Comisia parlamentara SRI a aratat ca fostul director, George Maior, a folosit institutia in beneficiul personal.
Fostul director SRI George Maior a angajat institutia, in perioada 2012 - 2015, in actiuni "reprobabile", care au lezat interesele partidelor politice sau ale persoanelor fizice sau juridice, iar acesta a mintit Comisia de control, denaturand adevarul cu privire la relatia institutionala si personala avuta cu fostul sef al Agentiei Nationale de Integritate, Horia Georgescu, se arata in raportul Comisiei parlamentare speciale pentru controlul activitatii SRI.
"Coroborand declaratiile si probele detinute de Comisie putem concluziona, in mod cert si fara echivoc, ca domnul George Maior a mintit Comisia de control, denaturand adevarul cu privire la relatia institutionala si personala avuta cu fostul sef al Agentiei Nationale de Integritate. (...) In 2011, 2012-2015 - a existat o colaborare foarte intensa intre cele doua institutii (din 2012, odata cu numirea in functia de presedinte al Agentiei Nationale de Integritate a domnului Horia Georgescu). Pentru stabilirea intensitatii cu care s-a colaborat intre ANI si SRI, Comisia a solicitat celor doua institutii (...) o situatie privind numarul total al persoanelor si numele acestora care au facut obiectul sesizarilor transmise/primite in perioada 2006 - 2015. S-a stabilit astfel ca in perioada mentionata SRI a trimis catre ANI 71 de note de informare (note, note-sinteza si note speciale), privind aproape 600 de persoane, majoritatea cu functii importante in administratia centrala si locala (ministri, europarlamentari, deputati, senatori, presedinti de consilii judetene, secretari de stat, primari, viceprimari, secretari de consilii judetene, consilieri de ministri, directori de institutii etc)", se arata in raportul Comisiei speciale.
Potrivit raportului, George Maior, director SRI in perioada octombrie 2006 - ianuarie 2015, a incalcat legislatia care reglementeaza activitatea institutiei pe care a condus-o si a angajat institutia in actiuni "reprobabile, care au lezat interesele partidelor politice sau ale persoanelor fizice sau juridice".
"Aceste elemente se circumscriu unor actiuni de politie politica, menite sa afecteze grav procese democratice, in beneficiul propriu si personal, pentru a obtine influenta politica nelegitima, in vederea obtinerii functiei de prim-ministru al Romaniei, in eventualitatea castigarii alegerilor prezidentiale de catre Victor Ponta. De asemenea, domnul George Maior a incalcat si prevederile art. 15 alin. 3 din Legea nr. 176/2010, incalcand principiul independentei operationale al Agentiei Nationale de Integritate", mentioneaza sursa citata.
Potrivit raportului facut joi public, George Maior si Horia Georgescu au dezvoltat o relatie personala, prin intalniri saptamanale, la care se abordau directii de colaborare intre institutiile conduse de cei doi, precum si alte subiecte cu caracter politic, formal sau informal.
"Conform celor relatate in cadrul audierilor a rezultat o serie de suspiciuni legate de faptul ca fostul director al SRI se interesa de stadiul anumitor dosare atat din cadrul ANI, cat si despre evolutia unor dosare aflate pe rol in instanta, interferand cu activitatea institutiei, precum si prin influentarea unor alti factori de decizie referitoare la investigatii in curs de derulare. Discutiile private dintre George Cristian Maior si Horia Georgescu erau legate de parlamentari, ministri, persoane cu functii de conducere si putere de decizie in stat cu privire la sesizarile inaintate de Serviciul Roman de Informatii, care sa aiba drept consecinta influentarea parcursului politic si/sau a vietii publice", conform raportului.
In document se arata ca la audierile de la Comisie George Maior si-a mentinut declaratiile cu privire la relatia cu Horia Georgescu, reafirmand ca il cunostea chiar foarte vag, iar la intalniri "comentau rubrica necrologica, aceasta afirmatie avand un vadit caracter peiorativ, mincinos si ironic".
"Din audierile de la Comisie si din informatiile primite din partea SRI, a rezultat ca, in cazul fostului primar al municipiului Sibiu, Klaus Iohannis, procedura a fost declansata de catre SRI. In legatura cu acest caz facem mentiunea ca, din datele transmise de catre SRI in urma unor verificari interne, Serviciul avea informatia referitoare la o posibila stare de incompatibilitate a lui Klaus Iohannis inca din luna ianuarie 2013. Potrivit depozitiilor, rezulta faptul ca au existat mai multe discutii directe sau telefonice despre acest dosar intre Horia Georgescu si George Maior. In particular, s-a facut referire la convorbirea telefonica dintre cei doi, din data de 19 septembrie 2014, purtata in reteaua STS cu referire la acest dosar. Momentul coincide cu solicitarea adresata de ANI, raportata la devansarea termenului de judecata in 33 de dosare aflate pe rolul ICCJ, inclusiv cel al presedintelui Romaniei, Klaus Iohannis. Comisia a solicitat STS date si informatii cu privire la aceasta convorbire. In acceptiunea Comisiei exista indicii ca George Maior, in calitate de director al SRI, a exercitat presiuni asupra lui Horia Georgescu ca acesta sa ceara devansarea termenului de judecata pentru acele dosare, sa disemineze in presa aceasta informatie, in special avand ca tinta cauza lui Klaus Iohannis, candidat la functia de presedinte al Romaniei", se mai arata in documentul citat.
Comisia propune intocmirea unei proceduri unitare si transparente prevazute prin lege care sa reglementeze colaborarea SRI cu alte institutii, intarirea atributiilor Comisiei de control parlamentar prin transpunerea in lege a obligativitatii unei persoane de a se prezenta in fata acestui for atunci cand este invitata la audieri, necesitatea depunerii unui juramant in ceea ce priveste prezentarea adevarului complet, precum si stipularea unor sanctiuni in cazul nerespectarii acestora.
Memorator Gramatica Gimnaziu
Compuneri perfecte pentru clasele III-IV
Pachet Teste REZOLVATE pentru reusita la examenul de titularizare in invatamantul prescolar - EDUCATORI 2 culegeri
Membrii Comisiei mai propun definirea prin lege a beneficiarilor legali ai SRI si a amenintarilor la securitatea nationala, fara decizii CSAT si protocoale care sa adauge la lege; intoarcerea SRI la atributiile din lege, interzicand desfasurarea activitatilor informative si a sesizarilor ce intra in competenta ANI; continuarea corespondentei cu SRI astfel incat Comisia sa intre in posesia unui raspuns neclasificat ce va cuprinde toate numele celor ce au facut obiectul notelor informative si care au intrat sub incidenta cercetarilor ANI, in perioada in care George Maior a detinut functia de director al SRI.
Comisia mai sustine ca ANI a fost transformata exclusiv in perioada 2011 - 2015 in beneficiar legal al SRI.
Conform documentului, notele SRI nu erau mentionate in procedurile interne ale ANI si nici in vreun material din evolutia dosarelor, acestea materializandu-se exclusiv in autosesizari ale Agentiei, asumate de personalul acestei institutii.
''Persoana in cauza se afla astfel in imposibilitatea de a afla cine a initiat demersul impotriva sa, cadrul legal al ANI lasand posibilitatea inspectorilor si conducerii institutiei 'sa se sesizeze din oficiu'. Conducerea SRI trimitea catre ANI inclusiv referinte privind incadrarea juridica conform careia persoana care ocupa o functie publica se afla in stare de incompatibilitate. In cadrul controalelor la structurile SRI, s-a constatat ca toate notele informative catre beneficiari treceau pe la Directia Juridica, dar, surprinzator, cele transmise catre ANI nu aveau acelasi traseu, Directia Juridica fiind ocolita, desi, in continutul notelor informative se facea trimitere inclusiv la incadrarea juridica de care s-ar face vinovata persoana vizata de informarile SRI'', se precizeaza in raport.
Raportul mai releva ca procedura de colaborare dintre SRI si ANI presupunea transmiterea unei note informative, in exemplar unic, asumate de catre conducerea SRI, catre ANI, urmand ca aceasta, dupa finalizarea investigatiei, sa returneze SRI, odata cu respectiva nota, mentiuni cu privire la utilitatea/valorificarea informatiei transmise.
"Desi sesizarile catre ANI nu erau asumate oficial, fostul director al SRI George Maior era in deplina cunostinta de cauza in ceea ce priveste continutul notelor. Odata cu informarea persoanei referitoare la inceperea procedurilor specifice ANI conform procedurilor prevazute in Legea 176/2010, persoana in cauza avea dreptul de a consulta dosarul, de a vedea cine a facut sesizarea si de a aduce, daca este cazul, lamuriri sau orice alte documente care ar ajuta la solutionarea cu celeritate a spetei. Comisia a constatat ca, in cazul notelor primite de la SRI, persoana in cauza era in imposibilitatea de a afla cine a initiat demersul impotriva sa, acesta fiind un mod netransparent de abordare", mentioneaza raportul.
Comisia sustine ca au fost analizate stenogramele audierilor si a actiunilor de control parlamentar, efectuate la unitatile centrale ale SRI, precum si alte documente si probe.
"In sustinerea prezentului raport au fost studiate stenogramele si documentele depuse la Comisie de catre Horia Georgescu, George Maior, Sorin Blejnar, Dumitru Dumbrava, Florian Coldea, dar si actiunile de control parlamentar efectuate la unitatile centrale ale SRI si sesizari si documente depuse la Comisie", se arata in documentul Comisiei SRI.
Redactia E-Juridic are un colectiv de 4 autori specializati din domeniul juridic cu toate ramificatiile sale. Zilnic aducem in atentia dvs. tot ce este nou legat de proiecte de legi, acte adoptate si noutati legislative. Va explicam in mod detaliat modificarile aparute si oferim solutii practice pentru orice dilema generata de noutatile cotidiene.
Sfaturi de la Experti - Intrebari si Raspunsuri