OUG 7/2019 explicata de judecatorul Cristi Danilet

Magistratul a ales sa ofere cele mai simple si intr-acelasi cuprinzatoare detalii despre OUG 7/2019.

Asadar, iata actul explicat pe intelesul tuturor, conform judecatorului, fost membru al CSM.

Context general:
- dezbaterile parlamentare operate in anul 2018 pentru modificarea celor trei legi ale justitiei au durat un an de zile, au generat 15 decizii ale CCR si au presupus cate doua trimiteri spre dezbatere in Parlament;
- impotriva modificarilor propuse se pronuntasera majoritatea adunarilor generale ale parchetelor si instantelor, CSM daduse aviz negativ de doua ori, Departamentului de Stat al SUA atentionase Romania, GRECO emisese un raport negativ, Comisia de la Venetia avusese o opinie negativa, Comisia Europeana adoptase un raport extrem de critic in cadrul MCV;
- intr-un final, legile justitiei au fost modificate anul trecut prin Legile nr. 207, 234, 242 din iulie si octombrie 2018;
- imediat dupa intrarea in vigoare a acestor modificari, legile justitiei au fost din nou modificate prin OUG nr. 77, 90 si 92 din octombrie 2018;
- in acest an, din nou legile justitiei, au fost modificate, prin OUG nr. 7 publicata pe 20.02.2019 la ora 22:00.

Teste REZOLVATE pentru examenul de titularizare Limba si Literatura engleza

Vezi AICI detalii

Compuneri perfecte pentru clasele III-IV

Vezi AICI detalii

Teste rezolvate de matematica pentru clasele V-VIII

Vezi AICI detalii

Procedura de adoptare a OUG nr. 7/2019:
- Comisia Europeana atrasese atentia asupra incetarii practicilor de a modifica legile justitiei prin OUG;
- Cu exceptia chestiunilor legate de admiterea la INM si cerute de CSM, nu exista nicio urgenta care sa justifice OUG;
- Ministrul Justitiei nu a avut o cooperare loiala cu CSM: a solicitat avizul luni, 18.02.2019 si OUG nr. 7 a fost adoptata in sedinta Guvernului din marti, 19.02.2019.

Modificarile aduse de OUG nr. 7/2019:
- Noile modificari afecteaza sistemul de recrutare a noilor magistrati (singura modificare care se impunea, fata de prevederile aberante de anul trecut, revenindu-se astfel la situatia dinainte de modificarile din 2018), de promovare la instante si parchete, de promovare la ICCJ;
- Conform ordonantei, noua sectie speciala va avea conducerea desemnata de entitati politice (ministrul justitiei propune, Presedintele statului numeste), desi Legea 207/2018 a dat aceasta competenta CSM, aspect validat de CCR prin decizia nr. 33/2018. Or, aceasta inseamna ca OUG nr. 7 contracareaza o masura data de Parlament, ceea ce contravine deciziei CCR nr. 1221/2008 reconfirmata prin decizia CCR nr. 64/2017;
- Conform noii ordonante judecatorii care au fost procurori pot fi numiti in functiile de conducere de la varful Ministerului Public creand o situatie nemaiintalnita. Pe de o parte, aceasta modificare incalca principiul separatiei carierelor dintre judecatori si procurori, consacrat prin decizia CCR nr. 64/2017. Pe de alta parte, aceasta constituie un precedent ca in viitor, pentru a se inlatura orice discriminare, sa se legifereze dreptul procurorilor care au fost judecatori de a conduce instantele, tocmai pentru a se respecta decizia CCR nr. 866/2006;
- Noua ordonanta prevede ca functiile de conducere de la varful Ministerului Public nu se vor putea ocupa cu delegare: aceasta va crea sincope in managementul parchetelor cat timp procedura de numire a unui procuror intr-o astfel de functie nu va fi incheiata la timp;
- Noua ordonanta prevede ca mandatul procurorilor de la varful sistemului care ocupa functia prin delegare inceteaza de drept in 45 zile. Se incalca in acest fel Decizia CCR nr. 375/2005 care nu permite legiuitorului scurtarea mandatelor in curs pentru cei care ocupa functii de conducere, precum si Decizia CCR nr. 588/2017 care prevede necesitatea unei securizari a raporturilor de serviciu ale magistratilor, conditiile de incetare a mandatului neputand fi modificate in mod arbitrar;
- Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie, desi face parte din PICCJ, este exceptata de la controlul ierarhic, ceea ce incalca flagrant recenta Decizie CCR nr. 33/2018. Mai mult, desemnarea conducerii acestei sectii a avut loc in conditii discutabile, intrucat potrivit legii propunerile trebuiau sa vina din partea unei comisii alcatuita din trei judecatori si un procuror, membri CSM – or, pe de o parte, se incalca principiul separatiei carierelor dintre judecatori si procurori tocmai consacrat prin modificarile de anul trecut, pe de alta parte, membrul procuror nu fusese desemnat de catre CSM in comisia care a facut propunerile pentru actuala conducere a Sectiei;
- Magistratii vor putea fi eliberati din functie la constatarea pierderii bunei reputatii; legea nu defineste „buna reputatie” (desi opereaza in alte privinte cu termeni precum „reputatie profesionala” si „reputatie morala”) si nu ofera criterii pentru stabilirea acesteia, ceea ce creeaza suspiciunea unei mari subiectivitati in aprecieri din partea Inspectiei Judiciare si a CSM. Aceasta incalca considerentele Deciziei CCR nr. 196/2013 iar, prin caracterul mult prea general si eliptic al noii conditii de „buna reputatie”, afecteaza previzibilitatea legii, asa cum a fost teoretizata de CEDO (a se vedea Cauza Wingrove impotriva Regatului Unit, paragraful 40, Cauza Rotaru impotriva Romaniei, paragraful 55, sau Cauza Leempoel & S.A. ED. Cine Revue impotriva Belgiei, paragraful 5). In acelasi timp este de remarcat ca Inspectia judiciara nu mai prezinta garantii de independenta, atat timp cat conducerea ei a fost desemnata de Guvern prin OUG nr. 77/2018;
- Colegiile de conducere sunt puse in situatia de a nu mai putea activa: de multe ori se iau hotarari care vizeaza managementul de instanta in situatii neacoperite de lege sau regulament. Or, noua ordonanta interzice in mod expres acest lucru.