Jurisprudenta: Rudele condamnatului care pot cere revizuirea

In conformitate cu dispozitiile art. 396 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., rudele apropiate ale condamnatului, cum este sora acestuia, pot cere revizuirea, chiar si dupa moartea condamnatului, insa calitatea de substituit procesual a rudei apropiate este limitata, in cazul in care condamnatul este in viata, la formularea cererii de revizuire, fara a include exercitarea cailor de atac ordinare impotriva hotararii prin care cererea de revizuire a fost solutionata, caile de atac ordinare exercitandu-se in conditiile dreptului comun, in conformitate cu art. 362 si art. 3852 C. proc. pen.

Prin urmare, recursul exercitat de sora condamnatului in viata, in calitate de ruda apropiata, impotriva deciziei pronuntate de instanta de apel in procedura revizuirii, este inadmisibil.   

(Sursa: I.C.C.J., Sectia penala, decizia nr. 1450 din 15 aprilie 2010)

Prin sentinta nr. 470 din 15 septembrie 2009 a Tribunalului  Maramures, Sectia  penala, in temeiul art. 403 alin. (3) C. proc. pen., a fost respinsa cererea formulata de petenta M.l., insusita de condamnatul l.M., avand ca obiect revizuirea sentintei penale nr. 29 din 12 februarie 2002 a Tribunalului Maramures.

S-a retinut ca petenta a solicitat revizuirea sentintei sus-­mentionate, aratand ca aceasta este nelegala, intrucat fratele sau nu este vinovat de savarsirea infractiunii de omor calificat.

Cererea petentei a fost insusita de condamnatul l.M.

Instanta de fond a apreciat ca in niciunul dintre motivele de revizuire prevazute in art. 394 C. proc. pen nu se incadreaza cele invocate de petenta, intrucat prin cererea de fata se tinde la o noua examinare a cauzei.

Pe de alta parte, pentru ca faptele sau imprejurarile necunoscute de instanta sa constituie temei al revizuirii conform art. 394 alin. (1) C. proc. pen., este necesar sa fie indeplinita conditia prevazuta in art. 394 alin. (2) C. proc. pen., respectiv ca pe baza faptelor sau imprejurarilor noi sa se poata dovedi netemeinicia hotararii de achitare, incetare a procesului penal ori de condamnare.

Modele de texte pentru nota 10 la Evaluarea Nationala clasa a VIII-a

Vezi AICI detalii

250 Modele Fise de Post

Vezi AICI detalii

Portal Codul Muncii

Vezi AICI detalii

Consilier - Codul Muncii abonament 12 actualizari

Vezi AICI detalii

In raport cu aceasta cerinta, instanta de fond a retinut ca se invoca aspecte ce au fost avute in vedere si la momentul pronuntarii hotararii a carei revizuire se cere. Prin cererea de fata nu au fost relevate imprejurari noi de natura sa determine o eventuala achitare a inculpatului. Actele medicale intocmite in faza de urmarire penala si in fata primei instante infirma sustinerile petentei, potrivit carora moartea victimei nu ar fi fost violenta.

Impotriva acestei sentinte a declarat apel petenta M.I., cale de atac insusita de catre condamnatul l.M.

Prin decizia nr. 115/A din 18 noiembrie 2009 a Curtii de Apel Cluj, Sectia penala si de minori, a fost respins ca nefondat apelul.

Impotriva acestei decizii a declarat recurs petenta M.I.

Inalta Curte de Casatie si Justitie retine ca, in cazuri expres prevazute, legea reglementeaza posibilitatea ca anumite persoane sa exercite un drept procesual al uneia dintre partile din proces, in nume propriu, dar in interesul partii respective, actionand in calitate de substituit procesual.

Fiind vorba despre situatii cu caracter de exceptie, legea este cea care determina atat persoana care poate avea aceasta calitate, cat si actul pe care ea il poate indeplini, nefiind admisibila o aplicare prin analogie a acestor cazuri la alte situatii neprevazute de lege.

Potrivit art. 3852 raportat la art. 362 alin. (2) C. proc. pen., recursul poate fi declarat pentru persoanele prevazute la lit. b) - f) (inculpatul, partea vatamata, partea civila, partea responsabila civilmente, martorul, expertul, interpretul, aparatorul, orice persoana ale carei interese legitime au fost vatamate printr-o masura sau printr-un act al instantei) si de catre reprezentantul legal, de catre aparator, iar pentru inculpat, si de catre sotul acestuia.

In cazul sotului, acesta actioneaza ca substituit procesual al inculpatului, ceea ce inseamna ca nicio ruda apropiata a inculpatului nu este autorizata de lege sa declare recurs pentru acesta, dupa cum nici sotul unei alte parti in proces nu poate fi substituit procesual in exercitarea acestei cai de atac.

Fiind o situatie de exceptie, potrivit celor expuse anterior, aceasta nu se va aplica prin analogie si in alte cazuri, cum este cel din speta, in care recursul a fost exercitat de catre sora condamnatului.

Este adevarat ca, potrivit art. 396 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., pot cere revizuirea sotul si rudele apropiate ale condamnatului, chiar si dupa moartea acestuia, insa calitatea de substituit procesual a sorei condamnatului (ca ruda apropiata) este limitata, in situatia in care acesta este in viata, la formularea cererii de revizuire, fara a include si exercitarea cailor de atac impotriva hotararii prin care cererea a fost solutionata, ce va fi supusa dreptului comun.

Pe de alta parte, cum in speta recursul a fost declarat de catre petenta, in calitate de ruda apropiata a condamnatului, nu se pune problema insusirii caii de atac de catre acesta din urma, cu atat mai mult cu cat condamnatul nu se mai afla inauntrul termenului de declarare a recursului prevazut in art. 3853 C. proc. pen.

In consecinta, conform art. 38515 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., recursul declarat de recurenta M.I. pentru revizuientul condamnat I.M. impotriva deciziei nr. 115/A din 18 noiembrie 2009 a Curtii de Apel Cluj, Sectia penala si de minori, a fost respins, ca inadmisibil.