei de serviciu a cadrelor militare.

16. Eliminarea unor dispozitii inaplicabile, cum sunt cele referitoare ia obligativitatea asigurarii de raspundere civila profesional a judecatorilor si procurorilor pentru erori judiciare, in condifiile in care, potrivit Constitutiei Romaniei, magistratii raspund civil doar in cazul erorilor judiciare produse cu rea-credinta sau grava neglijenta. 

17. Eliminarea abaterii disciplinare care viza: nerespectarea deciziilor Curtii Constitutionale ori a deciziilor pronunjate de Inalta Curte de Casatie si Justitie in solutionarea recursurilor in interesul legii”. O astfel de propunere are in vedere jurisprudenta recenta a Curtii de Justitie a Uniunii Europene (CJUE). Astfel, in hotararea pronuntata in data de 21 decembrie 2021 in cauzele conexate C-357/19, C-379/19, C-547/19, C-811/19 si C-840/19, Euro Box Promotion si altii, CIUE a refinut ca principiul suprematiei dreptului Uniunii trebuie interpretat in sensul ca se opune unei reglementari sau unei practici nationale potrivit careia instantele nationale de drept comun sunt tinute de deciziile Curtii Constitutionale nationale si nu pot, din acest motiv si cu riscul savarsirii unei abateri disciplinare, sa lase neaplicata din oficiu jurisprudenta rezultata din deciziile mentionate, chiar daca ele considera, in lumina unei hotarari a Curtii, ca aceastd jurisprudenta este contrara articolului 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE sau articolului 325 alineatul (1) TFUE sau Deciziei 2006/928.” 

In situatia in care CUE pronunta o hotarare prin care constata ca dreptul UE se opune unei legislatii interne, autoritatile nationale cu atributii de reglementare in domeniul vizat ar trebui si ia masurile pentru asigurarea respectarii dreptului UE. Totodata, persoanele private pot angaja in fata instantelor nationale raspunderea statului pentru prejudiciile cauzate de nerespectarea dreptului UE. Principiul suprematiei dreptului UE nu exonereaza statele membre de obligatia de a elimina din ordinea lor juridicd interna dispozitiile incompatibile cu dreptul UE.

18. Eliminarea abaterii disciplinare care viza: manifestarile care aduc atingere onoarei sau probitatii profesionale ori prestigiului justifiel, savarsite in exercitarea sau in afara exercitarii atributiilor de serviciu”, avand in vedere criticile invocate referitoare la caracterul neclar, general si imprevizibil al textului legal, ceea ce nu ar permite magistratului sa cunoasca conduita pe care trebuie sa o adopte, putand da nastere la dificultati de aplicare si practica neunitara in materie disciplinara.

19. Reglementarea gestionarii carierei magistratilor-asistenti de la Inalta Curte de Casatie si Justitie la nivelul acestei instante si reglementarea la nivel de lege a concursului de numire in functia de magistrat-asistent si in functiile de conducere de magistrat-asistent sef si primmagistrat-asistent, in acord cu jurisprudenta Curtii Constitutionale in materie.

20. Reglementarea la nivel primar a raspunderii disciplinare a personalului de specialitate juridica asimilat magistratilor, avand in vedere rigorile din jurisprudenta recenta a Curtii Constitutuinala mentionata mai sus, care a constatat necesitatea existentei la nivel de lege a unor reglementari privind toate aspectele ce privesc statutul profesional si cariera acestei categorii profesionale.