Conform Legii 85/2006, toate executarile silite erau suspendate pe perioada insolventei. OUG 91/2013 prevede ca pentru creantele curente si pentru cele garantate sa poata fi pornita executarea silita, dar actiunile in instanta sunt in continuare suspendate. Asta inseamna ca doar creditorii care deja au titluri executorii pot executa silit debitorul aflat in insolventa sau statul care poate emite titluri executorii altele decat hotararile judecatoresti.
Este posibila continuarea actiunilor in instanta pentru obtinerea titlurilor executorii deja pornite la data deschiderii procedurii insolventei. Este un alt aspect al inechitatii prevederilor continute de Codul insolventei si ramane de vazut forma finala in care acesta va fi aplicabil si functional.
De asemenea, nu sunt supuse suspendarii de drept de la data deschiderii procedurii actiunile indreptate impotriva codebitorilor si/sau tertilor garanti.
In primul rand este avantajoasa apelarea la aceasta procedura pentru creditorii care au creante garantate si constatate printr-un titlu executoriu, iar executarea silita nu s-a putut concretiza din diferite motive, desi executarea silita nu este o conditie obligatorie pentru apelarea la procedura insolventei.
Procedura insolventei este o procedura care limiteaza capacitatea juridica si de administrare a debitorului, limitand si drepturile creditorilor. Din aceste motive, pentru deschiderea procedurii trebuie indeplinite unele conditii de fond si de forma stricte referitoare la persoanele carora le este aplicabila, caracteristicile creantei neplatite la scadenta ce pot duce la aplicarea procedurii, starea de insolventa a debitorului, etc.
Ce trebuie sa stie fiecare creditor este faptul ca de la data deschiderii procedurii nu se mai suspenda de drept toate actiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creantelor asupra debitorului sau bunurilor sale.
Prin urmare, creditorul nu mai ramane ca pana acum fara niciun control si nu isi mai blocheaza toate eventualele actiuni judiciare impotriva debitorului asteaptand inscrierea creantei sale in tabelul creditorilor, rangul fiind stabilit dupa reguli clare. Probleme apar doar in cazul cel mai raspandit de altfel, al creditorilor chirografari.
Astfel, daca este vorba de un creditor obisnuit chirografar, cum sunt majoritatea, creanta sa nu va avea rang preferential si este mai mult decat posibil ca masa credala sa fie epuizata pana ajunge in ordinea de preferinta si la achitarea creantei sale.
Trebuie luata in considerare de catre creditor formularea unei cereri de deschidere a insolventei asupra debitorului pentru a nu-si agrava propria situatie.
Practic, creditorul, pentru a speria debitorul sau din nestiinta, formuleaza o cerere de deschidere a insolventei impotriva debitorului, dar in fapt isi blocheaza siesi orice posibilitate de recuperare a creantei prin actiuni judiciare sau extrajudiciare, ramanand la dispozitia administratorului special sau a judecatorului sindic si a prevederilor obligatorii din materia insolventei.
Consider ca este o metoda de recuperare doar in cazul cand deja debitorul se afla in insolventa prin formularea unei cereri de inscriere la masa credala sau daca este vorba de un creditor curent sau garantat.
Autor: cons. Jur. Ana-Maria Borz
