Interzicerea amnistiei si gratierii pentru fapte de coruptie, respinsa de CCR

Conform unui comunicat al CCR, primii informati au fost Camera Deputatilor si Senatul. "Curtea Constitutionala a Romaniei a transmis, miercuri, 17 iulie 2019, Camerei Deputatilor si Senatului Hotararea nr.2 din 27 iunie 2019 referitoare la respectarea procedurii pentru organizarea si desfasurarea referendumului national din data de 26 mai 2019 si la confirmarea rezultatelor acestuia. Potrivit art.47 alin.(3) din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, <<Inaintea publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, hotararea Curtii Constitutionale se prezinta Camerei Deputatilor si Senatului, intrunite in sedinta comuna>>".

Judecatorii constitutionali au respins, in sedinta de joi, cele doua propuneri legislative de revizuire a Constitutiei primite.

Unul dintre motivele invocate este ca interzicerea amnistiei si gratierii pentru fapte de coruptie este neconstitutionala. 

Pe 1 iulie, partidele parlamentare de opozitie au depus la Parlament proiectul de modificare a Constitutiei, care transpune rezultatul referendumului din 26 mai.

Liderul deputatilor PNL, Raluca Turcan, a explicat atunci ca propunerile de revizuire a Constitutiei sunt in acord cu Pactul Politic National pentru consolidarea parcursului european al Romaniei, initiat de presedintele Klaus Iohannis si semnat de partidele de opozitie. Proiectul a fost semnat de toti parlamentarii PNL si USR, PMP si 9 parlamentari de la PRO Romania.

Teste rezolvate la limba si literatura romana clasa a VIII-a

Vezi AICI detalii

Marea Carte Verde a Monografiilor Contabile 2024

Vezi AICI detalii

Consilier Ghid complet de Salarizare ReviSal si Contributii sociale

Vezi AICI detalii

Astfel, potrivit proiectului, amnistia sau gratierea pentru persoanele condamnate pentru fapte de coruptie sunt interzise, gratierea individuala de catre presedinte pentru astfel de fapte este de asemenea interzisa, criteriul integritatii pentru ocuparea unei functii publice va fi prevazut in Legea fundamentala. Cetatenii condamnati definitiv pentru infractiuni savarsite cu intentie nu vor putea candida la alegerile parlamentare, locale, europarlamentare si prezidentiale. Potrivit aceluiasi proiect, abuzul de ordonante de urgenta va fi oprit, ordonantele de urgenta vor putea fi supuse unui control de constitutionalitate la sesizarea presedintelui Romaniei, a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a 50 de deputati sau 25 de senatori sau a Avocatului Poporului.

Intelegem, asadar, ca referendumul organizat din initiativa presedintelui Romaniei nu isi va gasi nicio finalitate legala.