Raspuns Asociatia Magistratilor ref la exceptia inadmisibilitatii si exceptia de necompetenta materiala a ICCJ

24 martie 2010

Dosar nr.618/1/2010

Termen 25 martie 2010

Domnule presedinte,

Asociatia Magistratilor din Romania (AMR), organizatie neguvernamentala, apolitica, nationala si profesionala a judecatorilor si procurorilor, cu sediul in municipiul Bucuresti, B-dul Regina Elisabeta nr.53, sector 5, in calitate de recurent in dosarul nr.618/1/2010, aflat pe rolul Sectiei de contencios administrativ si fiscal a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, formuleaza prezentul

Raspuns la intampinarea depusa

de intimatul Consiliul Superior al Magistraturii

1. Referitor la exceptia inadmisibilitatii

Teste distractive pentru clasa pregatitoare

Vezi AICI detalii

Consilier - Codul Muncii abonament 12 actualizari

Vezi AICI detalii

Literatura romana Rezumatele textelor studiate in clasele V-VIII

Vezi AICI detalii

In esenta, intimatul isi intemeiaza exceptia de inadmisibilitate a recursului declarat impotriva Hotararilor Plenului CSM nr.1 si nr.2 din 11 ianuarie 2010 pe faptul ca cele doua acte nu sunt hotarari privind cariera si drepturile judecatorilor si procurorilor in sensul dispozitiilor art.29 alin.(5) din Legea nr.317/2004, republicata, ci sunt acte administrative de organizare si functionare a Consiliului Superior al Magistraturii, care nu au legatura cu cariera de judecator si procuror a persoanelor numite in functia de presedinte, respectiv vicepresedinte al CSM.

Argumentele invocate de intimat in sustinerea acestei exceptii se refera la urmatoarele aspecte:

- numirea presedintelui si a vicepresedintelui CSM sunt reglementate in Capitolul III – „Functionarea Consiliului Superior al Magistraturii” din Legea nr.317/2004;

- aspectele referitoare la carierea judecatorilor sunt reglementate de prevederile Titlului II – „Cariera judecatorilor si procurorilor” din Legea nr.303/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;

- jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie reprezentata de decizia nr.879 din 4 martie 2008;

- numirea in functia de presedinte sau vicepresedinte al CSM nu reprezinta o componenta a carierei de judecator sau procuror.

Consideram insa ca argumentele prezentate de intimat nu conduc indubitabil la concluzia ca cele doua hotarari ar fi doar simple acte administrative de organizare si functionare a Consiliului Superior al Magistraturii, iar nicidecum acte care privesc carierea si drepturile judecatorului si procurorului.

Nu poate fi contestat faptul ca prevederile referitoare la numirea presedintelui si a vicepresedintelui CSM sunt cuprinse in Capitolul III – „Functionarea Consiliului Superior al Magistraturii” din Legea nr.317/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, dupa cum este incontestabil si faptul ca aspectele referitoare la carierea judecatorilor sunt reglementate de prevederile Titlului II – „Cariera judecatorilor si procurorilor” din Legea nr.303/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

Consideram insa ca nu poate fi acceptata teoria intimatului in sensul ca nu se circumscrie notiunii de „cariera” perioada in care judecatorul sau procurorul are calitatea de membru al CSM si, in virtutea acestei calitati, exercita o functie de conducere in cadrul acestui organ central autonom investit cu atributii executive de propunere si disciplinare, in scopul garantarii independentei justitiei si asigurarii bunei functionari a acesteia.

In ceea ce ii priveste pe magistrati, alegerea in functia de membru al CSM este conditionata de calitatea de judecator, respectiv de procuror.

Astfel fiind, rezulta ca numai o persoana avand calitatea de judecator, respectiv de procuror, poate deveni membru al CSM[1] pentru ca, ulterior, sa poata candida la functiile de presedinte si vicepresedinte al CSM, ambele calitati (atat cea de membru al CSM, cat si cea de presedinte/vicepresedinte al CSM) fiind indisolubil legate de notiunea de „cariera”.

Pe cale de consecinta, dobandirea calitatii de membru al CSM si, subsecvent, alegerea in functia de presedinte sau vicepresedinte al CSM reprezinta drepturi ale judecatorului sau procurorului in sensul dispozitiilor art.73 din Legea nr.303/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare[2].

O explicatie mai mult decat suficienta consta in faptul ca atat calitatea de membru si cu atat mai mult functia de presedinte sau vicepresedinte al CSM sunt considerate atat de catre persoanele care au privilegiul de a le dobandi cat si de catre magistrati si membrii societatii civile ca o incununare a carierei, intrucat, prin participarea directa la realizarea competentelor de revin CSM, judecatorul sau procurorul contribuie nemijlocit la asigurarea independentei justitiei si gireaza activitatea tuturor magistratilor.

Conform Dictionarului explicativ al limbii romane, prin cariera se intelege „Profesiune, ocupatie; domeniu de activitate; timp cat cineva lucreaza intr-un anumit domeniu. Etapa, treapta in ierarhia sociala sau profesionala”.

A se sustine ca atat calitatea de membru al CSM, cat si functia de presedinte sau vicepresedinte al CSM sunt aspecte care exced carierei si drepturilor judecatorilor sau procurorilor echivaleaza, in opinia noastra, cu acceptarea faptului ca oricare dintre aceste calitati presupune suspendarea efectiva din functia de judecator sau procuror, cu toate consecintele ce decurg dintr-o asemenea situatie juridica (similar situatiei in care judecatorul sau procurorul este detasat la institutii publice din afara sistemului puterii judecatoresti pentru a ocupa orice alte functii, fiind remunerat pentru activitatea desfasurata in conditiile art.58 alin.(3) din Legea nr.303/2004). Or, pentru perioada in care are calitatea de membru al CSM (inclusiv in perioada in care exercita functia de presedinte sau vicepresedinte al CSM), judecatorul sau procurorul primeste atat indemnizatia cuvenita pentru activitatea desfasurata in CSM, cat si indemnizatia cuvenita functiei de judecator sau procuror.

Independent de aceste aspecte, atat dobandirea calitatii de membru al CSM cat si alegerea in functia de presedinte sau vicepresedinte al CSM reprezinta fara doar si poate drepturi ale judecatorilor si procurorilor ce pot fi efectiv exercitate ulterior parcurgerii procesului electiv reglementat de Capitolul II – „Organizarea Consiliului Superior al Magistraturii”, Sectiunea a 2-a – „Alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii” din Legea nr.317/2004.

In concluzie, calitatea de membru/presedinte/vicepresedinte al CSM, calitate deja dobandita de un judecator sau procuror, nu poate fi privita ca o etapa sustrasa carierei de judecator sau procuror si, cu atat mai putin, ca fiind o situatie de fapt si de drept care nu s-ar circumscrie notiunii de „drepturi” la care se refera art.29 alin.(5) din Legea nr.317/2004.

In consecinta, admisibilitatea recursului declarat de AMR este conditionata, potrivit art.29 alin.(5) si (7) din Legea nr.317/2004 de urmatoarele aspecte:

- existenta unei hotarari a Plenului CSM, conditie indeplinita intrucat ambele hotarari contestate sunt adoptate de Plenul CSM;

- hotararea Plenului CSM sa priveasca fie carierea, fie drepturile judecatorului sau procurorului, conditie care in opinia noastra este indeplinita pentru argumentele prezentate anterior.

In ceea ce priveste jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie invocata de intimat in sustinerea exceptiei inadmisibilitatii recursului, consideram ca aceasta nu prezinta relevanta in cauza dedusa judecatii, intrucat decizia nr.879 din 4 martie 2008 a fost pronuntata in solutionarea recursului declarat impotriva a doua hotarari ale Plenului CSM (nr.820 si nr.821 din 28 noiembrie 2007) adoptate in vederea organizarii executarii si executarii in concret a dispozitiilor procedurale – cuprinse in Legea nr.317/2004 si in Regulamentul privind procedura alegerii membrilor Consiliului Superior al Magistraturii – cu ocazia organizarii si desfasurarii alegerii unui nou membru al CSM.

Intr-adevar, asemenea hotarari au natura juridica a unor acte administrative deoarece stabilesc aspecte de ordin organizatoric (data la care se va desfasura adunarea generala, perioada depunerii candidaturilor, calendarul desfasurarii alegerilor, emiterea anuntului privind alegerea unui nou membru al CSM), ceea ce nu se poate insa sustine in privinta hotararii prin care judecatorul sau procurorul este ales in functia de presedinte, respectiv vicepresedinte al CSM.

In opinia noastra, punctul de demarcatie intre cele doua categorii de hotarari (cele vizate de decizia nr.879 din 4 martie 2008, respectiv cele atacate cu recurs in prezenta cauza) este reprezentat de momentul dobandirii calitatii de membru al CSM. Astfel, sunt acte administrative, supuse cenzurii instantei de contencios administrativ in conditiile Legii nr.554/2004, actele adoptate in vederea organizarii si desfasurarii alegerilor pentru functia de membru al CSM, pe cand hotararile adoptate de Plenul CSM cu privire la judecatori si procurori in perioada in care acestia se afla in exercitarea mandatului de membru al CSM cu privire la exercitiul drepturilor ce le revin in virtutea mandatului sunt hotarari care privesc cariera si drepturile in sensul dispozitiilor art.29 alin.(5) din Legea nr.317/2004.

Pentru aceste motive, solicitam respingerea exceptiei inadmisibilitatii recursului, invocata de intimatul CSM.

2. Referitor la exceptia de necompetenta materiala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie – Sectia de contencios administrativ si fiscal

Solutia ce urmeaza a fi data cu privire la exceptia de necompetenta materiala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie – Sectia de contencios administrativ si fiscal este indisolubil legata de solutia data exceptiei de inadmisibilitate a recursului.

Pentru aceleasi argumente prezentate in combaterea exceptiei inadmisibilitatii recursului, solicitam Inaltei Curti sa respinga exceptia de necompetenta materiala invocata de intimatul CSM si sa solutioneze in fond recursul declarat de AMR.

3. Cu referire la fondul cauzei:

In ceea ce priveste Hotararea nr.1 din 11 ianuarie 2010, prin care doamna judecator Florica Bejinariu a fost aleasa in functia de presedinte al CSM, ne mentinem sustinerile cuprinse in cererea de recurs.

In ceea ce priveste Hotararea Plenului CSM nr.2 din 11 ianuarie 2010, prin care doamna procuror Gratiana Daniela Petronela Isac a fost aleasa in functia de vicepresedinte al CSM, ne exprimam placuta surprindere fata de deschiderea manifestata de CSM pentru a realiza inovatoarea constructie logico-juridica bazata exclusiv pe interpretarea sensului verbelor „a innoi” si „a reinnoi”, in raport cu utilizarea acestora in cuprinsul Constitutiei.

Potrivit sustinerilor din intampinare, constatam ca in opinia CSM a innoi inseamna a schimba o data, iar a reinnoi inseamna a schimba de doua ori, cu consecinta ca prevederile art.133 alin.(3) din Constitutie, republicata[3], si ale art.24 alin.(1) din Legea nr.317/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare[4], se interpreteaza in sensul ca o persoana poate exercita 2 mandate de presedinte/vicepresedinte al CSM (pentru ca mandatul poate fi innoit), dar nu poate avea 3 mandate (intrucat mandatul nu poate fi reinnoit).

Constatam insa ca definitiile oferite de Micul dictionar academic, intocmit de Institutul de lingvistica „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”, nu sunt in sensul dorit de intimatul CSM.

Astfel, potrivit Micului dictionar academic:

- a innoi[5] inseamna: „a (se) face ca nou (inlocuind ce era vechi, uzat): a (se) reface, a (se) repara; a pune un lucru in locul altuia vechi: a primeni, a schimba; a se regenera; a (se) reface; a (se) repeta; […] a prelungi valabilitatea unei autorizatii, a unui document; a face inca o data, a relua o actiune”;

- a reinnoi[6] inseamna: „ a schimba din nou: a innoi; […] a (se) regenera; a schimba, inlocuind un obiect cu altul de acelasi fel; […] a prelungi valabilitatea”.

Dupa cum se poate observa, dictionarul explicativ al limbii romane nu defineste reinnoirea ca fiind o a doua innoire, ci, dimpotriva, pentru verbul a „reinnoi” este oferita chiar explicatia „a innoi”.

De altfel, in legislatie, se regasesc si exemple in care notiunea de reinnoire este utilizata expres in sensul ca reprezinta o singura innoire a mandatului, ceea ce per a contrario conduce la concluzia ca interdictia reinnoirii echivaleaza cu interdictia exercitarii unui nou mandat.

Spre exemplu, art.41 alin.(2) din Legea nr.45/2009: „pentru un mandat de 4 ani, care poate fi reinnoit o singura data pentru o perioada de cel mult 4 ani”.

De asemenea, art.6 alin.(1) din Legea nr.35/1997 privind organizarea si functionarea Avocatului Poporului, prevede ca: „Mandatul Avocatului Poporului poate fi reinnoit o singura data”.

In acelasi sens, art.27 alin.(2) din Legea nr.202/2002 privind egalitatea de sanse si de tratament intre femei si barbati, republicata, prevede ca „Mandatul presedintelui (Agentiei Nationale pentru Egalitatea de Sanse intre Femei si Barbati) este de 5 ani si poate fi reinnoit o singura data”.

Si prevederile art.14 alin.(1) teza finala din Legea audiovizualului nr.504/2002 (in forma initiala) dispuneau in sensul ca „Mandatul (presedintelui Consiliului National al Audiovizualului) este de 2 ani si poate fi reinnoit o singura data”.

Consideram ca din interpretarea dispozitiilor citate, rezulta ca reinnoirea mandatului nu inseamna, conform sustinerilor intimatului, exercitarea a 3 mandate, ci exercitarea doar a 2 mandate, ceea ce inseamna ca interdictia de reinnoire echivaleaza cu interdictia de exercitare a unui nou al doilea mandat.

De altfel, acceptand teoria intimatului la fel de bine se poate sustine ca atunci cand dispozitiile legale prevad posibilitatea reinnoirii unui mandat, exercitarea mandatului respectiv de catre aceeasi persoana nu este limitata la un anumit numar, atata timp cat reinnoirea, ca de altfel si innoirea, semnifica din punct de vedere lingvistic aceeasi operatiune de inlocuire a ceva vechi cu ceva de acelasi fel dar nou.

In principal, pentru argumentele cuprinse in cererea de recurs si, in completare, pentru argumentele din prezentul raspuns la intampinarea depusa de intimatul CSM, Asociatia Magistratilor din Romania solicita admiterea recursului, astfel cum acesta a fost formulat.

Presedintele

Asociatiei Magistratilor din Romania

Judecator,

prof.univ.dr. MONA MARIA PIVNICERU