Asociatia Pentru Apararea Drepturilor Omului in Romania – Comitetul Helsinki (APADOR-CH) a solicitat Avocatului Poporului sa conteste la Curtea Constitutionala 8 dintre cele 25 de ordonante de urgenta adoptate de Guvernul Orban in sedinta de marti, 4 februarie 2020, prelungita pana la miezul noptii, inainte de demitere.
Guvernul Orban a adoptat 25 de Ordonante de Urgenta (OUG) in cadrul ultimei sedinte dinaintea motiunii de cenzura care a dus la retragerea increderii Parlamentului, Executivul condus de seful PNL devenind astfel interimar si aflandu-se in imposibilitatea de a mai emite alte OUG.
Adoptarea acestor acte a starnit mai multa indignare in randul populatiei si a specialistilor in drept.
Avocatul Poporului a reactionat cu privire la modificarile aduse in Sanatate, despre care am relatat AICI. Acum va primi si solicitarea APADOR-CH.
Asociatia subliniaza 3 motive principale pentru care a decis sesizarea singurei institutii capabile sa atace o OUG la CCR, dupa cum urmeaza:
- Lipsa unei situatii extraordinare care sa justifice inlocuirea Parlamentului, ca putere legiuitoare, de catre guvern (putere executiva). Niciuna din cele opt ordonante nu este motivata de vreo urgenta reala sau o situatie extraordinara care sa justifice emiterea ei. Mai mult, in cazul ordonantei privind alegerile anticipate, OUG 26/2020, in preambul se spune ca la caracterul exceptional al situatiei ar concura „… eventualitatea adoptarii motiunii de cenzura”, ceea ce e si netemeinic si comic, intrucat iminenta demiterii unui guvern nu justifica intensificarea activitatii de legiuitor delegat, ci dimpotriva, o retinere generata de indiciile puternice ca acel guvern este pe cale de a-si pierde legitimitatea.
- Nesolicitarea avizelor prevazute de lege pentru proiectele de ordonante de urgenta. In spatiul public s-a vehiculat informatia ca ordonantele in discutie ar fi fost adoptate fara avizele prevazute de lege, de la Consiliul Legislativ, de la Consiliul Economic si Social, de la alte entitati prevazute de lege. Am cerut AVP sa verifice acest aspect.
- Incalcarea Referendumului national din 2019, in care s-a stabilit ca nu pot fi emise ordonante de urgenta in domeniul organizarii judiciare. In cazul OUG 23/2020, prin introducerea unei noi abateri disciplinare, in cazul achizitiilor publice, aceasta se refera si la judecatori. In plus, abaterile disciplinare ale magistratilor nu pot fi prevazute intr-o lege privind achizitiile publice, ci intr-o lege din domeniul organizarii judiciare (statutul magistratilor).
Cele 8 OUG pentru care se cere sesizarea CCR sunt urmatoarele:
- Ordonanta de urgenta nr. 13/2020 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice;
- Ordonanta de urgenta nr. 16/2020 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor;
- Ordonanta de urgenta nr. 17/2020 pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul apararii nationale;
- Ordonanta de urgenta nr. 21/2020 pentru modificarea Ordonantei Guvernului nr. 19/2002 privind unele masuri pentru constituirea si utilizarea fondului locativ de protocol si bunuri mobile din domeniul public al statului, aflate in administrarea Regiei Autonome "Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat";
- Ordonanta de urgenta nr. 23/2020 pentru modificarea si completarea unor acte normative cu impact asupra sistemului achizitiilor publice;
- Ordonanta de urgenta nr. 24/2020 privind unele masuri pentru imbunatatirea si reorganizarea activitatii Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative;
- Ordonanta de urgenta nr. 25/2020 pentru modificarea si completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, precum si a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate;
- Ordonanta de urgenta nr. 26/2020 privind modificarea si completarea unor acte normative in materia alegerilor pentru Senat si Camera Deputatilor, precum si unele masuri pentru buna organizare si desfasurare a alegerilor parlamentare anticipate.
Pentru perioada 2018-2020, APADOR-CH arata ca are ca obiective strategice:
- Dezvoltarea unor mecanisme legale si institutionale eficiente de respectare a drepturilor omului si monitorizarea institutiilor relevante;
- Imbunatatirea cadrului legislativ si a practicilor privind dreptul la libera intrunire si asociere, libertatea de exprimare, dreptul la viata privata;
- Dezvoltarea unor practici si mecanisme institutionale pentru cresterea transparentei si bunei guvernari;
- Luarea de pozitii publice impotriva amenintarilor la adresa drepturilor omului;
- Sesizarea autoritatilor publice si initierea de litigii in cazuri de incalcari ale drepturilor omului;
- Monitorizarea cu prioritate a:
- Abuzurilor fortelor de ordine;
- Reglementarilor si practicilor din domeniul sigurantei nationale cu impact asupra drepturilor omului;
- Reglementarilor si practicilor in materia privarii de libertate.
Florin Amariei scrie pentru E-Juridic.ro din anul 2018, explicand noutatile legislative si prezentand cele mai relevente stiri din domeniu. Si-a inceput activitatea la 9AM.ro, a continuat la legestart.ro si a acoperit dintotdeauna cele mai relevante subiecte din domeniile politica, social si justitie. In prezent, scrie pentru dumneavoastra despre tot ceea ce inseamna domeniile legislativ, justitie si politico-social, cu accent pe explicarea detaliata a ce este important de retinut, cum ne afecteaza aceste informatii si de ce este bine sa aplicam legea in forma ei la zi.