Presedintele Romaniei refuza introducerea somajului tehnic in Codul muncii, intrucat este, printre altele, "o reluare ad litteram a solutiilor legislative" oferite de Guvernul Romaniei.
Presedintele Romaniei, Klaus Iohannis, anunta vineri printr-un comunicat remis E-Juridic de catre Administratia Prezidentiala ca Legea pentru introducerea somajului tehnic in Codul muncii se intoarce in Parlament pentru reexaminare.
Reamintim cititorilor E-Juridic ca Legea pentru completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii si pentru reglementarea unor masuri de protectie sociala instituie dispozitii privind suspendarea contractelor individuale de munca pe durata starii de asediu sau a starii de urgenta, pentru perioada ulterioara incetarii acestora fiind prevazute si masuri de protectie sociala a salariatilor afectati de intreruperea sau reducerea temporara a activitatii angajatorului. Despre acest act am relatat pe larg aici, unde am precizat ca somajul tehnic a fost introdus in Codul muncii.
La art. I pct. 1 actul trimis presedintelui pentru promulgare completa alin. (1) al art. 52 din Codul muncii cu o noua situatie, prevazuta la lit. f), in care angajatorul poate suspenda un contract individual de munca, respectiv ca urmare a "decretarii starii de asediu sau starii de urgenta potrivit art. 93 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata". Totodata, prin art. I pct. 2 din aceeasi lege, se stabilesc masuri de protectie sociala aplicabile salariatilor al caror contract individual de munca va fi suspendat ca urmare a acestei noi ipoteze legislative. In opinia sefului statului, "solutia legislativa reglementata la art. I este de natura sa conduca la probleme in aplicare, dar si sa induca o reala confuzie pentru destinatarii normelor".
"Astfel, potrivit expunerii de motive, interventia legislativa urmareste sa raspunda unei probleme de natura sociala pe care initiatorii o indica drept fundament al masurilor adoptate in contextul situatiei epidemiologice determinate de raspandirea coronavirusului SARS-CoV-2, respectiv faptul ca „multi angajatori au constatat ca nu au text legal care sa le permita reducerea activitatii pentru aceasta perioada, astfel incat angajatii lor sa fie protejati”. Or, in opinia noastra, amendarea Codului muncii ar trebui sa reprezinte o masura cu un orizont mai mare de timp decat actuala stare de urgenta, aspect ce implica necesitatea unei evaluari preliminare, o analiza de fond a nevoilor sociale si a limitelor de interventie a statului in relatia contractuala angajat-angajator, care sa conduca la o cat mai mare stabilitate si eficienta legislativa. Din aceasta perspectiva, problemele conjuncturale ar trebui sa fie rezolvate, datorita caracterului extraordinar, prin masuri legislative derogatorii de la cadrul general in materie de raporturi de munca, si nu modificari de fond ale acestuia, mai ales in lipsa unor dezbateri la care sa participe o sfera cat mai larga de actori sociali, carora, in final, norma juridica li se adreseaza. In acest mod, s-ar putea ajunge la un cadru legislativ suplu care ar raspunde nu numai actualei situatii – pentru care exista deja reglementari, asupra carora Parlamentul ar putea interveni in cadrul legilor de aprobare a ordonantelor de urgenta deja adoptate de Guvern, aflate in diverse stadii legislative pe agenda celor doua Camere ale Parlamentului - ci si eventualelor evenimente neprevazute ce ar impune instituirea unor masuri exceptionale", mai explica Klaus Iohannis.
...citeste detaliat >>AICI<< sfaturile expertilor
Presedintele mai precizeaza ca reglementarea suspendarii contractului individual de munca din initiativa angajatorului pe durata unei masuri exceptionale dintre cele prevazute la art. 93 din Constitutie, ar trebui astfel conceputa incat aceasta sa nu se suprapuna cu ipoteza generala de la art. 52 alin. (1) lit. c) din Codul muncii, "in caz contrar noua reglementare fiind inutila".
"De asemenea, in lipsa unei circumstantieri a cazului nou-introdus, nu se poate face distinctie intre ipoteza prevazuta de art. 52 alin. (1) lit. c) si cea nou-introdusa la lit. f) din Codul muncii, prima dintre acestea, prin caracterul ei general, aparand ca acoperitoare si pentru cea de-a doua. In acest sens, semnalam ca, potrivit datelor comunicate public de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, la data de 10 aprilie a.c., spre exemplu, din cele peste 1 milion de contracte suspendate in economie pentru motive asociate starii de urgenta, un procent de 86% reprezentau suspendari in temeiul art. 52 alin. (1) lit. c) din Codul muncii, care prevede ca un contract individual de munca poate fi suspendat din initiativa angajatorului in cazul intreruperii sau reducerii temporare a activitatii, fara incetarea raportului de munca, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similar", mai argumenteaza Iohannis.
Cartea verde a contabilitatii varianta tiparita
Consilier Taxe si Impozite pentru Contabili 12 actualizari
Teste distractive pentru clasa pregatitoare
Seful statului mai spune ca introducerea somajului tehnic in Codul muncii prin lege adoptata de Parlament nu ar fi oportuna, intrucat in forma in care a ajuns la el actul "reprezinta, in realitate, o reluare ad litteram a solutiilor legislative cuprinse in art. XI-XIII din OUG nr. 30/2020, modificata si completata prin OUG nr. 32/2020 - norme concepute a oferi solutii si a produce efecte strict in contextul starii de urgenta instituita prin Decretul nr. 195/2020 si prelungita prin Decretul nr. 240/2020".
"Acest aspect conduce la existenta unui paralelism legislativ, susceptibil, la randul sau, de a crea confuzie in randul destinatarilor normelor, ceea ce contravine si art. 1 alin. (5) din Constitutie, in dimensiunea sa referitoare la calitatea legii", adauga presedintele Romaniei.
...citeste detaliat >>AICI<< sfaturile expertilor
In sustinerea reexaminarii actului de catre Legislativ, seful statului arata ca la data adoptarii legii a carei reexaminare se solicita, Parlamentul era deja sesizat atat cu proiectul legii de aprobare a OUG nr. 30/2020, cat si cu proiectul de lege privind aprobarea OUG nr. 32/2020 ce aduce modificari si completari OUG nr. 30/2020. Presedintele spune ca atat Senatul, cat si Camera Deputatilor aveau obligatia a analiza propunerile legislative cu reglementari similare impreuna. Lucrul acesta nu s-a intamplat.
Cererea de reexaminare a fost trimisa vicepresedintelui Senatului, Robert Cazanciuc.
Ramane de vazut ce va decide Parlamentul Romaniei cu privire la introducerea somajului tehnic in Codul muncii.
Florin Amariei scrie pentru E-Juridic.ro din anul 2018, explicand noutatile legislative si prezentand cele mai relevente stiri din domeniu. Si-a inceput activitatea la 9AM.ro, a continuat la legestart.ro si a acoperit dintotdeauna cele mai relevante subiecte din domeniile politica, social si justitie. In prezent, scrie pentru dumneavoastra despre tot ceea ce inseamna domeniile legislativ, justitie si politico-social, cu accent pe explicarea detaliata a ce este important de retinut, cum ne afecteaza aceste informatii si de ce este bine sa aplicam legea in forma ei la zi.
Sfaturi de la Experti - Intrebari si Raspunsuri