Intr-un stat de drept, accesul liber la justitie reprezinta un principiu fundamental, garantat de Constitutie si de tratatele internationale privind drepturile omului. Orice persoana fizica sau juridica are dreptul de a se adresa instantei de judecata atunci cand considera ca i-a fost incalcat un drept sau un interes legitim.
Cererea de chemare in judecata nu este un simplu formular birocratic, ci un document juridic. Aceasta trebuie sa reflecte nu doar nemultumirea reclamantului, ci si temeiurile de fapt si de drept pe care isi intemeiaza pretentiile, intr-un mod coerent.
Cererea de chemare in judecata reprezinta actul de procedura prin care o persoana fizica sau juridica (reclamantul) se adreseaza instantei competente, solicitand protejarea sau recunoasterea unui drept ori a unui interes legitim, pretins a fi incalcat de o alta persoana (paratul).
Din punct de vedere legal, temeiul principal al cererii de chemare in judecata se regaseste in articolul 192 din Codul de procedura civila, care prevede in mod expres:
Art. 192. - Dreptul de a sesiza instanta
(1) Pentru apararea drepturilor si intereselor sale legitime, orice persoana se poate adresa justitiei prin sesizarea instantei competente cu o cerere de chemare in judecata. In cazurile anume prevazute de lege, sesizarea instantei poate fi facuta si de alte persoane sau organe.
(2) Procesul incepe prin inregistrarea cererii la instanta, in conditiile legii.
(3) Cel care formuleaza cererea de chemare in judecata se numeste reclamant, iar cel chemat in judecata se numeste parat.
Asadar, cererea constituie actul esential care da nastere litigiului, determinand instanta sa examineze fondul cauzei si sa se pronunte printr-o hotarare judecatoreasca. In lipsa unei astfel de cereri, instanta nu poate interveni din oficiu, intrucat justitia in materie civila este guvernata de principiul disponibilitatii. Este important de retinut ca cererea de chemare in judecata are o dubla functie:
- formala - respectarea cerintelor de forma este o conditie de validitate
- substantiala - prin continutul sau, reclamantul formuleaza pretentii concrete, identifica partile si ofera instantei un cadru factual si juridic pentru solutionarea cauzei
Cererea de chemare in judecata se foloseste ori de cate ori o persoana considera ca un drept sau un interes legitim i-a fost incalcat si doreste sa obtina recunoasterea, realizarea ori repararea acelui drept prin intermediul unei hotarari judecatoresti. Este forma principala prin care se deschide un proces civil si se pune in miscare mecanismul jurisdictional al instantelor.
Aceasta cerere poate fi utilizata intr-o varietate de domenii de drept, printre care se numara:
- Litigii civile - Daca o persoana iti datoreaza o suma de bani conform unui contract (sau chiar in lipsa unuia, dar exista dovezi), iar refuza sa plateasca, poti formula o cerere pentru recuperarea datoriei
- Partaj (impartirea bunurilor) - Dupa divort, daca partile nu se inteleg asupra impartirii bunurilor comune, oricare dintre fostii soti poate introduce o cerere de partaj in fata instantei
- Conflicte de munca - Daca un angajator refuza sa plateasca salariul sau a desfacut abuziv contractul de munca, salariatul poate sesiza instanta competenta printr-o cerere de chemare in judecata
- Drepturi de proprietate - Daca cineva ocupa abuziv un imobil sau refuza sa restituie un bun ce iti apartine, poti solicita instantei recunoasterea dreptului tau de proprietate si evacuarea persoanei
- Pretentii si daune - In cazul unui accident auto in care ai fost prejudiciat, poti introduce o cerere pentru obligarea vinovatului la plata daunelor materiale si/sau morale
- Contestatii administrative sau fiscale - Daca ai primit o decizie fiscala considerata abuziva, poti ataca acea decizie printr-o cerere in instanta, dupa parcurgerea procedurilor administrative prealabile
Cererea de chemare in judecata este folosita doar in situatiile in care nu exista o alta procedura speciala prevazuta de lege (cum ar fi plangerea contraventionala, cererea de ordonanta presedintiala sau cererea de executare silita). De aceea, este esential ca reclamantul sa verifice daca situatia juridica reclama o astfel de actiune sau o procedura distincta.
Pentru ca o cerere de chemare in judecata sa fie valabil introdusa si admisibila din punct de vedere procedural, aceasta trebuie sa respecte cerintele prevazute de art. 194 din Codul de procedura civila. Orice omisiune sau neconformitate poate atrage masuri precum solicitarea de completare, anularea cererii sau chiar respingerea actiunii.
Art. 194. - Cuprinsul cererii de chemare in judecata
Cererea de chemare in judecata va cuprinde:
a) numele si prenumele, domiciliul sau resedinta partilor ori, pentru persoane juridice, denumirea si sediul lor. De asemenea, cererea va cuprinde si codul numeric personal sau, dupa caz, codul unic de inregistrare ori codul de identificare fiscala, numarul de inmatriculare in registrul comertului sau de inscriere in registrul persoanelor juridice si contul bancar ale reclamantului, precum si ale paratului, daca partile poseda ori li s-au atribuit aceste elemente de identificare potrivit legii, in masura in care acestea sunt cunoscute de reclamant. Dispozitiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile. Daca reclamantul locuieste in strainatate, va arata si domiciliul ales in Romania unde urmeaza sa i se faca toate comunicarile privind procesul;
b) numele, prenumele si calitatea celui care reprezinta partea in proces, iar in cazul reprezentarii prin avocat, numele, prenumele acestuia si sediul profesional. Dispozitiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile in mod corespunzator. Dovada calitatii de reprezentant, in forma prevazuta la art. 151, se va alatura cererii;
c) obiectul cererii si valoarea lui, dupa pretuirea reclamantului, atunci cand acesta este evaluabil in bani, precum si modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea inscrisurilor corespunzatoare. Pentru imobile se aplica in mod corespunzator dispozitiile art. 104. Pentru identificarea imobilelor se vor arata localitatea si judetul, strada si numarul, iar in lipsa, vecinatatile, etajul si apartamentul, precum si, cand imobilul este inscris in cartea funciara, numarul de carte funciara si numarul cadastral sau topografic, dupa caz. La cererea de chemare in judecata se va anexa extrasul de carte funciara, cu aratarea titularului inscris in cartea funciara, eliberat de biroul de cadastru si publicitate imobiliara in raza caruia este situat imobilul, iar in cazul in care imobilul nu este inscris in cartea funciara, se va anexa un certificat emis de acelasi birou, care atesta acest fapt;
d) aratarea motivelor de fapt si de drept pe care se intemeiaza cererea;
e) aratarea dovezilor pe care se sprijina fiecare capat de cerere. Cand dovada se face prin inscrisuri, se vor aplica, in mod corespunzator, dispozitiile art. 150. Cand reclamantul doreste sa isi dovedeasca cererea sau vreunul dintre capetele acesteia prin interogatoriul paratului, va cere infatisarea in persoana a acestuia, daca paratul este o persoana fizica. In cazurile in care legea prevede ca paratul va raspunde in scris la interogatoriu, acesta va fi atasat cererii de chemare in judecata. Cand se va cere dovada cu martori, se vor arata numele, prenumele si adresa martorilor, dispozitiile art. 148 alin. (1) teza a II-a fiind aplicabile in mod corespunzator;
f) semnatura.
Domnule Presedinte,
Subsemnatul _________, domiciliat in _________, avand C.N.P. _______ in calitate de reclamant,
Chem in judecata
pe ________, domiciliat in ______, avand C.N.P.__________ in calitate de parat, pentru ca prin hotararea ce o veti pronunta sa dispuneti:
– obligarea paratului la ______
– obligarea paratului la plata cheltuielilor de judecata;
Motivele cererii sunt urmatoarele:
Motivele de fapt: Invederez instantei ca ________
Temeiul de drept: Imi intemeiez cererea pe dispozitiile art. ________
Probe: Solicit incuviintarea urmatoarelor probe ________
Anexez: copie actiune pentru parat, copii inscrisuri pentru parat certificate pentru conformitate, lista cu numele martorilor propusi si adresele acestora, chitanta de plata a taxei judiciare de timbru in cuantum de ______ lei, timbrul judiciar in valoare de ______ lei.
Semnatura, ______________
Domnului Presedinte al Judecatoriei/Tribunalului _______________
Odata redactata in mod corect si complet, cererea de chemare in judecata trebuie depusa la instanta competenta. Legea ofera mai multe modalitati prin care reclamantul poate face acest lucru, in functie de preferintele si posibilitatile sale:
- depunere fizica la registratura instantei
- transmitere prin posta (cu confirmare de primire)
- depunere online prin sistemul informatic ECRIS / portal.just.ro
Pentru a putea introduce o cerere de chemare in judecata, este obligatorie achitarea unei taxe judiciare de timbru, stabilite prin Ordonanta de Urgenta nr. 80/2013. Aceasta taxa reprezinta o suma pe care reclamantul trebuie sa o plateasca statului pentru serviciile prestate de instantele de judecata. Valoarea taxei variaza in functie de natura si obiectul litigiului. Unele cereri se taxeaza proportional cu suma solicitata, in timp ce altele au o valoare fixa.
De exemplu, in cazul in care formulezi o cerere prin care soliciti plata unei datorii, taxa se calculeaza procentual, in functie de valoarea acelei sume. Daca e vorba de un partaj, taxa depinde de valoarea bunurilor ce urmeaza a fi impartite. Pentru cererile fara un obiect patrimonial, taxa este fixa si, de regula, mai redusa. Exista si situatii in care legea prevede scutirea totala de la plata taxei, in special in litigiile de munca sau in cazurile in care reclamantul face dovada lipsei mijloacelor materiale.
Achitarea taxei se face inainte de depunerea cererii si dovada platii trebuie atasata dosarului. Daca nu ai achitat taxa in momentul depunerii, instanta iti va trimite o notificare prin care iti ofera un termen pentru completare. Nerespectarea acestui termen poate duce la anularea cererii ca netimbrata, ceea ce inseamna ca dosarul tau nu va fi judecat.
Taxa se poate plati in mai multe moduri. Cel mai uzual este direct la Trezoreria Statului, in localitatea de domiciliu sau sediu al reclamantului. Alternativ, taxa poate fi achitata online, prin platforme precum ghiseul.ro, acolo unde serviciul este disponibil, sau prin site-urile oficiale ale primariilor.
De asemenea, poti face un transfer bancar in contul dedicat al unitatii administrativ-teritoriale de care apartii. Detaliile contului se pot gasi pe site-urile consiliilor locale sau pe portal.just.ro. Este important ca, in momentul efectuarii platii, sa mentionezi corect scopul acesteia – "taxa judiciara de timbru pentru cerere pretentii".
Dovada platii taxei se ataseaza cererii de chemare in judecata. Aceasta poate fi sub forma unui chitantier, ordin de plata sau, in cazul platii online, o copie tiparita sau fisier PDF care confirma tranzactia. Fara aceasta dovada, instanta nu poate lua in considerare cererea decat dupa completarea dosarului.
Ce urmeaza dupa depunerea cererii?
Dupa ce cererea de chemare in judecata este depusa la instanta competenta si este insotita de toate actele necesare, aceasta intra intr-un proces preliminar de verificare. Primul pas este verificarea de regularitate a cererii, adica instanta analizeaza daca sunt respectate cerintele legale privind continutul cererii, daca sunt anexate toate documentele obligatorii si daca a fost platita taxa judiciara de timbru.
Daca instanta constata ca cererea este incompleta sau contine erori, va emite o rezolutie de regularizare, adica un act prin care reclamantul este instiintat ce anume trebuie completat, corectat sau clarificat. Reclamantul are, de regula, un termen de 10 zile pentru a face aceste completari. In cazul in care cererea nu este corectata in termen, instanta poate dispune anularea acesteia fara a mai fi judecata pe fond.
Odata ce cererea este considerata completa si corecta, aceasta este inregistrata oficial in sistemul ECRIS si repartizata in mod aleatoriu unui complet de judecata. Urmeaza apoi comunicarea cererii si a actelor anexate catre parat, prin posta sau prin alte mijloace prevazute de lege. Paratului i se ofera un termen pentru a depune intampinarea, adica propriul punct de vedere si eventuale dovezi in aparare.
Dupa parcurgerea acestor etape preliminare, instanta stabileste primul termen de judecata, data la care partile vor fi citate sa se prezinte in fata judecatorului. Citarea se face in scris, cu minim 15 zile inainte de termen, iar citatia contine informatii esentiale despre data, ora si sala in care va avea loc sedinta. La acel moment, procesul intra efectiv in faza de judecata, iar partile vor putea sustine oral si in scris propriile argumente si probe.
Formularea si depunerea unei cereri de chemare in judecata reprezinta un pas esential in demararea unui proces civil. De aceea, este important ca fiecare etapa sa fie tratata cu atentie. Orice omisiune sau greseala poate duce la intarzierea solutionarii cauzei sau chiar la respingerea cererii ca inadmisibila.