Ce conditii trebuie indeplinite pentru admiterea unei actiuni de revizuire referitoare la existenta a doua sau mai multe hotarari judecatoresti definitive care nu se pot concilia?

Revizuire. Hotarari judecatoresti definitive care nu se pot concilia
(I.C.C.J., sectia penala, sentinta nr. 40 din 15 ianuarie 2007) 

Cuprins pe materii: Drept procesual penal. Partea speciala. Judecata. Caile extraordinare de atac. Revizuirea

Indice alfabetic:

- Drept procesual penal
- hotarari judecatoresti definitive care nu se pot concilia 
- C. proc. pen., art. 394 alin. (1) lit. e)

 
Revizuirea intemeiata pe prevederile art. 394 alin. (1) lit. e) C. proc. pen., referitoare la existenta a doua sau mai multe hotarari judecatoresti definitive care nu se pot concilia, poate fi exercitata numai impotriva a doua sau mai multe hotarari penale definitive prin care s-a solutionat fondul cauzei. Prin urmare, revizuirea pentru cazul prevazut in art. 394 alin. (1) lit. e) C. proc. pen. nu poate fi exercitata impotriva unei hotarari prin care instanta s-a desesizat si a restituit cauza procurorului pentru refacerea urmaririi penale si a unei hotarari prin care s-a solutionat fondul cauzei, pentru inconciliabilitate intre acestea.  
  
Prin referatul nr. 812/III/13/2006 al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Brasov s-a solicitat admiterea cererii de revizuire privind pe condamnatii V.P. si I.G. si anularea deciziei nr. 2011 din 15 aprilie 2004 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia penala, cu consecinta pronuntarii unei noi hotarari in recursul declarat de inculpati si partile civile impotriva deciziei de restituire nr. 292/Ap din 17 octombrie 2003 a Curtii de Apel Brasov.
           
In drept au fost invocate dispozitiile art. 394 alin. (1) lit. e) C. proc. pen., in cauza pronuntandu-se doua hotarari judecatoresti definitive care nu se pot concilia.
In motivarea referatului s-a retinut ca, prin sentinta penala nr. 161/S din 4 aprilie 2003 pronuntata de Tribunalul Brasov, s-a dispus condamnarea inculpatilor V.P. si I.G. pentru savarsirea infractiunii de omor deosebit de grav si a celei de talharie.
           
Prin aceeasi hotarare s-au admis, in parte, actiunile civile formulate de partile civile C.M., M.C., C.E., I.V. si T.A., inculpatii fiind obligati in solidar la despagubiri.
Impotriva acestei sentinte au declarat apel inculpatii si partile civile, cauza fiind inregistrata la Curtea de Apel Brasov. Prin decizia penala nr. 292/Ap din 17 octombrie 2003 s-au admis apelurile declarate de inculpati si de partile civile, dispunandu-se restituirea cauzei la Parchetul de pe langa Tribunalul Brasov, conform art. 333 C. proc. pen., in vederea completarii urmaririi penale.
           
Aceasta decizie a fost atacata cu recurs de Parchetul de pe langa Curtea de Apel Brasov si partile civile.
           
Prin decizia nr. 2011 din 15 aprilie 2004 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia penala, s-a dispus admiterea recursurilor declarate de parchet si partile civile, casarea deciziei penale nr. 292/Ap din 17 octombrie 2003 a Curtii de Apel Brasov si mentinerea sentintei penale nr. 161/S/2003 a Tribunalului Brasov.
           
In opinia parchetului, decizia nr. 2011 din 15 aprilie 2004 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Sectia penala, este nelegala, intrucat admitand recursurile, trebuia sa caseze decizia pronuntata de instanta de apel in temeiul dispozitiilor art. 38515 pct. 2 lit. c) C. proc. pen. si sa dispuna trimiterea cauzei la instanta de apel, respectiv Curtea de Apel Brasov, pentru continuarea judecatii. Aceasta solutie se impunea, intrucat apelul solutionat de instanta de control judiciar a vizat incidente de procedura si nu a rezolvat fondul cauzei.
           
In raport cu aceste elemente, parchetul a apreciat ca decizia penala nr. 292/Ap din 17 octombrie 2003 a Curtii de Apel Brasov si decizia nr. 2011/2004 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Sectia penala, nu se pot concilia, intrucat prima nu evoca fondul cauzei, iar cea de-a doua a atribuit caracter definitiv unei hotarari care nu a fost examinata in apel.
           
Cererea de revizuire este nefondata.
           
Fiind o cale extraordinara de atac, revizuirea are ca obiect numai hotararile penale definitive, trecute in puterea lucrului judecat, scopul ei fiind acela de reparare a erorilor judiciare, de anulare a hotararilor care au consacrat eroarea judiciara si pronuntarea unei noi hotarari care sa reflecte adevarul.
           
Cum revizuirea este un remediu procesual menit sa inlature erorile de fapt pe care le contin hotararile judecatoresti, nu pot fi supuse revizuirii decat hotararile prin care s-a rezolvat fondul cauzei, instanta solutionand atat actiunea penala - pronuntand o hotarare de condamnare, de achitare sau de incetare a procesului penal - cat si actiunea civila alaturata raportului juridic de drept penal.
           
Per a contrario, nu contin o rezolvare a fondului cauzei si deci nu sunt susceptibile de revizuire hotararile pronuntate in materia conflictelor  de competenta, incheierile prin care se admite sau se respinge o cererea de abtinere ori de recuzare, hotararile de dezinvestire - in randul acestora intrand hotararile prin care instanta restituie cauza procurorului pentru refacerea urmaririi penale ori pentru completarea urmaririi penale (dispozitiile art. 333 C. proc. pen. fiind abrogate prin intrarea in vigoare a Legii nr. 356/2006) - hotararile pronuntate in faza de executare, hotararile pronuntate in caile extraordinare de atac si care nu implica o rezolvare a fondului.
           
In ceea ce priveste revizuirea intemeiata pe dispozitiile art. 394 alin. (1) lit. e) C. proc. pen. - cand doua sau mai multe hotarari judecatoresti nu se pot concilia - trebuie indeplinite cumulativ doua conditii: sa existe doua sau mai multe hotarari definitive si hotararile sa nu se poata concilia.
           
Cu privire la prima conditie, aceasta se considera realizata numai daca este vorba de doua sau mai multe hotarari penale definitive care contin o rezolvare a fondului cauzei.
           
Pe cale de consecinta, nu pot forma obiectul unei cereri de revizuire, pentru caz de inconciliabilitate, o hotarare de desesizare prin restituirea cauzei procurorului si o hotarare care a rezolvat fondul cauzei.
           
Cat priveste cea de-a doua conditie, starea de inconciliabilitate poate exista in urmatoarele ipoteze: hotararile se refera la  aceeasi fapta si la faptuitori diferiti, hotararile se refera la acelasi faptuitor si la fapte diferite sau hotararile se refera la fapte si faptuitori diferiti.
           
In cauza de fata, se constata ca nu sunt indeplinite conditiile expuse anterior.
Astfel, prin decizia penala nr. 292/Ap din 17 martie 2003 pronuntata de Curtea de Apel Brasov s-a dispus admiterea apelurilor  declarate de inculpati si de partile civile, desfiintarea sentintei si, in temeiul art. 333 C. proc. pen., restituirea cauzei la Parchetul de pe langa Tribunalul Brasov, intrucat din administrarea probelor si din dezbateri a rezultat ca urmarirea  penala nu este completa.
           
Aceasta hotarare nu a rezolvat fondul cauzei, fiind o hotarare de desesizare care nu poate forma - asa cum s-a aratat - obiectul unei cereri de revizuire intemeiata pe dispozitiile art. 394 alin. (1) lit. e) C. proc. pen.
           
Pe cale de consecinta, cum in speta nu au fost pronuntate doua hotarari judecatoresti definitive care sa rezolve fondul unei cauze - nefiind astfel indeplinite cele doua conditii cerute de legea procesual penala - cererea de revizuire a fost respinsa ca nefondata