MFP ar planui taierea salariilor bugetarilor. De ce NU este o idee buna

"Am senzatia ca, din nou, logica micro bate logica macro si sabloanele ideologice sterg pe jos cu pragmatismul economic. Nu inteleg cum altfel s-ar putea explica revenirea intr-o logica falimentara care si-a aratat deja esecul in trecut", spune Marius Ghincea, profesor John Hopkins School of Advanced International Studies (SAIS). 

Acesta arata ca in momentul de fata Romania are de a face cu un soc exogen, "care a produs un soc al ofertei". 

"Avem de a face cu un soc exogen (o lebada neagra) care a produs un soc al ofertei, prin inghetarea productiei industriale si a tranzactiilor economice la scara sistemica. Asta a dus in mod direct la un soc de cerere, pentru ca oamenii sunt fortati sa stea in casa si nu mai consuma, deci numarul de tranzactii din economie se reduce. Socul de oferta este temporar, cat inca este in vigoare regimul de distantare sociala, si ar urma sa isi revina imediat ce acest regim este inlaturat", mai spune Ghincea.

El identifica doua probleme pentru momentul in care va fi ridicata starea de urgenta.

"Prima problema este legata de solvabilitatea companiilor. Adica trebuie ca in momentul incheierii starii actuale sa mai ai companii care sa poata reincepe productia, iar pentru asta au nevoie de capital pentru acoperirea costurilor fixe pe care le au in aceasta perioada si pentru acoperirea costurilor de repornire a productiei. Cum spunea si Citu, au nevoie de linii de credit si lichiditate ieftina. De asta se ocupa BNR si guvernul prin amanari de impozite si alte masuri.

A doua problema este legata de revenirea cererii. In momentul in care starea de urgenta se incheie, vrei ca oamenii sa revina sa consume la fel de mult ca inainte sau chiar mai mult, pentru a compensa ce nu au consumat in perioada carantinei. Daca oamenii nu mai pot consuma, pentru ca li s-au taiat salariile sau au intrat in somaj, ai o recesiune in cascada. Ai o cadere economica cauzata de un soc pe oferta+cerere, dar mai apare inca un val cauzat de caderea cererii. Asta va duce la scaderea productiei, la somaj si se intra intr-o spirala vicioasa", explica profesorul.

Conform sursei citate, trebuie sa intelegem ca economia romaneasca nu isi poate reveni de la sine. Suntem dependenti de zona euro, avand in vedere ca lanturile de productie romanesti sunt strans legate de ceea ce se intampla in spatiul comunitar.

"Daca zona euro isi revine rapid, s-ar putea sa ne revenim si noi rapid. Cat de scurt sau lung va fi decalajul de revenire economica intre zona euro si Romania depinde insa de politicile economice adoptate de guvern. Daca adopta politici economice concentrate pe austeritate, atunci vor duce la o spirala care va reduce cererea agregata, va reduce capacitatile de productie si va creste somajul. Distrugerea capacitatilor de productie va prelungi decalajul dintre revenirea zonei euro si revenirea economiei romanesti", mai arata Ghincea.

"Orice taiere a cheltuielilor publice in perioade de recesiune produce un efect mai mare in economie decat valoarea cheltuielile taiate. Orice taiere a cheltuielilor publice in perioade de recesiune duce la un efect de multiplicare. Daca statul taie salariile profesorilor cu 25%, atunci profesorii vor avea cu 25% mai putin de cheltuit pe mancare. Cheltuiala mea este venitul altuia. Asta inseamna ca magazinele si producatorii de mancare vor avea o scadere o cifrei de afaceri, ceea ce ii va forta sa concedieze angajati pentru a comensa pierderile. Angajatii concediati nu vor mai avea venituri pentru a cumpara mancare, deci cifra de afaceri a fostilor angajatori se va reduce din nou, ceea ce ii va stimula sa produca si mai putin, deci sa concedieze si mai multi oameni. Asta este spirala austeritatii!

Modele de texte pentru nota 10 la Evaluarea Nationala clasa a VIII-a

Vezi AICI detalii

Examenul de ACCES la STAGIUL CECCAR 2024

Vezi AICI detalii

Manualul Contabilului Incepator - stick USB

Vezi AICI detalii

Un alt motiv pentru care austeritatea in recesiuni e o prostie este pentru ca are efectul opus celui dorit de guvern asupra bugetului public. Austeritatea duce la scaderea productiei, pentru ca oamenii nu mai au bani sa cumpere, iar asta inseamna ca producatorii nu mai au de ce sa produca. Asta se traduce intr-o scadere a PIB-ului si o scadere echivalenta a veniturilor bugetare, deci o crestere a cheltuielilor sociale (ajutor de somaj, venit minim garantat), ceea ce creste proportia deficitului si a datoriei publice raportat la PIB.

Ce trebuie sa faca guvernul este sa cheltuie mai multi bani in perioade de recesiune, astfel incat sa amelioreze efectele economice si sa reduca decalajul de revenire economica dintre zona euro si Romania. Desigur, asta poate insemna ca unii oameni, precum cei cu credite in euro, vor suferi din cauza cresterii cursului, dar alternativa este ca toti vom suferi mult mai mult si pentru o perioada mult mai lunga de timp decat ar fi cazul.

Austeritatea isi are locul in perioade de crestere economica, nu in recesiuni, dar esecul de a avea excedente bugetare in perioade de boom economic nu justifica aplicarea unor masuri pro-ciclice in recesiuni", conchide Ghincea.