CJ Suceava a vrut groapa de gunoi pe Pasul Mestecanis. Instanta a spus NU

In primul rand, groapa de gunoi de pe Mestecanis are o istorie tumultoasa. Oamenii locului n-au fost de acord cu ideea autoritatilor de a face un astfel de depozit in varf de munte de la bun inceput. Drumul pitoresc circulat des de turisti si transportatori ar fi fost impanzit de masini de gunoi, de mirosul arderii deseurilor si deja efectul acestei noi gropi se poate vedea din spatiu.

Ideea acestui proiect apartine fostului presedinte al CJ Suceava, Ion Marza. Intr-un document din 2007 se arata ca autoritatile din Pojorata au fost informate de catre CJ Suceava printr-o adresa de intentiile de a realiza "un depozit". "Aceasta ultima locatie s-a stabilit de catre o comisie numita de Presedintele Consiliului Judetean Suceava prin Dispozitia nr. 30 din 29 ianuarie 2007, care a analizat impreuna cu primaria Pojorata oportunitatea locatiei depozitului de deseuri din zona Campulung Moldovenesc. In urma vizionarii mai multor propuneri venite din partea consiliilor locale din bazinul Vatra Dornei si Campulung Moldovenesc comisia a propus infiintarea acestui depozit zonal pe un teren situat in comuna Pojorata, in punctul numit Mestecanis, teren care indeplineste conditiile legale, fiind localizat in centrul regiunii de vest de generare a deseurilor, minimalizand eforturile de transport", se arata in documentul semnat de Gavril Marza.

Fostii conducatori ai CJ Suceava nu-si asuma acest proiect in prezent, desi acesta a continuat sa se dezvolte sub conducerea a trei politicieni: Ion Marza, Catalin Nechifor si Gheorghe Flutur. Revoltati de faptul ca s-ar putea trezi cu gunoiul adunat langa case, oamenii din Pojorata au cerut, intr-o prima faza, ajutorul presei locale si centrale. Dupa o lunga expunere mediatica, numeroase autoritati au inceput sa faca declaratii, printre care si comisarul european Corina Cretu. In vara anului trecut, oficialul roman de la Bruxelles a cerut verificarea gropii de gunoi din varful Pasului Mestecanis. Voia sa vada daca depozitul influenteaza peisajul alpin. „V-as fi recunoscatoare daca ati cere serviciilor dumneavoastra sa analizeze modul in care acest proiect respecta legislatia de mediu si, in special, normele privind protectia peisajelor si daca ma veti informa cu privire la rezultatele acestei analize”, se arata in scrisoarea pe care Corina Cretu i-a transmis-o fostului ministru al Mediului, Gratiela Gavrilescu. Oficialul de la Bucuresti a facut o serie de verificari si a ajuns la concluzia ca depozitul ecologic nu putea fi autorizat in baza legislatiei din 2015 pentru ca fusese construit la o distanta mai mica de 1.000 de metri de casele oamenilor. Acum, autoritatile de la Mediu nu mai vorbesc despre acest lucru.

In al doilea rand, Consiliul Local Pojorata a transferat cele 9 ha de teren necesare construirii noii gropi de gunoi catre CJ Suceava, insa actul a fost anulat pana acum de mai multe ori. 

In al treilea rand, in 2018, povestea acestei gropi a ajuns la DNA. A fost depusa o plangere penala impotriva autoritatilor locale din Suceava, Iasi si Bacau. Acuzatiile erau structurate pe trei mari capitole: folosirea si prezentarea de informatii false la Comisia Europeana, avize si acorduri emise fraudulos si refuzul abuziv de indeplinire a obligatiei legale de comunicare a unor informatii de interes public.

In al patrulea rand, la inceputul anului 2019, Tribunalul Cluj arata prin Hotararea nr. 250 ca "Admite exceptia lipsei calitatii procesuale active si exceptia lipsei de interes in formularea cererii de chemare in judecata. Respinge cererea de chemare in judecata formulata de reclamanta Societatea Civila de Avocati Plopeanu & Ionescu in contradictoriu cu paratii Consiliul Judetean Suceava, Presedintele Consiliului Judetean Suceava, Consiliul Local al comunei Pojorata si Agentia pentru Protectia Mediului bacau, urmare admiterii exceptiei lipsei calitatii procesuale active si exceptiei lipsei de interes".

Aceasta Hotarare a fost atacata. In recurs, Societatea Civila de Avocati Plopeanu & Ionescu a aratat ca o societate de avocatura are dreptul de a sta in justitie conform art. 56, alin. 2, din Codul de Procedura Civila, text care arata ca o societate fara personalitate juridica are dreptul de a sta in justitie fara nicio limitare, Statutul profesiei de avocat neputand aduce o exceptie acestei reguli, intrucat, potrivit legii de punere in aplicare a Codului de Procedura Civila orice dispozitii contrare au fost abrogate. Totodata, Societatea Civilia de Avocati Plopeanu & Ionescu a mai aratat ca nu are doar dreptul, ci si obligatia constitutionala prevazuta de art. 35 alin. 3 din Constitutie, text care prevede obligatia tuturor persoanelor de a proteja mediul, de a formula actiune in justitie, interesul protejat fiind interesul public si nu interesul privat al reclamantului. In esenta, protectia mediului este definita, in art. 1 din OUG nr. 195/2005 privind protectia mediului, ca fiind o chestiune de interes public major. In plus, reclamantul a aratat ca in privinta depozitului de deseuri din Pasul Mestecanis interesul public este mai mult decat evident daca se tine cont de faptul ca, pe langa localnici, drumul european E58 se afla, in punctul cel mai apropiat, la nici 50 de metri de depozit si este tranzitat anual de aproximativ 2,5 milioane de persoane.

Curtea de Apel Cluj a admis recursul si a trimis dosarul spre rejudecare. "Admite recursul declarat de Societatea Civila de Avocati Plopeanu impotriva sentintei civile nr. 250 din 07.02.2019 pronuntata in dosarul nr. 3655/117/2018 al Tribunalului Cluj pe care o caseaza in tot si dispune trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiasi instante. Decizia este definitiva".

Consilier - Codul Muncii abonament 12 actualizari

Vezi AICI detalii

Pachet Teste REZOLVATE pentru reusita la examenul de titularizare in invatamantul primar - INVATATORI 2 culegeri

Vezi AICI detalii

Proiecte Didactice pentru succesul la Titularizare sau Definitivat Educatori

Vezi AICI detalii

Finalmente, va fi asteptata o noua decizie a instantei. Ramane de vazut ce curs va urma groapa de gunoi de pe Pasul Mestecanis. In cazul in care instanta da dreptate avocatilor, atunci CJ Suceava va fi obligat sa returneze catre UE aproximativ 7 milioane de euro. Pentru autoritatile din judet acest lucru ar putea insemna falimentul.