Curtea de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) decide in favoarea comercializarii cannabisului, aratand ca statele membre nu pot interzice acest lucru. Canepa a fost folosita la nivel national in Romania si era o planta extrem de utila, insa aceasta a fost asimilata integral canabisului din anul 2000 si astfel a primit o multitudine de restrictii si interdictii.
Valeriu Tabara, fost ministru al Agriculturii, sustine ca aproape toata canepa romaneasca avea si are, acolo unde mai este inca cultivata in cantitati foarte mici, un continut de THC de sub 0,2%. Tinta impusa de UE pentru plantare si utilizare la scara industriala era, asadar, atinsa. Legislativul roman, insa, a adoptat un act care stabileste ca toata canepa este egala cu cannabisul (marijuana) folosit de multe persoane in scopuri recreationale. Mai mult, in 2005, un Ordin a inclus cannabisul pe lista substantelor periculoase.
"Nu se face diferenta intre soiurile de cultura, fara continut de THC, si planta cu concentratie mare de THC. Cei care vor sa cultive canepa industriala beneficiaza de o asa-zisa derogare. Doar ca birocratia aferenta face aproape imposibila aceasta activitate", a spus Tabara.
Practic, o lege si un ordin au pus capat unei plantatii agricole care in anul 1989 masura aproximativ 49.000 de hectare. In prezent aceasta poate fi gasita legal pe doar 1.000 de hectare.
Canepa ramane una dintre plantele cele mai utile pentru mai multe sectoare ale industriei, intrucat din aceasta pot fi prelucrate aproximativ 50.000 de produse. Dintr-un hectar de canepa se produce o cantitate de patru ori mai mare de lemn, comparativ cu hectar de padure. Proportia de dioxid de carbon preluata de canepa este de trei ori mai mare fata de frunzele arborilor.
Mai mult, semintele de canepa sunt mult mai bogate in proteine, aminoacizi esentiali, Omega 3 si 6, fata de semnintele de soia, in, dovleac sau susan. Iar in sectorul farmaceutic, este recunoscut aportul canepii chiar si in tratamente impotriva cancerului. De asemenea, din canepa se poate extrage cel mai sanatos ulei, precum si combustibil ecologic.
Va reamintim, totodata, ca
o rezolutie a Parlamentului European din 2019 recomanda statelor membre sa permita utilizarea canabisului in scopuri medicinale. Agentia Nationala a Medicamentului (ANM) si Agentia Nationala Antidrog (ANA) nu resping ideea, mai ales ca, in Romania, legea spune ca "utilizarea canabisului, rezinei de canabis, extractelor si tincturilor de canabis in scopuri medicinale este permisa". Procedura este, insa, atat de greoaie incat foarte putini se incumeta la a profita de avantajele pe care le ofera aceasta planta sau, mai bine zis, extractele din ea.
Uleiul CBD (canabidiol) obtinut din canabis prezinta mai multe avantaje pentru cei cu afectiuni printre care se numara: ameliorarea durerilor si a simptomelor asociate cancerului, reducerea anxietatii si a depresiei, protejeaza neuronii, are proprietati anti-acneice si sustine activitatea sistemului cardio-vascular.
Desi toate aceste lucrare erau cunoscute de autoritatile romanesti si avantajele canepii erau clare, interzicerea plantarii prin restrictii excesive a dus la dezinteres pentru aceasta pe plan national.
CJUE vine, insa, cu o solutie de care Romania ar putea profita pentru a pune pe picioare o noua industrie.
CJUE spune ca n-ar trebui interzisa comercializarea canabidiolului din canepa
B S si C A sunt fostii administratori ai unei societati avand ca obiect comercializarea si distribuirea unei tigari electronice cu ulei de canabidiol (denumit in continuare „CBD”), o molecula prezenta in canepa (sau cannabis sativa) si care face parte din familia canabinoizilor. In speta, CBD era produs in Republica Ceha din plante de canepa cultivate legal si utilizate in integralitatea lor, cu includerea frunzelor si a florilor. Acesta era ulterior importat in Franta pentru a fi ambalat in cartuse de tigari electronice.
O procedura penala a fost initiata impotriva lui B S si a lui C A, intrucat, in temeiul reglementarii franceze, numai fibrele si semintele canepii pot face obiectul unei utilizari comerciale. Condamnati de tribunal correctionnel de Marseille (Tribunalul Corectional din Marsilia, Franta) la 18 luni si la 15 luni de inchisoare cu suspendare, precum si la 10 000 de euro amenda, acestia au declarat apel la Cour d’appel d’Aix-en-Provence (Curtea de Apel din Aix-en-Provence, Franta). Aceasta instanta ridica, asadar, problema conformitatii cu dreptul Uniunii a reglementarii franceze, care interzice comercializarea CBD produs in mod legal in alt stat membru atunci cand este extras din planta de cannabis sativa in integralitatea sa, iar nu numai din fibrele si din semintele sale.
In hotararea de astazi, Curtea declara ca dreptul Uniunii, in special dispozitiile privind libera circulatie a marfurilor, se opune unei reglementari nationale precum cea in cauza.
Intr-o prima etapa, Curtea se pronunta cu privire la dreptul aplicabil situatiei in cauza. In aceasta privinta, ea inlatura regulamentele privind politica agricola comuna. Astfel, aceste texte de drept derivat se aplica numai „produsel[or] agricole” prevazute in anexa I la tratate. Or, CBD, extras din intreaga planta de cannabis sativa, nu poate fi considerat un produs agricol, spre deosebire, de exemplu, de canepa bruta. Acesta nu intra, asadar, in domeniul de aplicare al regulamentelor mentionate.
In schimb, Curtea observa ca dispozitiile privind libera circulatie a marfurilor in interiorul Uniunii (articolele 34 si 36 TFUE) sunt aplicabile, intrucat CBD in discutie in litigiul principal nu poate fi considerat „stupefiant”. Pentru a ajunge la aceasta concluzie, Curtea aminteste mai intai ca persoanele care comercializeaza stupefiante nu se pot prevala de aplicarea libertatilor de circulatie intrucat o astfel de comercializare este interzisa in toate statele membre, facand exceptie comertul strict controlat pentru o utilizare in scopuri medicale si stiintifice.
In continuare, Curtea observa ca, pentru a defini notiunile de „drog” sau „stupefiant”, dreptul Uniunii face trimitere in special la doua conventii ale Organizatiei Natiunilor Unite: Conventia privind substantele psihotrope4 si Conventia unica privind stupefiantele. Or, CBD nu este mentionat in prima si, desi este adevarat ca o interpretare literala a celei de a doua ar putea conduce la clasificarea sa drept stupefiant, ca extract al canabisului, aceasta interpretare ar fi contrara spiritului general al conventiei respective si obiectivului sau de a proteja „sanatatea fizica si psihica a umanitatii”. Curtea arata ca, potrivit stadiului actual al cunostintelor stiintifice de care este necesar sa se tina seama, spre deosebire de tetrahidrocanabinol (denumit in mod obisnuit THC), un alt canabinoid al canepii, CBD in cauza nu are efect psihotrop si nici efect nociv asupra sanatatii umane.
Intr-o a doua etapa, Curtea statueaza ca dispozitiile referitoare la libera circulatie a marfurilor se opun unei reglementari precum cea in cauza. Astfel, interzicerea comercializarii CBD constituie o masura cu efect echivalent unor restrictii cantitative la import, interzisa de articolul 34 TFUE.
Curtea precizeaza totusi ca aceasta reglementare poate fi justificata de unul dintre motivele de interes general enumerate la articolul 36 TFUE, precum obiectivul de protectie a sanatatii publice invocat de Republica Franceza, cu conditia ca aceasta reglementare sa fie de natura sa asigure realizarea obiectivului mentionat si sa nu depaseasca ceea ce este necesar pentru ca acesta sa fie atins. Desi aceasta din urma apreciere este de competenta instantei nationale, Curtea ofera doua indicatii in aceasta privinta. Pe de o parte, ea arata ca s-ar parea ca interdictia de comercializare nu afecteaza CBD de sinteza, care ar avea aceleasi proprietati ca CBD in cauza si care ar putea fi, asadar, utilizat ca substitut al acestuia din urma. Daca aceasta imprejurare ar fi dovedita, ea ar fi de natura sa indice ca reglementarea franceza nu este apta sa atinga, in mod coerent si sistematic, obiectivul de protectie a sanatatii publice.
Pe de alta parte, Curtea recunoaste ca Republica Franceza nu este, desigur, obligata sa demonstreze ca proprietatea periculoasa a CBD este identica cu cea a anumitor stupefiante. Cu toate acestea, instanta nationala trebuie sa aprecieze datele stiintifice disponibile pentru a se asigura ca riscul real invocat pentru sanatatea publica nu se intemeiaza pe consideratii pur ipotetice. Astfel, o interdictie de comercializare a CBD, care constituie, de altfel, obstacolul cel mai restrictiv in calea schimburilor privind produsele fabricate si comercializate in mod legal in alte state membre, nu poate fi adoptata decat daca acest risc este suficient dovedit.
Important! Trimiterea preliminara permite instantelor din statele membre ca, in cadrul unui litigiu cu care sunt sesizate, sa adreseze Curtii intrebari cu privire la interpretarea dreptului Uniunii sau la validitatea unui act al Uniunii. Curtea nu solutioneaza litigiul national. Este de competenta instantei nationale sa solutioneze cauza conform deciziei CJUE.
Florin Amariei scrie pentru E-Juridic.ro din anul 2018, explicand noutatile legislative si prezentand cele mai relevente stiri din domeniu. Si-a inceput activitatea la 9AM.ro, a continuat la legestart.ro si a acoperit dintotdeauna cele mai relevante subiecte din domeniile politica, social si justitie. In prezent, scrie pentru dumneavoastra despre tot ceea ce inseamna domeniile legislativ, justitie si politico-social, cu accent pe explicarea detaliata a ce este important de retinut, cum ne afecteaza aceste informatii si de ce este bine sa aplicam legea in forma ei la zi.
E-JURIDIC.RO
