Judecatorii si procurorii: Desfiintarea SIIJ, un compromis inadecvat!

Mai multi judecatori si procurori au semnat un mesaj comun prin care arata ca noua initiativa privind desfiintarea SIIJ este un "compromis inadecvat". Iata ce sustin magistratii!

Proiectul de lege publicat de Ministerul Justitiei la data de 21 ianuarie 2022 desfiinteaza Sectia Speciala doar formal, de vreme ce modul in care ar urma sa fie anchetate infractiunile comise de magistrati, respectiv prin procurori anume desemnati de Plenul CSM din cadrul Sectiei de urmarire penala si criminalistica din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (PICCJ) si al parchetelor de pe langa curtile de apel (PCA), pastreaza si chiar agraveaza trasaturile problematice ale SIIJ, astfel:  

1. Competenta de anchetare a tuturor infractiunilor savarsite de magistrati, asadar si a celor de coruptie, ar urma sa revina procurorilor anume desemnati din parchetele obisnuite, desi faptele de coruptie trebuie anchetate de parchete specializate

Faptul ca anchetarea faptelor de coruptie trebuie sa se faca de procurori specializati a fost stabilit de Comisia de la Venetia in Avizul nr.9/2016, in care a aratat ca: „Instrumentele internationale care stabilesc atributiile procurorilor pun un accent deosebit pe investigarea infractiunilor savarsite de functionarii publici. In ultimii ani, unitatile specializate in investigarea unor astfel de infractiuni au devenit destul de comune. Comisia de la Venetia, in avizele sale, a sustinut infiintarea de unitati specializate in anchetarea/urmarirea penala a faptelor de coruptie, care sa se bucure de o anumita autonomie fata de sistemul general de urmarire penala. Modelul pentru astfel de unitati variaza. In unele cazuri, parchetul specializat ramane formal parte a structurii generale a parchetului dar ca unitate autonoma, astfel incat sa nu primeasca instructiuni de la procurori de rang mai inalt sau de la Guvern. In alte cazuri, unitatea e complet independenta.” (par. 46 si 47)

Cu referire in mod specific la Romania, prin Decizia nr. 2006/928 de instituire a MCV s-a prevazut, intre obiectivele de referinta pe care Romania le mai are de atins dupa aderarea la UE, si „Continuarea, in baza progreselor realizate deja, a unor cercetari profesioniste si impartiale cu privire la acuzatiile de coruptie la nivel inalt.”

Atingerea acestui obiectiv a fost insa periclitata sever de existenta SIIJ, care a preluat de la DNA competenta de solutionare a dosarelor de coruptie privind pe magistrati. 

In aceste conditii, Rapoartele MCV au recomandat respectarea rapoartelor GRECO si a avizelor Comisiei de la Venetia (organisme ale Consiliului Europei), care au solicitat desfiintarea SIIJ si refacerea competentei DNA. Astfel, Raportul GRECO din 23 martie 2018 a recomandat sa se abandoneze crearea SIIJ (par. 35), in timp ce Comisia de la Venetia a recomandat, in Avizul nr. 924/2018, ca pentru anchetarea faptelor de coruptie comise de magistrati sa se recurga la procurori specializati (par. 88), iar in Avizul nr. 1036/2021 a salutat ”intentia autoritatilor romane de a reforma sistemul judiciar si de a restabili competenta parchetelor specializate precum DNA si DIICOT” (par. 68).

Ulterior, prin hotararile pronuntate in data de 18 mai 2021 in cauzele C-83/19, C-127/19, C-195/19, C-291/19, C-355/19 si C-397/19, Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania si altii, si in data de 21 decembrie 2021 in cauzele C-357/19, C-379/19, C-547/19, C-811/19 si C-840/19, Euro Box Promotion, Curtea de Justitie a Uniunii Europene a stabilit ca Romania trebuie sa respecte Decizia nr. 2006/928 de instituire a MCV si recomandarile din Rapoartele MCV: „In special, Romania nu poate adopta sau mentine in domeniile acoperite de obiectivele de referinta masuri care ar risca sa compromita rezultatul pe care acestea il prevad.” (par. 177).

In aceste conditii, singura modalitate in care Romania se poate conforma acestor standarde si obligatii internationale este desfiintarea SIIJ si refacerea competentei DNA.

Infractiunile de coruptie savarsite de magistrati sunt specializate si pot fi mai bine anchetate si urmarite penal de un personal specializat. In plus, anchetarea unor astfel de infractiuni necesita adesea atat persoane cu experienta specializata in anumite domenii, cat si mijloace tehnice suficiente, ceea ce nu se poate asigura in sistemul propus de proiectul publicat la 21 ianuarie 2022 de Ministerul Justitiei, proiect care nu ofera posibililor procurori cu experienta anterioara in cauze de coruptie nici autonomie fata de sistemul general de urmarire penala.

2. Se mentine regula de functionare a SIIJ, potrivit careia, daca alaturi de magistrati, sunt anchetate si alte persoane pentru care, potrivit legii, competenta de efectuare a urmaririi penale apartine Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, opereaza transferarea dosarelor de coruptie de la Directia Nationala Anticoruptie la noii procurori anume desemnati din cadrul Sectiei de urmarire penala si criminalistica a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie

Aceasta regula a fost criticata constant in rapoartele internationale intrucat permite ca, prin formularea unei plangeri fictive impotriva unui magistrat, dosarul sa fie scos din competenta DNA si transferat la SIIJ – raportul GRECO din 23 martie 2018 (par. 34), Avizul Comisiei de la Venetia nr. 924/2018 (par. 82), raportul MCV din 22 octombrie 2019.

Proiectul de desfiintare a SIIJ a preluat totusi regula transferarii dosarelor de coruptie de la DNA la procurorii anume desemnati, daca in dosar este cercetat si un magistrat.

3. Se mentine regula potrivit careia desemnarea procurorilor care vor ancheta magistrati se face de Plenul CSM

Aceasta competenta a Plenului CSM a fost criticata de Comisia de la Venetia in Avizul nr. 950/2019 pentru motivul ca ignora simetria care ar trebui sa existe intre atributiile Sectiei de judecatori si cele ale Sectiei de procurori, dat fiind ca judecatorii din CSM domina un proces decizional care priveste cariera procurorilor (par. 36). Comisia de la Venetia a solicitat acordarea unui rol cheie si proactiv Sectiei de procurori in procesul de numire procurorilor.

4. Regulile de desemnare si de revocare a procurorilor anume desemnati sunt lipsite de previzibilitate si pun in pericol independenta magistratilor

SIIJ a fost constant criticata pentru faptul ca numarul redus de procurori (15) nu ii permite sa solutioneze cauzele din competenta sa – raportul GRECO din 21 iunie 2019 (par. 29), Avizul Comisiei de la Venetia nr. 950/2019 (par. 39).

Proiectul propus la 21 ianuarie 2022 prevede ca infractiunile de competenta SIIJ vor fi anchetate in viitor de maxim 12 procurori din cadrul PICCJ si de maxim 2 procurori din cadrul fiecarui PCA (maxim 30 la acest nivel), astfel ca lasa la latitudinea Plenului CSM numarul de procurori pe care ii va desemna in fapt, fara sa stabileasca criterii in acest sens. 

Proiectul prevede si ca o data la 6 luni se va evalua necesarul de procurori desemnati si se vor face propuneri de modificare, fara sa stabileasca si cine face evaluarea; in orice caz, nici aceasta prevedere nu impune Plenului CSM sa desemneze numarul maxim de procurori prevazut de lege.

Selectia procurorilor care vor fi desemnati – pentru un mandat a carui durata nu e stabilita in proiect – se face fara o competitie si fara criterii meritocratice. Astfel, proiectul prevede ca procurorii generali ai PICCJ si PCA intocmesc o lista cu procurorii pe care ii apreciaza eligibili fata de criteriile stabilite de lege, criterii ce permit aprecieri pur subiective ("conduita morala ireprosabila"), fara ca procurorii selectati sa fi fost chestionati asupra motivatiei si fara ca procurorilor care nu au fost selectati sa li se dea posibilitatea sa conteste neincluderea in lista. De pe aceasta lista, procurorii generali ai PICCJ si PCA indica una sau mai multe persoane pe care le considera adecvate, insa Plenul CSM nu este tinut de aceste propuneri si nici nu este obligat sa organizeze un interviu public cu candidatii.

La fel de discretionara este revocarea de Plenul CSM a procurorilor desemnati. Revocarea se poate dispune pentru "ineficienta profesionala", care se apreciaza "in functie de eficienta si de calitatea activitatii", fara insa sa se stabileasca si criterii obiective de apreciere, astfel ca "ineficienta" poate fi invocata si in legatura cu procurorii care obtin rezultate, dar sunt considerati in mod arbitrar ”ineficienti”; proiectul nu stabileste nici procedura de contestare a revocarii. 

Aceste norme par a fi neclare si imprevizibile, contrar dispozitiilor art. 1 alin. (5) din Constitutia Romaniei (a se vedea si Decizia nr.384/2020 a Curtii Constitutionale).

Revocarea se poate dispune si pentru imposibilitatea procurorului desemnat de a-si exercita atributiile pe o perioada mai mare de 3 luni; aceasta imposibilitate este si motiv de preluare a dosarelor de catre procurorul-sef al Sectiei de urmarire penala si criminalistica din cadrul PICCJ, respectiv de procurorii generali ai PCA, insa proiectul nu prevede criteriul in baza caruia sa se opteze intre aceste doua posibilitati. 

In orice caz, trebuie remarcat faptul ca sursa de inspiratie a posibilitatii preluarii dosarului de la procurorul aflat in imposibilitatea de a-si exercita atributiile o reprezinta probabil Normele de efectuare a lucrarilor de inspectie ale Inspectiei Judiciare.  

In fine, proiectul prevede ca procurorul-sef al Sectiei de urmarire penala si criminalistica din cadrul PICCJ, respectiv procurorii generali ai PCA, preiau spre solutionare dosarele si in situatia in care in cadrul parchetului nu exista un alt procuror desemnat, situatie ce se va produce in chiar prima zi de la intrarea in vigoare a legii si va dura pana la desemnarea de catre Plenul CSM a procurorilor (desemnare care se va face dupa o procedura lipsita de previzibilitate in privinta numarului procurorilor ce vor fi desemnati). 

Aceasta situatie este deosebit de problematica date fiind blocajele recurente din activitatea CSM, care pot intarzia sine die desemnarea procurorilor, si, pe de alta parte, faptul ca procurorul-sef al Sectiei de urmarire penala si criminalistica din cadrul PICCJ este numit in functie la propunerea Ministrului Justitiei.

Anchetarea magistratilor pentru savarsirea faptelor de coruptie s-a conturat, urmare a modificarilor aduse legilor justitiei, intr-o competenta personala, dar alocata institutional; or, asistam la disiparea si atribuirea in mod nelegal a acestei competente unor procurori ca entitati fizice, eludand competenta institutionala, prin utilizarea institutiei ”desemnarii”.

Fata de cele expuse este evident ca asemanarea proiectului de desfiintare a SIIJ cu Parchetul European (EPPO), sugerata in expunerea de motive a proiectului, este in mod evident fortata.

5. Nu se ofera solutii pentru problemele care au fost invocate pentru infiintarea SIIJ

In expunerea de motive a proiectului se invoca Decizia CCR nr. 33/2018, potrivit careia SIIJ este menita sa asigure "protectia magistratilor impotriva presiunilor exercitate asupra lor, impotriva abuzurilor savarsite prin sesizari/denunturi arbitrare" (par. 141). In aceste conditii, si Comisia de la Venetia a recomandat in Avizul nr. 1036/2021 sa se abordeze problema plangerilor vexatorii introduse impotriva magistratilor (par. 67).

Se observa insa cu usurinta faptul ca proiectul nu ofera nicio solutie cu privire la plangerile vexatorii (mult mai multe decat in perioada cand DNA era criticata pe motiv ca ar avea pe rol prea multe astfel de plangeri) introduse de persoane private impotriva judecatorilor si procurorilor, care in fapt blocheaza anchetele de coruptie, cum s-a retinut in Avizul nr. 1036/2021 al Comisiei de la Venetia: "(...) in cel mai bun caz, SIIJ a sub-performat din cauza lipsei de personal si a faptului ca este centralizata, fara birouri pe teritoriul Romaniei – ceea ce face imposibile anchetele rapide si eficiente. Iar in cel mai rau caz ea a contribuit la coruptie prin neinvestigarea cazurilor – ceea ce s-ar putea datora si numarului total de dosare pe care le-a avut (in jur de 6.000), combinat cu lipsa personalului care sa le solutioneze." (para. 32).

In concluzie, noul proiect privind desfiintarea Sectiei Speciale reprezinta un compromis inadecvat, de natura a incalca Decizia MCV si Avizele Comisiei de la Venetia, in concret obligatiile Romaniei de stat membru al Uniunii Europene si al Consiliului Europei.

Solutia fireasca ramane desfiintarea neconditionata a Sectiei Speciale si restabilirea competentelor parchetelor specializate, precum DNA si DIICOT, asa cum au propus organismele europene relevante.