Noua Lege privind Consiliul Superior al Magistraturii: modificari legislative

Proiectul Legii privind Consiliul Superior al Magistraturii a fost depus in Parlament, dupa ce, saptamana trecuta, Guvernul a aprobat pachetul de legi ale Justitiei. Proiectul de lege a fost trimis pentru raport la comisiile permanente ale Camerei Deputatilor, iar Senatul este camera decizionala.  

Citeste si:
* Proiectele Legilor Justitiei: clarificari despre caracterul obligatoriu al deciziilor CCR
* Modificari la Statutul judecatorilor si procurorilor: cele mai importante schimbari!

Cu privire la alegerea membrilor judecatori si procurori ai CSM, noul proiect de lege simplifica procesul electoral, eliminand solutia conform careia, in procesul de alegere a judecatorilor de la Inalta Curte de Casatie si Justitie si a procurorilor de la parchetul de pe langa aceasta instanta, respectiv in procesul de desemnare si alegere a judecatorilor si procurorilor de la celelalte instante si parchete, daca niciunul dintre candidati nu obtine majoritate de voturi, se organizeaza turul doi al alegerilor la care participa judecatorii si procurorii clasati pe primele locuri. Modificarea propusa este de natura si asigure atat simplificarea procesului de alegerea judecatorilor si procurorilor ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, cat si reprezentativitatea acestora in randul corpului electoral al magistratilor, avand in vedere regula ca adunarile generale sunt legal constituite in prezenta majoritatii judecatorilor sau, dupa caz, a procurorilor in functie.

Pentru evitarea unor blocaje institutionale in activitatea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, proiectul stabileste faptul ca lucrarile acestuia se desfasoara in prezenta a cel putin 15 membri, insa daca nu se realizeaza acest cvorum, la urmatoarea convocare lucrarile Plenului se desfasoara in prezenta majoritatii membrilor acestuia.

In vederea asigurarii continuitatii activitatii de conducere a Consiliului Superior al Magistraturii, proiectul prevede faptul ca alegerile pentru functiile de presedinte si de vicepresedinte se organizeaza cu 3 luni inainte de expirarea mandatului.
 

In scopul intaririi disciplinei profesionale la nivelul corpului magistratilor, proiectul extinde sfera titularilor actiunii disciplinare in materia raspunderii disciplinare a judecatorilor si procurorilor, prin revenirea partiala la sistemul existent anterior interventiilor legislative operate in anul 2018.

Astfel, conform proiectului, actiunea disciplinara in cazul abaterilor savarsite de un judecator se exercita de Inspectia Judiciara, prin inspectorul judiciar, sau de presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Actiunea disciplinara in cazul abaterilor savarsite de procurori se exercita de Inspectia Judiciara, prin inspectorul judiciar, sau de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Noii titulari nu dobandesc putere de decizie cu privire la sanctionarea disciplinara a judecatorilor si procurorilor, rolul de instante de judecata in domeniul raspunderii disciplmare revenind sectiilor Consiliului Superior al Magistraturii, in virtutea rolului acestuia de garant al independentei justitiei, consacrat de dispozitiile constitutionale.

In concluzie, proiectul elimina situatia existenta in prezent, cand o singura institutie din sistemul judiciar, respectiv Inspectia Judiciara, prin inspectorul judiciar, detine toate prerogativele prin care un magistrat sa fie tras la raspundere disciplinara.

Proiectul introduce o serie de prevederi procedurale referitoare la solutionarea actiunilor disciplinare de catre sectiile Consiliului Superior al Magistraturii. Mentionam, cu titlu de exemplu: exceptia conexitatii se poate invoca din oficiu sau de parti, la primul termen de judecata cu procedura completa si se solutioneaza prin incheiere motivata; in procedura disciplinara in fata sectiilor Consiliului Superior al Magistraturii nu este admisibila formularea unor cereri de interventie accesorie; sectia competenta in materie disciplinara este obligata sa puna in discutia partilor toate cererile, exceptiile, imprejurarile de fapt sau temeiurile de drept prezentate de ele, potrivit legii, sau invocate din oficiu; sectia competenta in materie disciplinara poate, din oficiu sau la solicitarea partilor, si schimbe incadrarea juridica a abaterilor disciplinare pentru care s-a dispus exercitarea actiunil disciplinare; cererea de recuzarea a membrilor sectiilor in materie disciplinara este inadmisibila; membrii sectiilor participa Ja sedintele sectiilor in materie disciplinara, cu exceptia situatiilor in care actiunea disciplinara fi vizeaza pe acestia, sotul sau rudele lor pana la gradul al [V-lea, inclusiv; toate motivele de nulitate a actiunii disciplinare se invoci, sub sanctiunea decaderii, la primul termen de judecata cu procedura completa,

Tot in materia raspunderii disciplinare, pastrandu-se solutia actuala, conform careia, pe durata procedurii disciplinare, sectia corespunzatoare a Consiliului Superior al Magistraturii, din oficiu sau la propunerea inspectorului judiciar, poate dispune, in conditiile stabilite de lege, suspendarea din functie a magistratului, panda la solutionarea definitiva a actiunii disciplinare, proiectul a prevazut ci durata suspendarii din functie dispuse in aceste conditii nu poate depasi 6 luni, la implinirea acestui termen suspendarea incetand de drept. In cazul in care sectia corespunzatoare, solutinand actiunea disciplinara, aplica sanctiunea disciplinara a suspendarii din functie, prin aceeasi hotarare deduce durata suspendarii din functie din durata sanctiunii disciplinare aplicate. De asemenea, proiectul instituie garantii juridice suplimentare pentru judecatori si iprocurori, stabilind faptul ci hotararea prin care s-a dispus suspendarea din functie se redacteaza, obligatoriu, la momentul pronuntarii si se comunica, de indata, in scris, judecatorului sau procurorului vizat, iar pana la data comunicarii hotararii judecatorului sau procurorului vizat aceasta nu produce efecte in ceea ce priveste cariera si drepturile acestuia.

Aceleasi solutii, respectiv, redactarea motivarii la momentul pronuntarii si producerea de efecte de catre hotararea sectiei numai de la momentul comunicarii acesteia, sunt aplicabile in mod corespunzator in cazul in care Sectia pentru judecatori sau, dupa caz, Sectia pentru procurori dispune suspendarea din functie a judecatorului ori, dupa caz, a procurorului, in perioada cuprinsa intre data pronun{arii hotararii sectiel corespunzatoare de aplicare a sanctiunii disciplinare a excluderii din magistratura si data eliberarii din functie.
 

Tinand seama de faptul ca reprezentantii societatii civile in Consiliul Superior al Magistraturii sunt, potrivit dispozitiilor constitutionale, membri cu activitate permanenta ai acestuia, acestia participand, cu drept de vot, la lucrarile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, proiectul stabileste, similar ca aceasta calitate este incompatibila cu exercitarea oricarei alte functii publice sau private, cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior si a calitatii de expert in proiecte cu finantare externa in domeniul justitiei.

Intrucat revocarea din calitatea de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii trebuie analizata in stransa legatura cu continutul mandatului la care se refera iar membrii alesi ai Consiliului Superior al Magistraturii isi exercita atributiile constitutionale in baza unui mandat reprezentativ, si nu a unui mandat imperativ, acesta din urma fiind incompatibil cu rolul si atributiile conferite de dispozitiile constitutionale, tinand seama si de faptul ca este dificil de stabilit elementele care vor fi luate in considerare la evaluarea neindeplinirii sau a indeplinirii in mod necorespunzator, in mod grav, repetat si nejustificat, a atributiilor prevazute de lege, motivele de revocare neputand privi modul in care membrul ales si-a exercitat dreptul de vot, prezentul proiect prevede eliminarea acestul caz de revocare din functia de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii.

Avand in vedere specificul activitatii Inspectiei Judiciare, alcatuita din inspectori judiciari, care trebuie sa se bucure de garantii de independenta si impartialitate la fel ca magistratii, este necesara instituirea unor reguli asemanatoare celor aplicabile instantelor si parchetelor si in ceea ce priveste  asigurarea conducerii Inspectiei Judiciare.

Astfel, ratiunile care au fundamentat constituirea de colegii de conducere la nivelul instantelor si parchetelor, ca organisme colective de Iuare a deciziilor — respectiv asigurarea unui echilibru in cadrul procesului decizional, stabilindu-se in acest fel implicarea magistratilor in functionarea instantei/parchetului in anumite probleme manageriale - subzista si in cazul organizarii Inspectiei Judiciare, motiv pentru care a fost reglementata la nivel primar existenta unui colegiu de conducere al Inspectiei Judiciare, care urmeaza a indeplini o serie de importante atributii decizionale in ceea ce priveste activitatea acesteia.
 

De asemenea, se reglementeaza la nivel primar atributiile adunarii generale a inspectorilor judiciari, reglementarea existenta in prezent facind o mentiune sumara cu privire la aceasta in materia evaluarii activitatii profesionale a inspectorilor judiciari.

Intrucat modificarile operate in anul 2018 in ceea ce priveste organizarea Inspectiei Judiciare au concentrat in mana inspectorului-sef cele mai importante atributii in ceea ce priveste organizarea institutiei - inclusiv numirea echipei manageriale -, dar si adoptarea cadrului normativ secundar privind realizarea activitatilor de inspectie judiciara, in acord cu modul specific de organizare a Inspectiei Judiciare, respectiv de entitate cu personalitate juridica in cadrul Consilmlui Superior al Magistraturii, si avand in vedere rolul Consiliului Superior al Magistraturii de garant al independentei justitiei, proiectul de lege prevede ca regulamentul de organizare si functionare a Inspectiei Judiciare si regulamentul privind normele pentru efectuarea lucrarilor de inspectie se aproba de Plenul Consiltului Superior al Magistraturii.


Intrucat potrivit dispozitiilor exprese ale legii, inspectorii din cadrul Inspectiei Judiciare sunt numiti in functie doar dintre judecatorii si procurorii ce indeplinesc conditiile prevazute de lege (de vechime in magistratura, calificativ etc.), asadar calitatea de magistrat si cea de inspector judiciar nu pot fi disociate, a reglementa in materia numirii in functie a inspectorilor judiciari flind similar cu a reglementa in materia statutului judecatorilor si procurorilor, proiectul instituie norme la nivel primar si in ceea ce priveste numirea in functie a inspectorului-sef, inspectorului-sef adjunct, a directorului Directiei de inspectie pentru judecatori si a directorului Directiei de imspectie pentru procurori, precum si a inspectorilor judiciari.

Conform proiectului, atat inspectorul-sef, cat si inspectorul-sef adjunct sunt numiti in functie de Plenul Consiliul Superior al Magistraturii, in urma unui concurs organizat de Consiliul Superior al Magistraturti. Inspectorul-sef si inspectorul-sef adjunct sunt numiti dintre inspectorii judiciari in functie cu o vechime de cel putin 1 an in functia de inspector judiciar, in urma unui concurs care consta, in aceasta ordine, in prezentarea unui proiect referitor la exercitarea atributiilor specifice functiei de conducere respective gi intr-o proba scrisa tip grila privind managementul, comunicarea, resursele umane, capacitatea candidatului de a lua decizii si de a-si asuma raspunderea, rezistenta la stres. Proiectul cuprinde norme referitoare la desfasurarea probelor de concurs, comisiile de concurs, evaluarea si notarea candidatilor, contestarea rezultatelor ete.

In ceea ce priveste numirea directorilor directiilor de inspectie, aceasta se realizeazi prin concurs organizat de sectia corespunzatoare a Consiliului Superior al Magistraturii, cu sprijinul Institutului National al Magistraturii, tinand seama de faptul ca directorul Directiei de inspectie pentru judecatori are calitatea de judecator, iar directorul Directiei de inspectie pentru procurori are calitatea de procuror.