Un produs media marca Rentrop&Straton 
Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "7 Modele de Contracte - actualizate conform GDPR"
Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in InboxPe scurt, o profesoara ajunge la implinirea termenului de pensionare pentru limita de varsta sau, asa cum este cunoscut publicului larg, de drept. Aceasta a implinit 61 de ani si a realizat stagiul minim de cotizare de 30 de ani aferent profesiei practicate, asadar contractul sau individual de munca inceteaza de drept la data comunicata de angajator.
Cadrul didactic a fost de acord cu decizia de incetare a activitatii si inceperea platii pensiei la inceput, insa Decizia nr. 387/2018 a dus la schimbarea dorintei femeii. Aceasta a depus o cerere la unitatea de invatamant si a cerut permiterea continuarii activitatii.
Institutia la care a lucrat i-a refuzat cererea, asa ca s-a adresat Inspectoratului.
In urma analizei situatiei, si Inspectoratul i-a refuzat revenirea la catedra.
Profesoara a decis sa se adreseze instantei, asadar a aparut speta nr. 473 pe rolul Curtii de Apel Timisoara.
In prima faza, judecarea s-a facut la Tribunalul Arad. Aici cadrul didactic a cerut anularea actului emis de catre institutia de invatamant prin intermediul caruia s-a constatat incheierea activitatii si a mai aratat ca doreste intoarcerea la catedra pe postul avut anterior (profesor titular cu grad didactic I) deciziei de incheiere a CIM in temeiul art. 56 alin. (1) lit. c) din Codul muncii.
Tribunalul Arad a respins exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Inspectoratului Scolar Judetean Arad ca neintemeiata, invocand dispozitiile art. 267 din Codul muncii si art. 36 Cod civil, a respins exceptia lipsei calitatii procesual pasive a acestui parat.
Prin sentinta civila 46/25.01.2019 pronuntata in dosarul nr. [...]/108/2018, Tribunalul Arad a admis actiunea civila formulata de reclamanta A..., in contradictoriu cu paratii Liceul Teoretic B... si Inspectoratul Scolar Judetean Arad, avand ca obiect anulare act.
De asemenea, instanta a anulat decizia nr. 36/31.08.2018, privind incetarea contractului de munca nr. 421/2002, incheiat intre reclamanta si paratul Liceul Teoretic B…, ca fiind nelegala; a obligat paratii la reincadrarea reclamantei pe postul detinut anterior incetarii contractului nr. 421/2002, de profesor titular gradul didactic I, pana la varsta de 65 ani; a obligat paratul Liceul Teoretic B... la plata catre reclamanta a drepturilor salariale incepand cu data de 01.09.2018, pana la data reincadrarii efective pe post; a obligat paratii la plata cheltuielilor de judecata in cuantum de 800 lei.
Consilier Taxe si Impozite pentru Contabili 12 actualizari
Consilier Ghid complet de Salarizare ReviSal si Contributii sociale
Fise distractive pentru gradinita
Pentru a hotari astfel, prima instanta a retinut ca reclamanta a avut calitatea de cadru didactic la Liceul Teoretic B…, incepand cu anul 2002, conform dispozitiei nr. 131/2002 emisa de paratul Liceul Teoretic B…, activitate pe care a desfasurat-o pana in 31.08.2018, data la care prin decizia 36/31.08.2018 i-a incetat de drept contractul de munca, in considerarea indeplinirii conditiilor de pensie pentru limita de varsta.
Inainte de depunerea cererii pentru acordarea dreptului la pensie, reclamanta luand act de decizia nr. 387/05.06.2018 a Curtii Constitutionale publicata in M.O. nr. 642/24.07.2018, a solicitat paratului Liceul Teoretic B... sa-i permita continuarea activitatii pe acest post, invocand dispozitiile art. 56 alin. (l) lit. c) din Codul muncii coroborat cu decizia nr. 387/05.06.2018 a Curtii Constitutionale publicata in M.Of. nr. 642/24.07.2018. Solicitarea reclamantei a fost insa refuzata, atat paratul de ordinul I, cat si cel de ordinul II- Inspectoratul Scolar Judetean Arad, considerand ca efectele deciziei pronuntata de catre instanta de contencios constitutional, nu ii sunt aplicabile reclamantei. In acest context, la data de 31.08.2018, paratul I a emis decizia pe care reclamanta a contestat-o, act prin care s-a constatat incetarea de drept a contractului individual de munca al acesteia.
Instanta a retinut de asemenea ca, la 1 septembrie 2018, reclamanta, avea varsta de 61 ani si 4 luni cu o vechime in munca de 30 ani, 11 luni si 16 zile, indeplinind conditiile pentru pensie pentru limita de varsta.
Instanta de judecata a analizat incidenta efectelor deciziei nr. 387/2018 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 53 alin. (1) teza intai din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice si ale art. 56 alin. (1) lit. c) teza intai din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, dat fiind faptul ca reclamantei i-a incetat contractul de munca de drept, in considerarea indeplinirii conditiilor de varsta standard pentru pensionare.
Considerentele analizate de catre instanta de contencios constitutional au vizat un tratament discriminatoriu pe criterii de sex retinandu-se o situatie discriminatorie in raport cu barbatii, al caror contract individual de munca inceteaza la o varsta mai inaintata, fiind afectat in subsidiar un drept fundamental al femeii, respectiv dreptul la munca. In acord cu jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene, Curtea Constitutionala a admis exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 56 alin. (1) lit. c) teza intai din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii si a constatat ca acestea sunt constitutionale in masura in care sintagma „conditii de varsta standard” nu exclude posibilitatea femeii de a solicita continuarea executarii contractului individual de munca, in conditii identice cu barbatul, respectiv pana la implinirea varstei de 65 de ani.
Analizand succesiunea evenimentelor prin prisma petitelor formulate in procedura necontencioasa, instanta a retinut ca reclamanta intr-adevar a facut demersuri in sensul pensionarii. Din aceasta perspectiva instanta a retinut ca reclamanta a avut convingerea incetarii activitatii, procedand de o maniera neechivoca in acest sens, pana la momentul in care a luat act de decizia instantei de contencios constitutional. Ulterior datei de 24 iulie 2018, data publicarii in M.Of. a Deciziei nr. 387/2018, a formulat insa catre Inspectoratul Judetean Scolar Arad, o cerere, solicitand mentinerea in activitate pana la varsta de 65 ani, manifestand o intentie contrara demersurilor anterioare.
In acest sens, atat paratul de ordinul I, cat si cel de ordinul 2, in mod oarecum justificat de legislatia specifica, au opinat asupra netemeiniciei cererii petentei, invocand ca efectele deciziei pronuntata de catre instanta de contencios constitutional nu ii sunt aplicabile reclamantei.
In acord cu cele retinute mai sus, argumentul pe care s-a intemeiat apararea paratilor, s-a bazat pe ipoteza in care reclamanta a optat pentru pensie, acest aspect conducand de iure la incetarea contractului individual de munca, pentru ca ulterior dreptului la munca sa fie exercitat numai dupa incheierea unui nou contract de munca, daca angajatorul consimte in acest sens.
Aceasta situatie insa nu se circumscrie in cauza dedusa judecatii dat fiind faptul ca reclamanta a optat pentru continuarea raportului de munca pana la implinirea varstei de pensionare prevazute de lege pentru barbatii, inaintea unui demers la Casa Judeteana de Pensii Arad.
In acest sens, instanta a retinut ca manifestarea reclamantei era cunoscuta de catre ISJ la data atribuirii postului acesteia prin transfer unui alt cadru didactic, asa cum rezulta din incheierea de sedinta din 27.07.2018, conform careia reprezentanta ISJ afirma ca se stia de cererea reclamantei de a fi mentinuta in activitate (fila 176-177 dosar).
Instanta a amintit ca o persoana care opteaza pentru dreptul la pensie trebuie intr-adevar sa parcurga si o procedura administrativa, dar ce este relevant, ca aceasta persoana trebuie sa se manifeste neindoielnic in acest scop. In consecinta, este irelevant ca reclamanta a facut demersuri in vederea stabilirii dreptului la pensie, atata timp cat nu a inteles sa solicite autoritatii competente, printr-o cerere, acest drept.
Astfel, pentru toate aceste considerente retinute, in temeiul deciziei 387/2018 a Curtii Constitutionale, ale art. 6 Cod civil, art. 398 C.pr.civ., tribunalul a admis contestatia reclamantei.
Impotriva acestei sentinte si a incheierii de sedinta din data de 02.11.2018 a declarat apel paratul Inspectoratul Scolar Judetean Arad, solicitand admiterea apelului si schimbarea in totalitate a sentintei apelate in sensul admiterii exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a Inspectoratului Scolar Judetean Arad si respingerii cererii de chemare in judecata depusa de reclamanta A....
In motivare, paratul a aratat ca a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Inspectoratului Scolar Judetean Arad, intrucat, asa cum rezulta din contractul de munca nr. 421/2012 invocat de reclamanta, angajatorul este unitatea de invatamant - Liceul Teoretic B... cu care aceasta a incheiat raportul de munca si nu inspectoratul scolar. La data angajarii reclamantei la Liceul Teoretic B…, in anul 2002, in baza Dispozitiei ISJ Arad nr. 131/2002, inspectoratele scolare judetene erau organe deconcentrate in subordinea Ministerului Educatiei Nationale, cu atributii clar prevazute in art. 142 din Legea invatamantului nr. 84/1995 cu modificarile si completarile ulterioare, printre care cea de a coordona incadrarea unitatilor de invatamant cu personal didactic necesar, neavand in schimb calitatea de angajator in sensul art. 10 si 14 din Codul muncii, motiv pentru care intre inspectoratul scolar si cadrele didactice nu s-au nascut raporturi de munca. Acestea au putut lua fiinta intre directorul unitatii de invatamant si cadrele didactice, potrivit art. 11 alin. (5) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, intrucat angajarea pe post se face de catre directorul unitatii de invatamant, pe baza deciziei de repartizare semnata de Inspectoratul scolar general.
In sarcina inspectoratelor scolare nu se regasesc atributii privind salarizarea personalului didactic sau angajarea efectiva a acestuia. Doar atributiile enumerate la Art. 142 lit. b) din Legea invatamantului (asigura aplicarea legislatiei in organizarea, conducerea si desfasurarea procesului de invatamant) si art. 142 lit. g) (coordoneaza incadrarea unitatilor de invatamant cu personal didactic necesar, in conformitate cu prevederile Statutului personalului didactic) s-au apropiat de problematica derularii raporturilor de munca ale cadrelor didactice, insa nu intr-un mod suficient de specific pentru a putea justifica in speta calitatea procesuala pasiva a paratului Inspectoratul Scolar Judetean. Astfel, nu exista vreo forma de implicare efectiva a ISJ ARAD in incheierea contractului individual de munca al reclamantei cu unitatea de invatamant, iar repartizarea personalului didactic la diversele unitati de invatamant, facuta de inspectoratul scolar, nu reprezinta decat o conditie prealabila incheierii contractului de munca.(...)
In speta de fata, nu se poate retine culpa paratilor, Inspectoratul Scolar Judetean Arad si Liceul Teoretic B... in conditiile in care reclamanta intimata desi si-a manifestat intentia certa, fara echivoc, inca din luna ianuarie 2018 ca nu mai doreste mentinerea ca titular peste varsta standard de pensionare, ci doreste pensionarea pentru limita de varsta, nu a mai depus ulterior cererea de pensionare si actele doveditoare pentru acordarea pensiei si la Casa de Pensii Arad. De asemenea, Decizia Curtii Constitutionale nr. 387/2018 produce efecte pentru viitor, de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei si vizeaza exclusiv interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 56 alin. (l) lit. c) din Legea nr. 53/2003 si nu prevederile din Legea educatiei nationale nr. 1/2011. Pe cale de consecinta, Decizia CCR nr. 387/2018 nu se pronunta asupra prevederilor art. 284 din Legea educatiei nationale nr. 1/2011; mai mult decat atat Curtea Constitutionala respinge, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 53 alin. (1) teza intai din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, exceptie ridicata de acelasi autor in acelasi dosar al aceleiasi instante si constata ca acestea sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.
In drept, a invocat art. 36 si art. 470, art. 471, art. 476, art. 479, art. 480 alin. (2) Cod procedura civila, art. 95 alin. (l), Art. 97 alin. (2), Art. 284 alin. (1)-(2), art. 261-262 din Legea educatiei nationale nr. 1/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, art. 52-53 si art. 55 din Legea nr. 263/2010, cu modificarile si completarile ulterioare, art. 2, art. 4, art. 28 si 74-79 din Metodologia - cadru privind mobilitatea personalului didactic in anul scolar 2018-2019, aprobata prin Ordinul MEN nr. 5485/2017, cu modificarile si completarile ulterioare, art. 10, art. 14, art. 56 alin. (l) lit. c), art. 267 din Legea nr. 53/2003, republicata si Decizia Curtii Constitutionale nr. 387/2018, O.U.G. nr. 96/2018.
Impotriva sentintei a declarat apel si paratul Liceul Teoretic B…, solicitand admiterea apelului si schimbarea in totalitate a sentintei primei instante, in sensul respingerii cererii de chemare in judecata ca neintemeiata.
In motivare a aratat ca decizia nr. 36 din 31.08.2018 privind incetarea contractului de munca al doamnei A... cu Liceul Teoretic B... a fost emisa ca urmare a cererii depuse chiar de reclamanta la unitatea parata, cerere inregistrata cu nr. 2044/31.08.2018, prin care solicita extras din Revisal in vederea intocmirii dosarului de pensionare incepand cu data de 01.09.2018. Dorinta de a se pensiona, exprimata in cererea din 31 august 2018, a devenit activa de la acea data si a anulat in mod categoric dorinta anterioara de a continua activitatea.
Pentru facilitatea intelegerii a tot ceea ce s-a intamplat in cauza de fata, paratul a prezentat punctual, in ordine cronologica, toate evenimentele care au avut loc:
Decizia Liceului Teoretic B... nr. 36/31.08.2018 este conforma cu Legea 53/2003. este temeinica si legala, arata Curtea.
In drept, paratul a invocat Legea nr. 5S/2003, actualizata - Codul muncii, art. 55 lit. c) - incetarea contractului individual de munca ca urmare a vointei uneia din parti; si art. 56 alin. (1) lit. (c) - indeplinirea cumulativa a conditiilor de varsta standard si a stagiului minim de cotizare pentru pensionare.
In dovedire, paratul a solicitat incuviintarea probei cu inscrisuri.
Prin intampinare, reclamanta A... a solicitat respingerea apelurilor paratilor, cu cheltuieli de judecata.
In motivare a aratat ca ambii parati au calitate procesuala pasiva fata de cele 3 petite ale actiunii. Pe fond, a aratat ca dreptul la prelungirea contractului de munca pana la varsta de 65 ani este stabilit prin lege: art. 56 alin. (l) lit. c) din Codul muncii si prin Decizia CC nr. 387/05.06.2018. Revenirea asupra cererii din luna ianuarie 2018 a fost posibila pana la emiterea Deciziei nr. 36/31.08.2018 privind incetarea contractului de munca emisa de paratul 2.
Atat paratul 1 cat si paratul 2 au ignorat cererile si au repartizat postul unei alte persoane C... prin procedura pretransferului desi revenirea la cererea initiala era explicita prin cererea scrisa adresata ISJ la 26.07.2018, data pe care au modificat-o in 27.07.2018 ca sa para ca a depus-o dupa ce au repartizat postul doamnei C... in 27.07.2018. A considerat ca paratul 1 a fost de rea-credinta fata de aceasta incalcand grosolan un drept legal al acesteia de a ocupa acelasi post, in conditiile pe care le-a exercitat si anterior, respective dreptul la munca.
Intentia reclamantei de a munci rezulta si din faptul ca nu a depus cerere de pensionare la Casa de pensii conform art. 103 din Legea nr. 263/2010 nici pana astazi si a aratat ca isi mentine ferm intentia de a-si exercita profesia.
Prin raspunsul la intampinare, paratul Inspectoratul Scolar Judetean Arad a solicitat respingerea apararilor formulate de reclamanta reiterand in mod sintetic cele sustinute prin apel.
In calea de atac a apelului s-a administrat proba cu inscrisuri invocata de catre paratul Inspectoratul Scolar Judetean Arad.
Analizand caile de atac introductive prin care s-au invocat motive de apel diferite, instanta constata necesar sa le analizeze concomitent, avand in vedere ca acestea conduc la o antamare a intregului raport juridic dedus judecatii, astfel incat, avand in vedere si materialul probator aflat la dosarul cauzei, constata urmatoarele:
Reclamanta A... a avut calitatea de cadru didactic la Liceul Teoretic B…, incepand cu anul 2002, conform dispozitiei nr. 131/2002 emisa de paratul Liceul Teoretic B…, activitate pe care a desfasurat-o pana in 31.08.2018, data la care, prin decizia 36/31.08.2018, i-a incetat de drept contractul de munca, in considerarea indeplinirii conditiilor de pensie pentru limita de varsta. Prin cererea dedusa prezentei judecati, reclamanta a solicitat anularea deciziei nr. 36/31.08.2018 emisa de paratul Liceul Teoretic B... privind incetarea contractului de munca nr. 421/2002, obligarea paratilor Inspectoratul Scolar Judetean Arad si Liceul Teoretic B... sa mentina contractul de munca pana la varsta de 65 ani pe postul de profesor titular cu gradul didactic I la Liceul Teoretic B…, Catedra de Educatie Tehnologica si obligarea paratilor sa-i plateasca toate drepturile salariale corespunzatoare acestui post de la data de 01.09.2018 pana la data reincadrarii efective.
Prin primul motiv de apel paratul Inspectoratul Scolar Judetean Arad a criticat solutia primei instante de mentinere a cadrului procesual stabilit de reclamanta, desi apelantul a aratat ca nu justifica legitimitate procesuala pasiva in cauza.
Curtea apreciaza ca fiind intemeiata critica formulata, in conditiile in care, asa cum rezulta din contractul de munca nr. 421/2012 invocat de reclamanta, calitatea de angajator in sensul art. 10 si 14 din Codul muncii o are unitatea de invatamant - Liceul Teoretic B..., intre inspectoratul scolar si cadrul didactic nefiind nascut vreun raport de munca. Din perspectiva art. 36 C.pr.civ., raportul de drept procesual nu se poate lega valabil decat intre titularii dreptului ce rezulta din raportul de drept material dedus judecatii, respectiv din raportul de munca in acest caz. De altfel, titularul caruia ii revine legitimitatea procesuala pasiva este prevazut expres in continutul art. 254 alin. (20) din Legea nr. 1/2011, conform caruia „Eliberarea din functie a personalului didactic in unitatile de invatamant cu personalitate juridica se face de catre directorul unitatii, cu aprobarea consiliului de administratie, iar la unitatile de invatamant particulare de catre persoana juridica fondatoare”. in acelasi sens, art. 93 din lege dispune ca „Hotararile privind angajarea, motivarea, evaluarea, recompensarea, raspunderea disciplinara si disponibilizarea personalului didactic se iau la nivelul unitatii de invatamant de catre consiliul de administratie, cu votul a 2/3 din totalul membrilor. Directorul unitatii de invatamant emite deciziile conform hotararilor consiliului de administratie. Angajatorul este unitatea de invatamant.”
In sarcina inspectoratelor scolare nu se regasesc atributii privind salarizarea personalului didactic sau angajarea efectiva a acestuia. Doar atributiile referitoare la aplicarea legislatiei in organizarea, conducerea si desfasurarea procesului de invatamant, respectiv cele referitoare la coordonarea incadrarii unitatilor de invatamant cu personal didactic necesar, s-au apropiat de problematica derularii raporturilor de munca ale cadrelor didactice, insa nu intr-un mod suficient de specific pentru a putea justifica in speta calitatea procesuala pasiva a paratului Inspectoratul Scolar Judetean. Astfel, nu exista vreo forma de implicare efectiva a Inspectoratului Scolar Judetean Arad in incheierea contractului individual de munca al reclamantei cu unitatea de invatamant, iar repartizarea personalului didactic la diversele unitati de invatamant, facuta de inspectoratul scolar, nu reprezinta decat o conditie prealabila incheierii contractului de munca.
In aceste conditii, instanta apreciaza ca in mod gresit tribunalul a respins exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Inspectoratului Scolar Judetean Arad in conditiile in care nu exista un raport de drept material, pe care sa se grefeze raportul de drept procesual dintre intre reclamanta si paratul Inspectoratul Scolar judetean Arad, urmand sa dispuna modificarea corespunzatoare a hotararii atacate.
In ceea ce priveste fondul raportului de drept substantial dedus judecatii, instanta considera necesar sa redea imprejurarile de fapt desprinse din probatoriul administrat in cauza, cu relevanta in solutionarea apelului, pentru a facilita intelegerea contextului factual ce a precedat emiterea deciziei repudiate de catre reclamanta.
La data de 22.01.2018 reclamanta a depus la Liceul Teoretic B... cererea nr. 150/22.01.2018 pentru eliberarea acordului privind incetarea contractului de munca in vederea pensionarii la varsta standard prevazuta de lege (la data de 01.09.2018 reclamanta urmand sa implineasca varsta de 61 de ani, 4 luni si 13 zile si un stagiu de cotizare de 30 de ani si 11 luni). In aceste conditii, postul de educatie tehnologica ocupat de reclamanta a fost publicat vacant in aplicatia „Titularizare-2018”, cu codul 2274, pentru a fi ocupat in cadrul etapelor de mobilitate a cadrelor didactice. La data de 17.04.2018 doamna C..., avand specializarea educatie tehnologica, a depus la Liceul Teoretic B... cererea nr. 1121/17.04.2018 referitoare la pretransferul consimtit intre unitatile de invatamant, Consiliul de Administratie al unitatii scolare emitand la data de 27.04.2018 acordul de principiu pentru pretransferarea doamnei C... pe postul de educatie tehnologica, incepand cu data de 01.09.2018. Transferul a fost definitivat la data de 27.07.2018, prin decizia nr. 213 emisa de Inspectoratul Scolar Judetean Arad cand postul de educatie tehnologica a fost atribuit doamnei C....
Cu o zi inaintea desfasurarii sedintei publice din 27.07.2018 a Inspectoratului Scolar Judetean Arad, reclamanta a adresat acestei institutii o cerere comunicata prin fax si inregistrata sub nr. 1892/27.07.2018, prin care a solicitat radierea postului cu codul 2274 din aplicatia „Titularizare-2018”, sustinand ca doreste sa ramana in activitate. La data de 31.07.2018 reclamanta a inaintat o noua cerere Inspectoratului Scolar Judetean Arad prin care s-a exprimat in sensul ca intelege sa revina asupra cererii initiale formulate la data de 26.07.2018.
La data de 20.08.2018 reclamanta a depus la Liceul Teoretic B... o noua cerere, inregistrata sub nr. 1999/20.08.2018, prin care a solicitat continuarea activitatii de profesor titular de educatie tehnologica pana la varsta de 65 de ani, invocand in motivare dispozitivul deciziei nr. 387/2018 pronuntate de Curtea Constitutionala a Romaniei.
In sfarsit, la data de 31.08.2018 reclamanta a depus la Liceul Teoretic B... cererea nr. 2044/31.08.2018, prin care a solicitat extras din Revisal, sustinand ca ii este necesar pentru intocmirea dosarului de pensionare incepand cu data de 01.09.2018. La aceeasi data, Liceul Teoretic B... a emis decizia nr. 36/31.08.2018 de incetare a contractului individual de munca inregistrat cu nr. 421/01.09.2002, in temeiul art. 56 alin. (1) lit. c) din Codul muncii.
Analizand conduita reclamantei ce a precedat emiterea deciziei de incetare a contractului individual de munca, cu usurinta se poate trage concluzia unui periplu scriptic care cu greu ar putea fi caracterizat ca fiind o manifestare ferma, neechivoca a optiunii de continuare a raporturilor de munca pana la implinirea varstei de 65 de ani. Instanta constata ca reclamanta si-a manifestat initial in mod indubitabil intentia de incetare a activitatii la implinirea varstei legale de pensionare pentru femei, fapt ce a declansat procedura vacantarii postului si a ocuparii lui prin transfer, dupa care si-a modificat optiunea la aflarea deciziei pronuntate de Curtea Constitutionala, spre sfarsit revenind din nou asupra intentiei initiale.
Aplicarea principiilor postulate de instanta de fond, referitoare la inegalitatea de sanse dintre barbati si femei si interzicerea oricarei discriminari pe criterii de sex in ceea ce priveste conditiile de munca, trebuia fundamentata pe o manifestare de vointa neechivoca a reclamantei in sensul continuarii raporturilor de munca, care sa constituie premisa recunoasterii dreptului la munca in favoarea reclamantei in coordonatele contractului de munca initial.
Nu se poate sustine ca odata cu adoptarea deciziei Curtii Constitutionale nr. 387/2018 in favoarea reclamantei s-ar fi nascut un drept nou, ceea ce i-ar fi legitimat o schimbare de optica in privinta continuarii activitatii, in conditiile in care si anterior acestei decizii reclamanta avea la indemana instrumente internationale aplicabile in virtutea principiului suprematiei dreptului Uniunii Europene asupra dreptului national al statelor membre, la care putea sa apeleze pentru valorificarea dreptului pretins. De altfel, se observa ca si Curtea Constitutionala in sustinerea neconstitutionalitatii solutiei legislative adoptate de legiuitor prin art. 56 alin. (1) lit. c) din Codul muncii a apelat tot la repere jurisprudentiale consacrate in dreptul comunitar (a se vedea cauza M. H. Marshall impotriva Southampton and South-West Hampshire Area Health Authority (Teaching) si Hotararea din 18 noiembrie 2010, pronuntata in Cauza Pensionsversicherungsanstalt impotriva Christine Kleist, ambele pronuntate in interpretarea dispozitiilor Directivei 76/207/CEE a Consiliului din 9 februarie 1976 privind punerea in aplicare a principiului egalitatii de tratament intre barbati si femei in ceea ce priveste accesul la incadrarea in munca, la formarea si la promovarea profesionala, precum si conditiile de munca, sau Ordonanta din 7 februarie 2018, pronuntata de Curtea de la Luxembourg in cauzele conexate Manuela Maturi, Laura Di Segni, Isabella Lo Balbo, Maria Badini, Loredana Barbanera impotriva Fondazione Teatro dell’Opera di Roma, si Fondazione Teatro dell’Opera di Roma impotriva Manuela Maturi, Laura Di Segni, Isabella Lo Balbo, Maria Badini, Loredana Barbanera, Luca Troiano, Mauro Murri (C-142/17), si Catia Passeri impotriva Fondazione Teatro dell’Opera di Roma (C-143/17), care se raporteaza la prevederile actuale ale art. 14 alin. (1) lit. c) din Directiva 2006/54/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 5 iulie 2006 privind punerea in aplicare a principiului egalitatii de sanse si al egalitatii de tratament intre barbati si femei in materie de incadrare in munca si de munca). Intr-adevar, Directiva 2006/54/CE cuprinde dispozitii menite sa asigure punerea in aplicare a principiului egalitatii de sanse si al egalitatii de tratament intre femei si barbati in materie de munca, in ceea ce priveste accesul la munca, conditiile de munca si sistemele profesionale de securitate sociala. In art. 9 din Directiva sunt exemplificate situatii de discriminare in materia securitatii sociale, impunerea unor varste diferite de pensionare regasindu-se printre aceste exemple, femeile si barbatii putand solicita sa beneficieze in aceleasi conditii, de un sistem flexibil in ceea ce priveste varsta de pensionare (art. 13 din Directiva).
Asadar, reclamanta avea la dispozitie cadrul necesar care sa-i permita sa solicite continuarea raportului de munca inca de la momentul formularii primei cereri, in ianuarie 2018, dar din inscrisurile existente in dosarul de fond si indicate la inceputul prezentelor considerente, rezulta ca aceasta si-a manifestat intentia de a inceta contractul de munca in vederea pensionarii.
Pe de alta parte, instanta constata ca odata exprimata optiunea de incetare a contractului de munca incepand cu data de 1 septembrie 2018, retragerea acestei optiuni se putea realiza numai in conditiile respectarii principiului irevocabilitatii efectelor actului juridic ceea ce inseamna ca actului unilateral sa nu i se poata pune capat prin manifestarea de vointa, in sens contrar, venita din partea autorului actului. Irevocabilitatea decurge din principiul fortei obligatorii a actului juridic, fiind o consecinta si, in acelasi timp, o garantie a acestui principiu. Prin urmare, ratiunile care servesc ca justificare existentei principiului fortei obligatorii sunt, in acelasi timp, si ratiuni pe care se intemeiaza irevocabilitatea actului juridic. O consacrare a acestui principiu, al irevocabilitatii, o regasim in materia actelor bilaterale, in dispozitiile art. 1270 alin. (2) C.civ., conform carora contractul se modifica sau inceteaza numai prin acordul partilor ori din cauze autorizate de lege. Desi in privinta actului unilateral nu exista un text asemanator, cu caracter de principiu, care sa stipuleze regula irevocabilitatii, trebuie avute in vedere dispozitiile art. 1325 C.civ., potrivit carora, daca prin lege nu se prevede altfel, dispozitiile legale privitoare la contracte se aplica in mod corespunzator actelor unilaterale.
Prin exceptie de la aceasta regula, exista situatii in care se poate admite revocabilitatea actului juridic unilateral, aceasta fiind prohibita daca sunt intrunite cumulativ conditiile ca manifestarea de vointa sa produca consecinte juridice, existenta acestora sa fie legata de mentinerea vointei initiale, iar consecintele produse sa determine crearea sau consolidarea unor drepturi ale tertilor. Din aceasta perspectiva, se observa ca manifestarea initiala de vointa a reclamantei a produs efecte juridice, in sensul ca a generat declansarea procedurii de ocupare a postului vacantat prin pensionare la cerere, conform Metodologiei-cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din invatamantul preuniversitar in anul scolar 2018-2019, aprobata prin Ordinul MEN nr. 5485/2017. In cadrul procedurii, postul a fost atribuit doamnei C..., cadru didactic titular la Scoala Gimnaziala Agrisu-Mare care formulase cererea de pretransfer la data de 17.04.2018. Este adevarat ca reclamanta a solicitat prin adresa inregistrata cu nr. 1892/27.07.2018, in data de 27.07.2018, tocmai in ziua desfasurarii sedintei publice de solutionare a cererilor de pretransfer, radierea postului cu codul nr. 2274, deoarece doreste sa continue activitatea conform deciziei Curtii Constitutionale (cerere asupra careia a revenit la data de 31.07.2018), dar radierea postului nu mai era posibila in conditiile in care, pe de o parte reclamanta nu adresase anterior angajatorului o cerere de mentinere in activitate care sa fi premers cererii adresate Inspectoratului Scolar Judetean Arad (doar consiliile de administratie ale unitatilor de invatamant avand atributia de a comunica inspectoratului scolar optiunile exprimate de cadrele didactice cu privire la pensionare, respectiv mentinere in functie), iar, pe de alta parte, reclamanta solicitase pensionarea pentru limita de varsta inca din luna ianuarie 2018, postul fiind publicat vacant din luna februarie 2018, cuprins in proiectul de incadrare cu posturile/ catedrele complete si incomplete, vacante/rezervate, valabil pentru anul scolar 2018-2019, inregistrat cu nr. 398/09.02.2018.
Astfel cum am aratat, reclamanta a formulat o cerere adresata de data aceasta in mod corect unitatii de invatamant parate doar la data de 20.08.2018, prin care a solicitat continuarea activitatii de profesor titular de educatie tehnologica pana la varsta de 65 de ani, conform deciziei Curtii Constitutionale nr. 387/2018, dar aceasta cerere nu putea sa primeasca o solutionare favorabila decat prin uzurparea drepturilor nascute in favoarea cadrului didactic tert, respectiv a doamnei C..., careia i se admisese cererea de transfer pe postul vacantat prin cererea de pensionare formulata anterior de reclamanta. In aceste conditii, cererea nr. 150/22.01.2018 formulata de reclamanta pentru incetarea contractului de munca in vederea pensionarii la varsta standard prevazuta de lege, depusa la Liceul Teoretic B... la data de 22.01.2018, are caracter irevocabil, Curtea apreciind ca fundamentul acestui principiu rezida, ca si in ipoteza actului juridic bilateral, in necesitatea respectarii drepturilor tertilor, precum si a situatiilor juridice create, cu scopul asigurarii securitatii circuitului civil.
In sfarsit, Curtea nu poate sa nu observe ca inclusiv la data formularii cererii pentru eliberarea acordului privind incetarea contractului de munca in vederea pensionarii, reclamanta ar fi avut posibilitatea de a-si manifesta optiunea de mentinere in activitate, peste varsta standard de pensionare, conform art. 28 din Metodologia-cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din invatamantul preuniversitar in anul scolar 2018-2019, e adevarat, potrivit unei proceduri distincte reglementata in Metodologia amintita care nu ii garanta reclamantei mentinerea in functie. Dar, o astfel de optiune ar fi avut o semnificatie deosebita in conditiile in care ar fi exprimat in mod neechivoc dorinta reclamantei de ramanere in activitate, astfel optiunea acesteia nu ar mai fi putut fi contestata din perspectiva art. 56 alin. (1) lit. c) Codul muncii si a incalcarii principiului irevocabilitatii actelor juridice.
Prima instanta a ajuns la o solutie diametral opusa celei ce rezulta din considerentele prezentate, pronuntand o hotarare cu aplicarea gresita a legii, motiv pentru care, in temeiul art. 480 alin. (1) si (2) C.pr.civ., s-a impus admiterea apelului si schimbarea in tot a hotararii atacate, precum si schimbarea partiala a incheierii pronuntate in sedinta publica din data de 02.11.2018, pentru considerentele supra redate. Astfel, Curtea a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului Inspectoratul Scolar Judetean Arad si a respins actiunea formulata in contradictoriu cu paratul Inspectoratul Scolar Judetean Arad ca fiind introdusa impotriva unei persoane lipsite de calitate procesuala pasiva. Totodata, a respins actiunea formulata in contradictoriu cu paratul Liceul Teoretic B... ca neintemeiata.
Fata de solutia pronuntata, instanta a respins cererea de acordare a cheltuielilor de judecata formulata de intimata A..., retinand ca acesteia ii apartine culpa procesuala in cauza.
REZUMAT-concluzie magistrat
"Aplicarea principiilor referitoare la inegalitatea de sanse dintre barbati si femei si interzicerea oricarei discriminari pe criterii de sex in ceea ce priveste conditiile de munca, trebuia fundamentata pe o manifestare de vointa neechivoca a reclamantei in sensul continuarii raporturilor de munca, care sa constituie premisa recunoasterii dreptului la munca in favoarea reclamantei in coordonatele contractului de munca initial.
Odata exprimata optiunea de incetare a contractului de munca incepand cu data de 1 septembrie 2018, retragerea acestei optiuni se putea realiza numai in conditiile respectarii principiului irevocabilitatii efectelor actului juridic ceea ce inseamna ca actului unilateral sa nu i se poata pune capat prin manifestarea de vointa, in sens contrar, venita din partea autorului actului. Irevocabilitatea decurge din principiul fortei obligatorii a actului juridic, fiind o consecinta si, in acelasi timp, o garantie a acestui principiu", transmite judecator dr. Carmen Pusa Parvulescu despre aceasta speta.
Florin Amariei scrie pentru E-Juridic.ro din anul 2018, explicand noutatile legislative si prezentand cele mai relevente stiri din domeniu. Si-a inceput activitatea la 9AM.ro, a continuat la legestart.ro si a acoperit dintotdeauna cele mai relevante subiecte din domeniile politica, social si justitie. In prezent, scrie pentru dumneavoastra despre tot ceea ce inseamna domeniile legislativ, justitie si politico-social, cu accent pe explicarea detaliata a ce este important de retinut, cum ne afecteaza aceste informatii si de ce este bine sa aplicam legea in forma ei la zi.
Sfaturi de la Experti - Intrebari si Raspunsuri
E-JURIDIC.RO
