Definitie: Este clauza prin care partile stipuleaza ca debitorul se obliga la o anumita prestatie in cazul neexecutarii obligatiei principale. In caz de neexecutare, creditorul poate cere fie executarea silita in natura a obligatiei principale, fie clauza penala.
Este reglementata de art. 1538 -1545 din Noul Cod civil.
Scop: Clauza penala este un mecanism destinat a face presiune asupra debitorului pentru plata creantei si a evita apelarea creditorului la instanta pentru dovedirea si evaluarea prejudiciului.
Forma: Forma in care se incheie clauza penala este obligatoriu scrisa, in lipsa ei, se datoreaza doar dobanda legala.
Intrucat este o clauza accesorie si urmeaza soarta contractului principal, in functie de natura contractului va avea regimul de inscris sub semnatura privata sau act autentic.
Poate fi negociata si inserata de la inceput ca o clauza accesorie a unui contract principal sau ca obligatie separata dispusa printr-un act aditional la contractul initial.
Din acest motiv, penalitatile inscrise pe facturi nu pot avea caracterul unei clauze penale, nefiind negociate direct de parti si asumate de debitor.
Penalitatile trebuie dovedite, nu se prezuma.
In contractele sinalagmatice in care fiecare parte este debitor si creditor, clauza penala trebuie sa aiba o reglementare in oglinda pentru ambele parti, in caz contrar putand fi catalogata ca si clauza abuziva in contracte.
Obiect: Spre deosebire de daunele moratorii care totdeauna privesc o suma de bani, obiectul clauzei penale este largit, nu se mentioneaza o suma de bani, ci o prestatie.
Prin urmare nu este obligatoriu ca pentru indeplinirea obligatiei principale sa se prevada o penalitate exprimata pecuniar, poate fi si o prestatie de alta natura.
In fapt, rolul clauzei penale este de a estima si acoperi prejudiciul eventual in cazul neexecutarii contractului.
Caracteristici: Clauza penala are un caracter dualist: punitiv si reparator pentru cazul neexecutarii culpabile a contractului de catre debitor.
De asemenea, este statuat expres caracterul accesoriu al clauzei penale fata de obligatia principala, urmand soarta acesteia. Astfel, in cazul nulitatii obligatiei principale este atrasa si nulitatea clauzei penale, dar nulitatea clauzei penale nu determina nulitatea obligatiei principale.
Exceptia de la acest principiu este reprezentata de rezolutiunea contractului sau obligatiei principale, care nu impieteaza asupra executarii clauzei penale.
Prejudiciul se prezuma ca urmare a neexecutarii contractului, nu trebuie dovedit de creditor, clauza penala fiind tocmai evaluarea de catre parti a acestui prejudiciu.
Cumulul clauzei penale cu dobanda legala
Penalitatile nu se pot cumula cu dobanda legala, deoarece stipularea clauzei penale inlatura posibilitatea acordarii dobanzii legale, atat dobanda legala, cat si penalitatile de intarziere reprezentand daune – interese, echivalentul prejudiciului eventual.
Daca partile au convenit inserarea unei clauze penale in contract, stabilind astfel cuantumul despagubirilor care se cuvin creditorului in cazul neexecutarii contractului, creditorul nu se poate prevala si de dispozitiile privind dobanda legala care s-ar aplica doar in lipsa clauzei penale sau a nulitatii acesteia.
Cumulul penalitatii cu executarea obligatiei principale
Creditorul are posibilitatea sa ceara fie executarea in natura a obligatiei principale, fie clauza penala.
Singura posibilitate de cumul este specificarea in contracte ca penalitatea se datoreaza si pentru neexecutarea obligatiei la timp sau in locul stabilit. In acest din urma caz, creditorul poate cere atat executarea obligatiei principale, cat si a penalitatii, daca nu renunta la acest drept sau daca nu accepta, fara rezerve, executarea obligatiei.
Interventia instantei
Spre deosebire de reglementarea anterioara, instanta sesizata cu o actiune pentru reducerea clauzei penale, o poate reduce daca:
obligatia principala a fost executata in parte si de aceasta executare a profitat creditorului;
penalitatea este vadit excesiva fata de prejudiciul ce putea fi prevazut de parti la incheierea contractului.
Chiar si in cazul interventiei instantei de judecata in reducerea cuantumului penalitatii, aceasta trebuie sa ramana superioara obligatiei principale.
Cuantumul penalitatii
Partile sunt libere sa stipuleze in contracte penalitatile pe care le considera potrivite pentru evaluarea unui eventual prejudiciu produs de neexecutare, dar in cazul unor penalitati vadit excesive, instanta poate proceda la reducerea acestora.
Pentru obligatiile banesti Ordonanta de Guvern 13/2011 defineste clauza penala ca fiind dobanda penalizatoare si limiteaza rata acesteia, la nivelul ratei dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei plus 4 puncte procentuale.
In raporturile juridice dintre neprofesionisti (necomercianti), rata dobanzii legale se stabileste la nivelul ratei dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei plus 4 puncte procentuale, diminuat cu 20% si nu poate depasi dobanda legala cu mai mult de 50% pe an.
