Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
7 modele de Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "7 modele de Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
E-JURIDIC.RO cauta meniuMeniu
Consultanta in afaceri | Manager
E-JURIDIC.ROE-JURIDIC.RO » Noutati Juridice 2021 
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

Girbovan, presedinte Curtea de Apel Cluj: CJUE nu a impus Romaniei desfiintarea SIIJ

Girbovan, presedinte Curtea de Apel Cluj: CJUE nu a impus Romaniei desfiintarea SIIJ
Dana Girbovan, presedintele Curtii de Apel Cluj, spune Romaniei nu i-a fost impusa desfiintarea SIIJ de catre CJUE prin decizia data in C-83/19.


E-Juridic v-a relatat anterior despre hotararea luata de CJUE prin care arata ca MCV trebuie implementat obligatoriu, seful IJ nu trebuia numit politic si SIIJ trebuia infiintata independent. Acum, presedintele Curtii de Apel Cluj vine cu o serie de clarificari pe care magistratul le considera esentiale.

"Avand in vedere ca subiectul cel mai disputat in spatiul public este cel legat de infiintarea SIIJ, voi incepe cu acesta", spune judecatoarea la inceputul mesajului sau.

Mai jos veti putea consulta toate lamuririle aduse de Dana Girbovan.

"A. Ce a spus CJUE despre SIIJ?
Pentru a intelege in mod corect hotararea Curtii este important de precizat ca, prin sesizarile facute, instantele de trimitere au cerut CJUE sa decida daca articolul 2 si articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE, precum si daca Decizia 2006/928 trebuie interpretate in sensul ca se opun unei reglementari nationale care prevede infiintarea in cadrul Ministerului Public a unei sectii specializate care are competenta exclusiva de a ancheta infractiunile savarsite de judecatori si de procurori.

CJUE putea decide ca normele europene invocate se opun reglementarii nationale ce prevedea infiintarea SIIJ, situatie in care, intr-adevar, Statul Roman avea obligatia fie sa desfiinteze SIIJ, fie sa o reorganizeze astfel incat aceasta sa corespunda normelor interpretate de Curte.

Contrar asteptarilor unora, precum si celor anuntate cu mult aplomb de acestia dupa decizia CJUE, Curtea NU a decis desfiintarea SIIJ!

CJUE, prin hotararea data, a lasat instantele nationale sa decida daca garantiile enumerate prin hotarare sunt respectate de normele ce reglementeaza infiintarea si functionarea SIIJ, impunand instantelor sa verifice urmatoarele aspecte:
1. daca infiintarea unei astfel de sectii este justificata de imperative obiective si verificabile legate de buna administrare a justitiei;
2. daca aceasta este insotita de garantii specifice care sa permita, pe de o parte, sa se inlature orice risc ca aceasta sectie ar putea fi folosita ca instrument de control politic al activitatii judecatorilor si procurorilor susceptibil sa aduca atingere independentei acestora si, pe de alta parte, sa se asigure ca respectiva competenta poate fi exercitata in privinta acestora din urma cu respectarea deplina a cerintelor care decurg din articolele 47 si 48 din Carta drepturilor fundamentale a UE.

B. Cum se vor verifica in concret aceste aspecte? 
Prima chestiune ce trebuie subliniata este aceea ca dezlegarile facute de Curte sunt la nivel de principiu, avand in vedere necesitatea garantarii independentei justitiei si a dreptului la un proces echitabil, in toate componentele sale, valabile pentru orice structura de parchet care ancheteaza magistrati.

In concret, aceasta inseamna ca acelasi test cerut de CJUE in cazul SIIJ, prin care sa se asigure, printre altele, independenta de orice ingerinta sau influenta politica sau de alta natura, trebuie facut pentru oricare din parchete/sectiile parchetelor ce au/ar avea competenta anchetarii judecatorilor, fie ca e vorba de DNA, DIICOT sau o alta structura de parchet.

A doua chestiune ce se impune a fi lamurita este de ce CJUE nu a decis ea insasi daca cerintele mentionate de ea sunt sau nu respectate de legislatia privind infiintarea si functionarea SIIJ. 

Intrebarea este cat se poate de legitima, pentru ca toate argumentele pro si contra au fost trimise Curtii, fiecare parte pronuntandu-se pe larg cu privire la aceste chestiuni.

Or, teoretic, Curtea ar fi trebuit sa aiba suficiente elemente pentru a da castig fie unei parti, fie celeilalte.

Cu toate acestea, CJUE a refuzat sa isi asume concluzia ca normele europene se opun infiintarii SIIJ si a transmis instantelor nationale ca trebuie sa efectueze ele insele o analiza aprofundata si serioasa pe baza criteriilor amintite.

De ce a ales CJUE aceasta cale? 
Raspunsul la aceasta intrebare il gasim in continutul analizei facute de Curte pe aceasta tema, argumentatia Curtii fiind insotita de expresii precum “din dosarul aflat la dispozitia Curtii reiese ca”, “din elementele aflate la dispozitia Curtii”, “sub rezerva verificarii de catre instantele de trimitere, din indicatiile furnizate de acestea” etc.

Ca atare, desi i s-a cerut, CJUE a refuzat sa transeze ea insasi chestiunea, tocmai pentru ca nu a avut certitudinea ca i s-a prezentat de catre toate partile un tablou complet si corect al situatiei de fapt si drept pe aceasta tema, avand in vedere si pozitia divizata a sistemului de justitie pe aceasta tema.

Instantele de trimitere sunt obligate, insa, sa verifice indeplinirea de catre SIIJ a conditiilor mentionate de Curte.

In primul rand, instantele de trimitere trebuie sa verifice daca infiintarea unei astfel de sectii este justificata de imperative obiective si verificabile legate de buna administrare a justitiei.

Este important de subliniat ca trimiterea la lipsa precizarii acestora in expunerea de motive nu este suficienta. CJUE nu si-a insusit teza potrivit careia, daca aceste motive nu apar in expunerea de motive a legii, inseamna ca acestea nu exista, teza ce a fost intens sustinuta pentru a bloca orice discutie cu privire la modul abuziv in care DNA a anchetat judecatorii si procurorii.

Instanta de trimitere trebuie sa tina seama de “ansamblul elementelor pertinente” care au condus la infiintarea SIIJ, adica exact de elementele pe care le-am aratat in mod repetat in ultimii ani, inclusiv metodele de ancheta folosite de DNA ce au incalcat independenta judecatorilor si a procurorilor, creand presiune asupra sistemului judiciar. 

Aceasta analiza nu va mai putea fi evitata, ea trebuind a fi facuta in urma dezbaterii tuturor elementelor pertinente cu partile din cauzele aflate pe rol.

Amintesc ca deja exista un raport al Inspectiei Judiciare care, pe sute de pagini, a detaliat modul abuziv in care DNA a anchetat si urmarit judecatori si procurori, raport ce a fost aprobat de CSM. Prin urmare, abuzurile DNA impotriva magistratilor sunt o certitudine despre care nu se va mai putea evita sa se discute. 

In al doilea rand, in ceea ce priveste garantiile specifice cerute SIIJ, si acestea vor trebui analizate obiectiv, si, mai mult, comparate cu cele anterioare. Aici intra modalitate de numire a procurorilor in functii de conducere si executie la SIIJ comparabil cu alte unitati specializate de parchet, excluderea sau implicarea factorului politic in acest proces, vechimea si experienta procurorilor din SIIJ si alte parchete, responsabilitatea acestora, transparenta activitatii, respectarea prezumtiei de nevinovatie si a dreptului la aparare etc. 

In concluzie, nu doar ca CJUE nu a cerut desfiintarea SIIJ, asa cum manipulativ afirma unii, ci a enuntat o serie de conditii si garantii pe care o unitate de parchet ce investigheaza magistrati trebuie sa le aiba, inclusiv contra oricaror influente politice, iar instantele nationale trebuie sa se pronunte exact pe acest aspect". 
de Florin Amariei

Data aparitiei: 20 Mai 2021
Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite prin WhatsApp si Email!
Votati articolul "Girbovan, presedinte Curtea de Apel Cluj: CJUE nu a impus Romaniei desfiintarea SIIJ":
Rating:

Nota: 5 din 5 din 1 voturi


©2021 RENTROP & STRATON
Toate drepturile rezervate.
SATI
Atentie, Juristi!
7 modele de Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

MODIFICARILE din Contractele Civile si Actele Comerciale se aplica deja!

Folositi NOILE Modele de Documente pentru 2021

Descarcati GRATUIT Raportul Special "7 modele de Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016