Un produs media marca Rentrop&Straton 
Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "7 Modele de Contracte - actualizate conform GDPR"
Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in InboxInitial, intr-un material anterior, v-am aratat doar 7 masuri adoptate cu privire la coronavirus si combaterea bolii Covid-19 cauzata de acesta. Acum, insa, raportul Institutului European din Romania (IER) ofera noi perspective demne de luat in seama. Acesta a fost realizat de Oana-Mihaela Mocanu si Eliza Vas cu ajutorul lui Bogdan Muresan.
In primul rand, autorii precizeaza ca pentru coronavirusul de tip nou nu exista o sursa clara. Cea mai plauzibila explicatie ramane faptul ca s-a transmis de la animal la om "prin intermediul unor mutatii in organismele gazdelor care au generat un raspuns in organismul persoanelor ce au fost infectate ulterior". Potrivit acestor surse, reiese ca liliecii sau pangolinii ar fi fost purtatoarele de coronavirus.
La nivelul Uniunii Europene (la care se adauga Spatiul Economic European si Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord), pana la data de 14 aprilie 2020, s-au inregistrat 803.175 cazuri de imbolnaviri cu COVID-19, dintre care 77.786 oameni au decedat. Statul membru cu cel mai mare numar de cazuri este Spania (peste 165 mii), Italia fiind pe locul doi (cu peste 155 mii cazuri), iar Germania pe locul trei (cu peste 120 mii cazuri). Numarul noilor cazuri de imbolnaviri si decese era insa in crestere. "Europa ramane* epicentrul infectarilor cu noul coronavirus", se mai arata in raportul IER.
Cititorii E-Juridic interesati de coronavirus pot sa urmareasca evolutia acestuia in timp real la nivel global folosind covidvisualizer.com. Acesta este un serviciu independent, usor de accesat si interpretat, dupa cum puteti observa si in imaginea de mai jos.
In al doilea rand, autorii raportului arata ca sanatatea publica se afla in administrarea fiecarui stat membru. UE poate interveni, insa doar cu rol de completare. Uniunea nu are puterea de a lua decizii in numele tuturor si nu poate sa-si impuna un punct de vedere prin Comisia Europeana. Acestea sunt reglementarile in vigoare.
"Astfel ca, de la momentul aparitiei primelor cazuri in Europa, statele membre au fost cele care au ales masurile de raspuns si de interventie. Din acest motiv, abordarile alese au fost diferite, in unele cazuri fiind aleasa directia dezvoltarii imunitatii colective (prin continuarea activitatii sociale si economice astfel incat populatia sa ajunga in cele din urma sa fie imuna la virus), in timp ce in alte cazuri s-au adoptat masuri restrictive foarte repede, astfel incat sa fie evitata transmiterea virusului si sa se aplice distantarea sociala. In ceea ce priveste prima directie abordata, imunitatea colectiva, cancelarul Germaniei a afirmat ca 70% din populatia Germaniei va ajunge, cel mai probabil, sa fie infectata, dar noul coronavirus prezinta un risc moderat pentru populatia germana (al treilea deces a fost inregistrat cand numarul cazurilor era aproape de 1 300)", se arata in materialul IER.
Odata cu deciziile privind coronavirus, au fost luata si masuri privind transporturile, turismul, educatia, siguranta si ordinea publica, munca si protectia sociala. Printre astfel de decizii luate de statele membre s-a numarat si interzicerea zborurilor comerciale catre China. Italia a fost prima tara care a adoptat aceasta masura.
Pe masura ce situatia s-a inrautatit in mai multe state europene, au fost luate decizii guvernamentale privind suspendarea zborurilor si/sau a altor modalitati de transport catre si din tarile in cauza (Romania a suspendat zborurile dinspre si catre Italia pe 9 martie), respectiv reintroducerea unor controale la frontiera cu efect asupra libertatii de miscare a cetatenilor.
Marea Carte Verde a Monografiilor Contabile 2024 varianta tiparita
250 Modele de fise de post EDITABILE actualizate conform GDPR
Manual de politici contabile - Stick USB
Spania, spre exemplu, a suspendat toate evenimentele dupa ce a fost confirmat al treilea deces din cauza coronavirus.
Presedintia croata a Consiliului UE a activat Raspunsul Integrat privind Criza Politica (IPCR) pe 28 ianuarie 2020, ce se refera la cadrul european pentru coordonarea raspunsului intersectorial pe timp de criza, la cel mai inalt nivel politic. In acest fel, este implicata Presedintia Consiliului UE, Comisia Europeana, Serviciul European de Actiune Externa, agentiile relevante, cabinetul presedintelui Consiliului European si experti din statele membre si organizatii internationale relevante. Schimbul de informatii are loc prin intermediul unei platforme online, care include rapoarte privind analiza integrata situatiei, harti ale situatiei actuale si contributiile actorilor implicati.
Raspandirea coronavirus a fost, asadar, in vizorul UE de la bun inceput.
In data de 13 februarie, reuniunea Consiliului Ocuparea Fortei de Munca, Politica Sociala, Sanatate si Consumatori (Sanatate) a avut ca principal punct pe agenda pandemia de COVID19. Printre concluziile adoptate se numara si urmatoarele:
statele membre sa actioneze impreuna, in cooperare cu Comisia, si sa adopte masuri proportionale in conformitate cu recomandarile Organizatiei Mondiale a Sanatatii si Centrul European de Prevenire si Control a Bolilor;
activarea de catre Comisie a mecanismelor de finantare existente pentru a sprijini cooperarea intre statele membre in ceea ce priveste pregatirea si raspunsul la amenintarea cauzata de COVID-19.
Dupa acest moment privind raspandirea coronavirus, au mai avut loc 20 reuniuni ministeriale in formatele de lucru ale Consiliului, respectiv videoconferinte ale membrilor Consiliului European (pana pe 14 aprilie inclusiv), la care au fost discutate masurile luate privind pandemia de COVID-19 si directiile de actiune pentru urmatoarea perioada.
"Spre exemplu, la videoconferinta membrilor Consiliului European din 26 martie 2020 a fost stabilita continuarea urmatoarelor cinci directii de actiune:
Tot in data de 26 martie a avut loc o reuniune a grupului G20, unde UE a fost reprezentata de presedintele Consiliului European si de presedinta Comisiei Europene. Declaratia comuna include urmatoarele directii de actiune:
Nemultumiri din Italia privind coronavirus si UE
Premierul italian Giuseppe Conte a criticat in multiple randuri raspunsul european la criza si a solicitat crearea unui Plan de Recuperare si Reinvestire European, fiind si unul dintre liderii politici care au semnat pozitia privind crearea de obligatiuni-corona. In urma videoconferintei din 26 martie, a afirmat ca a existat o confruntare directa si puternica cu cancelarul german Angela Merkel pe fondul modului in care ar trebui raspuns la criza economica si financiara ce se anunta. De asemenea, un alt factor ce a intervenit in relatia tensionata intre Italia si ceilalti lideri europeni este ajutorul oferit de China. Pe de o parte, China a trimis materiale medicale si sanitare alaturi de echipe de specialisti, iar pe de alta parte a transmis, cu ajutorul unor lideri politici populisti din Italia, mai multe mesaje de dezinformare. De altfel, diverse publicatii chineze au lasat sa se inteleaga (distorsionand niste declaratii ale unui medic italian) ca virusul n-ar avea originea in Wuhan, ci ar fi provenit din Italia.
Comisia Europeana are rolul de a sprijini statele membre in a face fata crizei si de a oferi recomandari pentru a avea o directie de actiune comuna, mandat pe care l-a primit in urma videoconferintei liderilor europeni din 10 martie 2020. In acest sens, a fost activat si mecanismul de coordonare a crizei la nivelul Comisiei, comitetul fiind coordonat de catre comisarul Janez Lenarčič (Emergency Response Coordinator). De asemenea, la nivel politic, echipa privind coordonarea unui raspuns comun este compusa din urmatorii: presedintele Comisiei si alti sapte comisari (vicepresedintele responsabil de portofoliul digital, vicepresedintele responsabil de portofoliul economic, comisarul responsabil de aspectele macroeconomice, comisarul responsabil de piata interna, comisarul responsabil de portofoliul sanatatii, comisarul privind aspectele ce tin de frontiere, comisarul roman responsabil de transport si mobilitate).
Astfel, raspunsul comun al Comisiei privind coronavirus este directionat pe urmatoarele domenii:
In domeniul sanatatii publice, Comisia a propus la 2 aprilie masuri precum sprijinirea sistemelor de sanatate din statele membre cu 3 miliarde de euro din bugetul UE pentru a finanta Instrumentul pentru Sprijin de Urgenta si RescEU (stocul comun de echipament medical), iar Consiliul si-a dat acordul pe 14 aprilie 2020 pentru suma de 2,7 miliarde euro. Initiativa RescEU are ca scop implicarea Comisiei Europene in achizitionarea in numele statelor membre de diverse echipamente medicale (ventilatoare pentru sectiile de terapie intensiva, masti, vaccinuri si alte medicamente, materiale de laborator). In urma licitatiei lansate, Comisia a confirmat (intr-un comunicat emis pe 24 martie) ca a primit suficiente oferte de pe piata astfel incat sa acopere cererea (mastile de tip 2 si 3, manusi, ochelari de protectie, viziere, masti chirurgicale si salopete), iar echipamentul ar trebui sa fie disponibil in maximum doua saptamani de la semnarea contractelor de catre statele membre cu ofertantii.
"Romania a candidat si a fost selectata pentru a fi primul stat membru gazda pentru rezerva strategica de materiale medicale a UE. La 14 aprilie, presedintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen anunta ca primele 150 de ventilatoare respiratorii, platite din bugetul UE si incluse in aceasta rezerva strategica de echipamente medicale a Uniunii Europene, sunt in productie si vor fi expediate statelor membre care au nevoie urgenta de acestea", precizeaza raportul IER.
In ceea ce priveste sprijinul financiar pentru Romania, urmatoarele sume sunt disponibile din punctul de vedere al Comisiei Europene, prin Coronavirus Response Investment Initiative:
Tot la capitolul lichiditati disponibile pentru Romania, este mentionata si suma de 637 de milioane de euro prin virarea avansului aferent fondurilor structurale pentru anul 2020 in cursul lunilor martie si aprilie. Astfel, cu suma din prefinantare si cea din avansul pentru 2020, este disponibila o suma de aprox. 1 miliard euro pentru Romania, care sa fie folosita pentru achizitia de echipamente de protectie si de teste, pentru lucratorii din sanatate si pentru facilitarea accesului persoanelor vulnerabile la servicii medicale, dar si pentru creditarea IMM-uri, care au nevoie de sprijin financiar pentru a face fata crizei.
O alta masura de sprijin financiar adoptata in sprijinul statelor membre prevede eliminarea de taxe si TVA pentru importurile de echipamente medicale de protectie. In plus, Comisia a venit cu initiativa SURE, prin care 100 de miliarde de euro vor fi disponibile pentru mentinerea locurilor de munca si sprijinirea intreprinderilor, in contextul COVID-19. Pentru aceasta initiativa, Comisia a mentionat ca toate fondurile neangajate din cele trei fonduri ale politicii de coeziune – Fondul european de dezvoltare regionala, Fondul social european si Fondul de coeziune – vor fi mobilizate pentru a combate efectele crizei de sanatate publica.
In sesiunea plenara extraordinara din 26 martie, organizata la distanta, Parlamentul European a adoptat o serie de propuneri privind sustinerea oamenilor si a mediului de afaceri in contextul pandemiei, cu referire la: initiativa pentru investitii in raspunsul la coronavirus (37 de miliarde de euro din fonduri UE vor fi canalizate catre oameni, regiunile si tarile cele mai afectate de pandemie), extinderea domeniului de aplicare a Fondului de Solidaritate UE, pentru a acoperi urgentele de sanatate (vor fi puse la dispozitia statelor membre 800 de milioane de euro, in 2020), suspendarea temporara a regulilor UE privind intervalele orare (altfel transportatorii aerieni erau nevoiti sa ridice avioanele de la sol pentru pastrarea slotului de zbor si in sezonul urmator).
De altfel, in declaratia presedintelui Parlamentului European, David-Maria Sassoli, se regaseste urmatorul apel la solidaritate si unitate: „COVID-19 ne obliga pe toti sa fim responsabili si precauti. Este un moment delicat pentru noi toti. Parlamentul va continua sa lucreze pentru a-si exercita atributiile. Niciun virus nu poate bloca democratia.” De asemenea, Parlamentul European a lansat campania #EuropeniImpotrivaCOVID19, prin care comunica masurile luate de institutiile europene pentru a contracara efectele pandemiei cu noul tip de coronavirus. Un exemplu de implicare personala vine si din partea deputatilor europeni care sunt medici la baza. Astfel, trei dintre ei sunt in momentul de fata direct implicati in tratarea de cazuri cu COVID-19, dupa cum este cazul europarlamentarei Chrysoula Zacharopoulou, ce activeaza la un spital militar de langa Paris.
In continuare, in 16 si 17 aprilie, Parlamentul European urma sa organizeze o sesiune plenara extraordinara la Bruxelles, in cadrul careia deputatii europeni erau chemati sa voteze, in urma dezbaterii cu Consiliul si Comisia, o rezolutie referitoare la o actiune coordonata a UE de combatere a pandemiei COVID-19 si a consecintelor acesteia. Totodata, deputatii europeni ar putea aduce in discutie cazul Ungariei si masurile asociate starii de urgenta pe care le-a adoptat guvernul respectiv si care reprezinta un pericol pentru democratie si statul de drept. Astfel, posibilitatea de a fi activat Articolul 7 din Tratatul privind Uniunea Europeana ramane una reala in cazul Ungariei.
"Daca la inceput, perceptia generala era legata de o oarecare reactie intarziata, pe masura ce criza a avansat in randul statelor europene, initiativele si masurile concrete adoptate si implementate de UE nu au ezitat sa isi faca simtita prezenta. Raspunsul Uniunii Europene vizeaza, in primul rand, salvgardarea solidaritatii europene, indeosebi in vremuri de criza, iar multiplele masuri (inclusiv financiare) reprezinta un sprijin real, concret in combaterea efectelor pandemiei, dar si a tentatiei unilateralismului in randul statelor membre. Ramane de vazut in ce masura apelul la coordonare din partea institutiilor europene va primi un raspuns pozitiv din partea statelor membre si care vor fi urmatorii pasi pentru realizarea unui plan de iesire din criza sanitara si recuperarea activitatii economice. Cu siguranta, este nevoie ca statele membre sa evite o abordare strict nationala, avand in vedere ca efectele pandemiei si consecintele pe plan economic si social nu se opresc la frontiere", conchid autorii raportului IER.
*Informatia poate fi actualizata oricand, avand in vedere ca discutam despre o pandemie. Datele evolueaza de la o zi la alta, asadar oricand poate ca epicentru sa devina o alta tara sau un alt continent, in functie de masurile luate de fiecare in parte.
Florin Amariei scrie pentru E-Juridic.ro din anul 2018, explicand noutatile legislative si prezentand cele mai relevente stiri din domeniu. Si-a inceput activitatea la 9AM.ro, a continuat la legestart.ro si a acoperit dintotdeauna cele mai relevante subiecte din domeniile politica, social si justitie. In prezent, scrie pentru dumneavoastra despre tot ceea ce inseamna domeniile legislativ, justitie si politico-social, cu accent pe explicarea detaliata a ce este important de retinut, cum ne afecteaza aceste informatii si de ce este bine sa aplicam legea in forma ei la zi.
Sfaturi de la Experti - Intrebari si Raspunsuri
E-JURIDIC.RO
