Una dintre cele mai importante noutati introduse de Noul Cod Civil (NCC) o constituie cele doua regimuri matrimoniale noi, si anume: comunitatea conventionala si regimul separatiei de bunuri.
Acestea constituie alternative la regimul comunitatii de bunuri (art. 339-359 NCC), singurul existent anterior in sistemul nostru de drept si care ramane regula si in noua reglementare. De mentionat ca si sotii din casatorii incheiate inainte de intrarea in vigoare a NCC pot sa aleaga unul dintre regimurile matrimoniale noi (art. 330 alin. (3) NCC), cu respectarea conditiilor de forma si fond impuse de lege.
Potrivit art. 329 NCC, alegerea unui alt regim decat cel al comunitatii legale se face prin incheierea unei conventii matrimoniale, act solemn, incheiat in forma autentica in fata notarului public, cu consimtamantul tuturor partilor, exprimat personal sau prin mandatar cu procura autentica speciala si continut predeterminat (art. 330 alin. (1) NCC). In lipsa unei conventii matrimoniale valabile, casatoria se considera supusa regimului comunitatii legale. Potrivit art. 334 NCC, pentru a fi opozabila fata de terti, conventia matrimoniala este supusa unor formalitati de publicitate prin inscrierea in Registrul national notarial al regimurilor matrimoniale.
Registrul national notarial al regimurilor matrimoniale un registru nou constituit, este organizat la nivelul Uniunii Nationale a Notarilor Publici din Romania, si in el se inscriu, pentru opozabilitate fata de terti, atat regimul matrimonial ales de soti, cat si orice modificare sau schimbare ulterioara a acestuia. In functie de actul juridic prin care s-a ales regimul matrimonial dorit, inscrierea se face in baza conventiei matrimoniale sau – in cazul lipsei unei conventii, ceea ce atrage aplicarea regimului comunitatii legale – in baza actului de casatorie. Cererea de inscriere poate fi adresata notarului public, camerei notarilor publici sau direct registrului de catre oricare dintre soti. La cererea notarilor publici sau a oricarei persoane fizice sau juridice, chiar in lipsa justificarii unui interes, Registrul national notarial al regimurilor matrimoniale elibereaza extrase certificate privind datele inregistrate.
In functie de natura bunurilor la care se refera, conventia se noteaza si in cartea funciara, se inregistreaza in registrul comertului, precum si in alte registre cerute de lege. Nerespectarea formalitatilor sus-mentionate se sanctioneaza cu nulitatea absoluta a conventiei matrimoniale, ceea ce atrage aplicabilitatea regimului comunitatii legale (art. 330 NCC, coroborat cu art. 338 NCC). Art. 331 NCC sanctioneaza simulatia, prevazand ca actul secret prin care se alege un alt regim matrimonial sau se modifica regimul matrimonial pentru care se indeplinesc formalitatile de publicitate produce efecte intre parti si nu poate fi opus tertilor de buna-credinta.
In ceea ce priveste opozabilitatea regimului matrimonial fata de terti, din punct de vedere practic, noua reglementare a regimurilor matrimoniale poate avea unele consecinte in materie de recuperare a creantelor creditorilor unuia dintre soti. Astfel, spre deosebire de reglementarea anterioara, sotii pot opta pentru o separatie de averi in timpul casatoriei, fie prin incheierea unei conventii matrimoniale prin care adopta regimul separatiei legale de bunuri, fie prin realizarea unei impartiri a bunurilor comune prin act autentic notarial sau prin hotarare judecatoreasca, fara schimbarea regimului matrimonial aplicabil. Impartirea bunurilor comune in timpul casatoriei poate afecta drepturile creditorilor, care se vor putea indestula numai din averea, astfel redusa prin impartire, a sotului debitor.
Inainte de a prezenta particularitatile fiecarui regim matrimonial, evidentiem caracteristicile comune ale acestora:
- Regimul matrimonial ales se va mentiona intotdeauna pe actul de casatorie, o copie a caruia se transmite din oficiu la nou-constituitul Registru national notarial al regimurilor matrimoniale, precum si la notarul care a autentificat conventia.
- Oricare dintre cele trei regimuri matrimoniale poate fi modificat voluntar, pe parcursul casatoriei, sau judiciar, numai la cererea sotilor. Dupa cel putin un an de la incheierea casatoriei, sotii pot, ori de cate ori doresc, sa modifice sau sa inlocuiasca regimul matrimonial existent cu un altul.
- Regimurile matrimoniale inceteaza la constatarea nulitatii sau anularea, desfacerea sau incetarea casatoriei. La incetarea sau modificarea sa, regimul matrimonial se lichideaza potrivit legii, prin buna invoiala a partilor sau, in caz de neintelegere, pe cale judiciara. Inscrisul intocmit in forma autentica notariala sau, dupa caz, hotararea judecatoreasca definitiva constituie act de lichidare.
- Unul dintre soti il poate mandata pe celalalt sot sa il reprezinte pentru exercitarea drepturilor pe care le are potrivit regimului matrimonial. De asemenea, unul dintre soti poate solicita instantei sa ii acorde dreptul de a-l reprezenta pe celalalt sot pentru exercitarea drepturilor pe care le are potrivit regimului matrimonial in baza unui mandat judiciar, in situatiile in care acesta din urma se afla in imposibilitate de a isi manifesta vointa. Limitele si perioada de valabilitate ale mandatului judiciar se stabilesc prin hotararea pronuntata in acest sens de instanta, exceptie facand situatia in care sotul reprezentat nu se mai afla in imposibilitatea de a isi manifesta vointa, sau in care este numit un tutore sau, dupa caz, un curator.
- In mod exceptional, daca unul dintre soti incheie acte juridice prin care pune in pericol grav interesele familiei, celalalt sot poate cere instantei ca, pentru o durata determinata, dreptul sotului parat de a dispune de anumite bunuri sa poata fi exercitat numai cu consimtamantul sau expres. Durata acestei masuri poate fi prelungita, insa fara a se depasi in total doi ani. Actele incheiate cu nerespectarea acestei masuri sunt anulabile.
- Fiecare sot poate sa faca singur, fara consimtamantul celuilalt sot, depozite bancare, precum si orice alte operatiuni in legatura cu acestea. In raport cu institutia de credit, sotul titular al contului are, chiar si dupa desfacerea sau incetarea casatoriei, dreptul de a dispune de fondurile depuse, daca prin hotarare judecatoreasca executorie nu s-a decis altfel.
- Odata cu posibilitatea alegerii regimului matrimonial, NCC reglementeaza si clauza de preciput, o noutate in dreptul romanesc, de inspiratie franceza. Conform art. 333 NCC, clauza de preciput este acea clauza inclusa in conventia matrimoniala, indiferent de regimul matrimonial ales, care prevede ca sotul supravietuitor sa preia fara plata, inainte de partajul mostenirii, unul sau mai multe dintre bunurile comune detinute in devalmasie sau in coproprietate.
Comunitatea legala. Noul Cod Civil, pe de o parte, a adus cateva modificari acestui regim matrimonial, singurul recunoscut in sistemul nostru de drept inainte de adoptarea NCC, si, pe de alta parte, a precizat cateva aspecte care erau neclare in reglementarea anterioara. Ca si sub imperiul vechii reglementari din Codul familiei, comunitatea legala presupune ca bunurile dobandite in timpul comunitatii legale sunt bunuri comune. NCC clarifica natura de bun comun a veniturilor din munca si a celor asimilate devenite scadente in timpul comunitatii. Potrivit art. 345 NCC, prezumtia de mandat tacit reciproc opereaza pentru acte de folosinta, conservare, administrare si dobandire a bunurilor comune (cu privire la care opiniile variau sub regimul reglementarii anterioare), precum si pentru actele de dispozitie cu titlu oneros avand ca obiect bunuri comune mobile pentru care legea nu cere formalitati de publicitate. Consimtamantul expres al ambilor soti este cerut pentru actele de schimbare a destinatiei unui bun comun si pentru actele de instrainare, cu titlu oneros sau gratuit, sau de grevare cu drepturi reale a bunurilor comune, mobile sau imobile, cu cateva exceptii, cum ar fi darurile obisnuite (art. 346 NCC). Un aspect practic interesant in materia comunitatii legale este cel referitor la regimul juridic al bunurilor aportate la o societate comerciala (art. 348 si 349 NCC). Astfel, sotul care dispune de bunul comun ca aport la o societate, sau pentru dobandirea de parti sociale ori actiuni, trebuie sa obtina consimtamantul scris al celuilalt sot sub sanctiunea anulabilitatii actului. Cand calitatea de asociat este recunoscuta numai sotului care a aportat bunul comun, partile sociale sau actiunile dobandite sunt bunuri comune; cu toate acestea, cand calitatea de asociat este recunoscuta si celuilalt sot, partile sociale ce revin fiecaruia dintre soti sunt bunuri proprii.
Separatia de bunuri, regim matrimonial nou-introdus, presupune ca fiecare dintre soti este proprietar exclusiv al bunurilor dobandite inainte de incheierea casatoriei, precum si al celor dobandite in nume propriu dupa aceasta data (art. 360 NCC). In cazul in care sotii dobandesc bunuri impreuna, acestia devin coproprietari pe cote-parti, iar nu in devalmasie, ca in cazul comunitatii legale. NCC impune obligativitatea inventarierii bunurilor mobile proprii, indiferent de modul lor de dobandire, atat la inceputul regimului separatiei de bunuri cat si pe parcurs, de cate ori este cazul. In lipsa inventarului – care se intocmeste de catre notar – sotul posesor al bunului mobil va fi prezumat, in mod relativ, a fi proprietarul acestuia (art. 361 NCC).
Cel de-al treilea regim matrimonial reglementat de Noul Cod civil este comunitatea conventionala. Se poate spune ca acest regim este o varianta a comunitatii legale, prin care se permite sotilor sa deroge de la acesta cu privire la anumite aspecte, limitativ prevazute, prin conventie matrimoniala. Potrivit art. 367 NCC, sotii pot include in comunitate bunuri sau datorii proprii, ori pot scoate din comunitate bunuri sau datorii comune, ori pot impune obligativitatea consimtamantului expres al ambilor soti pentru anumite acte de administrare, care altminteri ar putea fi incheiate pe baza prezumtiei de mandat tacit reciproc, sau pot include o clauza de preciput ori prevedea modalitatile de lichidare a comunitatii.
Autori: Levana Zigmund, Sandra Anca
