UNBR nu schimba examenul de definitivare si de primire in profesia de avocat

Potrivit materialului de lucru publicat pe site-ul U.N.B.R. cele doua examene anuntate pentru luna februarie 2010 nu se vor modifica, in ciuda deciziei Curtii Constitutionale nr. 109/2010 (din data de 9 februarie 2010) prin care, O.U.G. nr.159/2008 pentru modificarea si completarea Legii 51/1995, este declarata neconstitutionala.

Cititi mai jos scrisoarea UNBR

"Declararea ca neconstitutionala a O.U.G. nr.159/2008 prind Decizia Curtii Constitutionale nr. 109 din 09.02.2010 (nepublicata).

Aspecte legale privind efectele deciziei. Jurisprudenta Curtii Constitutionale si doctrina relevanta pentru analiza implicatiilor deciziei cu privire la legislatia privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat si desfasurarea examenelor
(17-21, 24-28 februarie 2010)

(material de lucru – sedinta Comisiei Permanente a Uniunii Nationale a Barourilor din Romania, sedinta Consiliului Uniunii Nationale a Barourilor din Romania, 12-13 februarie 2010)

Reglementari legale. Consecinte juridice.

a) Prevederi constitutionale

In conformitate cu art. 15 alin (2) din Constitutie: „Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale mai favorabile”

Manualul Contabilului Incepator - stick USB

Vezi AICI detalii

Literatura romana Rezumatele textelor studiate in clasele IX-XII

Vezi AICI detalii

Compuneri perfecte pentru clasele III-IV

Vezi AICI detalii

In conformitate cu art. 147 din Constitutie
„(1) Dispozitiile din legile si ordonantele in vigoare, precum si cele din regulamente, constatate ca fiind neconstitutionale isi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea  deciziei Curtii Constitutionale daca, in acest interval, Parlamentul sau Guvernul, dupa  caz, nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept.
…
(4) Deciziile Curtii Constitutionale se publica in Monitorul Oficial al Romaniei. De la data publicarii, deciziile sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor.”

b) Prevederi legale

In conformitate cu art. 31 alin (3) din Legea nr. 47/1992 a Curtii Constitutionale “dispozitiile din legile si ordonantele in vigoare constatate ca fiind neconstitutionale isi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea  deciziei Curtii Constitutionale daca, in acest interval, Parlamentul sau Guvernul, dupa  caz, nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept”.

In conformitate cu dispozitiile art. 62 alin (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative „abrogarea unei dispozitii sau a unui act normativ are caracter definitiv. Nu este admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior sa se repuna in vigoare actul normativ initial. Fac exceptie prevederile din Ordonantele Guvernului care au prevazut norme de abrogare si au fost respinse prin Lege de catre Parlament.”

c) Efectul dispozitiilor cuprinse in OUG nr. 159/26.XI.2008 asupra dispozitiilor cuprinse in Legea nr. 51/1995

 In conformitate cu dispozitiile OUG nr. 159/26.XI.2008 privind modificarea si completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat (M.Of nr. 792/26.XI.2008), in continuare OUG nr. 159/2008, sunt modificate dispozitii prevazute la art. 5, 51, 11 alin (1) lit. a) si b), 12 alin (1), 13 lit. b), 16 alin (1), 17 alin (3,)  20 alin (1), 20 alin. (4), 27 lit. d), 37 alin (2),  50 alin (2), 52 alin (2) si (3), 63 lit. h), Capitolul V „Asistenta judiciara” (in intregime, art. 68 - 69)  din Legea nr. 51/1995  pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat.

OUG nr. 159/2008 a completat Legea nr. 51/1995 prin prevederi legale nou introduse: art. 17 alin (21), art. 23 alin (4), art. 25 (2) (3) si (4), art. 32 alin (4), art. 37 alin (41), art. 521, art. 57 alin (6), art. 681 – 6814 din Legea nr. 51/1995.

OUG nr. 159/2008 a abrogat expres   art. 16 alin (2) si (3), art. 20 alin (3), art. 52 alin (31), art. 53 alin (2) lit. e), art. 63 lit. o) din Legea nr. 51/1995.

 
d) Jurisprudenta Curtii Constitutionale si doctrina in materie privind efectele deciziilor Curtii Constitutionale

1. „Ca urmare a constatarii neconstitutionalitatii actului normativ abrogator, in calitatea sa de legiuitor negativ Curtea Constitutionala nu poate stabili re-intrarea in vigoare a normelor juridice abrogate, caci astfel sunt incalcate dispozitiile exprese si imperative ale art. 62 alin. 3 din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative. Efectele deciziilor Curtii Constitutionale constau doar in determinarea inaplicabilitatii normelor juridice constatate a fi neconstitutionale, fara a afecta restul sistemului normativ si cu atat mai putin acte normative care nu mai sunt in vigoare la data emiterii deciziei.”
(Decizia nr. 62 din 18 ianuarie 2007 - M. Of. nr.104/12.2.2007)

2. „Curtea Constitutionala … nu este investita cu verificarea constitutionalitatii aplicarii sau interpretarii normelor ci numai cu atributia compararii normelor de reglementare primara (cuprinse in legi si in actele juridice echivalente cu legea, precum cele rezultate din delegarea legislativa) cu cele ale legii fundamentale.”
(Decizia nr. 494/2005 – M. Of.1018 din 16.XI.2005 si Decizia nr. 584/2006 – M. Of. nr. 903 din 7.XI.2006)

 3. „Efectul ex nunc al actelor Curtii (Constitutionale – n.ns.) constituie o aplicare a principiului neretroactivitatii, garantie fundamentala a drepturilor constitutionale de natura a asigura securitatea juridica si increderea cetatenilor in sistemul de drept, o premisa a respectarii separatiei puterilor in stat, contribuind in acest fel la consolidarea statului de drept. Pe cale de consecinta, efectele deciziei Curtii nu pot viza decat actele, actiunile, inactiunile sau operatiunile ce urmeaza a se infaptui in viitor …”
(Decizia nr. 838 din 27 mai 2009)

4. „articolul 62 alineatul 3  interzice formal repunerea in vigoare, fie ea explicita (chiar de catre  legiuitor) sau implicita, (pe calea interpretarii realizata de organul de  aplicare a legii) a actului normativ care ar fi fost abrogat printr-un act  normativ care la randul sau a fost ulterior abrogat.
 Argumentul de text este (sau ar trebui sa fie) unul dirimant pentru orice autoritate publica supusa  sistemului normativ din Romania. Intelegem cu usurinta de ce el nu poate fi  invocat de Curtea Constitutionala: inalta autoritate jurisdictionala nu este un  legiuitor pozitiv, care sa poata adopta sau abroga acte normative, ci numai un  legiuitor negativ, care are in competenta sa limitata (de atribuire) numai  verificarea constitutionalitatii legilor. In plus, verificarea operata de Curtea  Constitutionala nu include, asa cum jurisdictia a mentionat in numeroase  randuri,  corelarea actelor normative intre ele, ci se limiteaza exclusiv la compararea legilor cu standardul de referinta reprezentat de Constitutie. Prin urmare,  art.62 alin.3 din Legea nr.24/2000 nu constituie o norma juridica relevanta  pentru activitatea jurisdictionala a Curtii Constitutionale, desi acest lucru nu  scade cu nimic caracterul sau de norma juridica eficienta.
Trebuie precizat in acest context ca practicile  jurisdictionale contra legem, chiar  ale Curtii Constitutionale, nu pot fi invocate cu titlu de precedent intr-un  stat de drept (a se vedea si articolul 1 din Constitutie) si nu ar trebui sa  serveasca de model nimanui (a se vedea si decizia Curtii Constitutionale nr.20  din 2 februarie 2000 citata in considerentele deciziei aici comentata).
…
„abrogarea  abrogarii unei legi nu conduce ipso facto la repunerea in vigoare a primului (in timp) act normativ, ci pur si simplu la  un vid legislativ - daca  „abrogarea abrogarii” nu este insotita  de un nou continut normativ pentru  respectivele relatii sociale. Aceasta era si situatia in speta de fata, unde  vidul normativ nu putea fi reglementat decat prin interventia legiuitorului,  nicidecum a judecatorului constitutional. Curtea Constitutionala nu poate stabili alte efecte pentru deciziile sale decat cele deja prevazute de  Constitutie, iar a preciza care acte ies si, respectiv, intra in vigoare, nu  face parte din atributiile limitativ enumerate in sarcina jurisdictiei  constitutionale de art.146 din legea fundamentala.”
(prof. univ. dr. Elena Simina Tanasescu – Curierul Judiciar nr. 4/2007, p. 9, p. 11)

5. „… constatarea neconstitutionalitatii unei legii are drept consecinta dezinvestirea Curtii Constitutionale si investirea legiuitorului, numai acesta din urma fiind competent sa solutioneze conflictul de norme (dintre prevederile neconstitutionale si legea fundamentala – n.ns.) …”
(prof. univ. dr. Elena Simina Tanasescu – Curierul Judiciar nr. 10/2007, p.4 si urm.)

6. „.. in conformitate cu art. 147 alin 1 din Constitutie si art. 31 alin (3) din Legea nr. 47/1192, ca urmare  a admiterii unei exceptii de neconstitutionalitate … se produc urmatoarele efecte:
- Parlamentul sau Guvernul are obligatia ca in termen de 45 de zile de la publicarea deciziei de admitere a exceptiei de neconstitutionalitate sa puna de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei. Aceasta obligatie se transpune in procesul de legiferare, prin adoptarea de catre Parlament a Legii de modificare a textelor declarate neconstitutionale, ori prin emiterea de catre Guvern a unei ordonante avand acelasi obiect;
- daca in termenul de 45 de zile Parlamentul sau Guvernul nu se conformeaza acestei obligatii, textele legale declarate neconstitutionale … isi inceteaza efectele juridice (cu alte cuvinte sunt abrogate), prin admiterea exceptiei de neconstitutionalitate;
- pe durata termenului de 45 de zile, calculat de la data publicarii deciziei de admitere a Curtii, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept… (acest efect suspensiv se produce in ipoteza in care nu se adopta o lege sau o ordonanta care sa inlocuiasca dispozitiile declarate neconstitutionale);
- prin admiterea exceptiei de neconstitutionalitate si suspendarea de drept (a dispozitiilor legale declarate neconstitutionale, dupa data publicarii deciziei - n.ns.) se creeaza un vid legislativ …”
(Claudiu-Constantin Dinu,  Revista Romana de Drept Privat nr. 3/2009, p. 130 si urm.)

7. Aplicarea in timp a normelor de drept este guvernata de principiul neretroactivitatii legii noi (legea noua nu se aplica situatiilor juridice definitiv constituite, modificate sau stinse, precum si efectelor juridice produse de asemenea situatii juridice daca au fost definitiv realizate inainte de intrarea in vigoare a legii noi ) si de principiul aplicarii imediate a legii noi (legea noua se aplica, in principiu, tuturor situatiilor juridice nascute, modificate sau stinse dupa intrarea sa in vigoare, situatiilor juridice in curs de constituire, modificare sau stingere, precum si efectelor juridice ale situatiilor juridice anterior nascute, modificate sau stinse) (M. Eliescu – Aplicarea legii civile in timp si spatiu. Conflictele de legi in „Tratat de drept civil”, vol. I „Partea Generala” de Tr. Ionascu, s.a., Ed. Acad. Buc, 1967, p. 77-131.)

„Termenul de <<situatie juridica>> … inglobeaza lato sensu: raporturile juridice concrete, faptele juridice (lato sensu) generatoare, modificatoare sau stingatoare de raporturi juridic concrete, starile juridice ale subiectelor individuale sau constituite (…) de drept (capacitatea juridica, cetatenia sau nationalitatea, starea sau statutul civil al persoanei, etc.) precum si insusirile sau regimul juridic al bunurilor”
(M. Eliescu – op. cit. supra, p. 89, nota 25)

„… Legea noua se va aplica de la intrarea ei in vigoare, fara a fi retroactiva, nu numai raporturilor juridice ce se vor naste, modifica sau stinge, dupa aceasta data, dar, de regula, si situatilor in curs de formare, modificare sau stingere la data intrarii ei in vigoare – fapta pendentia, precum si efectelor viitoare ale situatiilor juridice trecute (definitiv nascute, modificate ori stinse) – facta futura”
(M. Nicolae, B. Dumitrache – „Discutii pe marginea Legii nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica - in "Dreptul" nr. 4/1995)."