Fiecare functie publica are un rol important in democratie. Senatul Romaniei este una dintre cele doua camere ale Parlamentului, alaturi de Camera Deputatilor, si are un rol-cheie.
Senatul are responsabilitati in procesul legislativ, in controlul Guvernului si in reprezentarea intereselor cetatenilor.
Senatorul este o persoana aleasa de cetateni pentru a-i reprezenta in Parlament. Prin votul senatorilor se pot schimba legi, se pot bloca abuzuri sau, dimpotriva, se pot intretine interese care nu au legatura cu binele public.
Senatorii au un rol distinct, dar complementar cu cel al deputatilor. Senatul si Camera Deputatilor formeaza Parlamentul, puterea legislativa a statului.
Senatul este una dintre cele doua camere ale Parlamentului Romaniei si face parte din sistemul bicameral, adica un parlament cu doua camere distincte. Acest sistem are rolul de a echilibra puterea legislativa, oferind un mecanism suplimentar de verificare si dezbatere a legilor.
Numarul exact de senatori variaza in functie de populatie si de sistemul de repartizare electorala.
In timpul mandatului de patru ani, senatorul are responsabilitatea de a participa activ la procesul legslativ, de a reperezenta interesele alegatorilor si de a contribui la controlul puterii executive.
Legea 189/1999 - Articolul 13
(1) Numarul total al deputatilor si al senatorilor ce vor fi alesi intr-o circumscriptie electorala se determina prin raportarea numarului de locuitori ai circumscriptiei respective la normele de reprezentare prevazute la alin. (2) si (3), la care se adauga un loc de deputat sau de senator pentru ceea ce depaseste jumatatea normei de reprezentare.
(2) Norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputatilor este de un deputat la 90.000 de locuitori.
(3) Norma de reprezentare pentru alegerea senatorilor este de un senator la 190.000.
(4) Deputatii se aleg prin sistem electoral mixt. Un numar de deputati este ales la nivelul colegiilor uninominale, prin scrutin uninominal majoritar cu un singur tur, iar ceilalti sunt alesi la nivelul circumscriptiilor electorale, prin scrutin de lista. Fiecare circumscriptie electorala este organizata la nivelul unei regiuni cuprinzand mai multe judete, respectiv municipiul Bucuresti si judetul Ilfov, conform anexei nr. 1.
(5) Pentru stabilirea numarului de deputati dintr-o circumscriptie ce se aleg prin scrutin uninominal la nivelul colegiilor uninominale, se inmulteste numarul de deputati ce trebuie alesi la nivelul circumscriptiei respective cu 0,65, rezultatul acestei operatiuni aproximandu-se cu cel mai apropiat numar intreg par. In cazul in care rezultatul impartirii se afla la aceeasi distanta de doua numere intregi pare, el se aproximeaza cu numarul intreg par superior.
(6) Numarul de deputati ce se aleg prin scrutin de lista intr-o circumscriptie se calculeaza facand diferenta dintre numarul de deputati ce se aleg in circumscriptia respectiva si numarul de deputati ce se aleg in circumscriptia respectiva prin vot uninominal, la nivelul colegiilor uninominale.
(7) Senatorii se aleg prin scrutin uninominal. O parte dintre mandate sunt atribuite la nivelul colegiilor uninominale, candidatilor care obtin cel mai mare numar de voturi in colegiile respective. Celelalte mandate se atribuie la nivelul circumscriptiilor, in favoarea candidatilor care nu reusesc sa castige alegerile in colegiile uninominale in care candideaza, astfel incat numarul de mandate obtinute de partidele politice, aliantele politice, aliantele electorale si celelalte organizatii care participa la alegeri in conditiile legii la nivelul unei circumscriptii sa fie proportional cu voturile obtinute de candidatii lor, cumulate, la nivelul circumscriptiei respective.
(8) Pentru stabilirea numarului de senatori ce se aleg la nivelul colegiilor uninominale, in cadrul unei circumscriptii, se raporteaza numarul de deputati ce trebuie alesi in circumscriptia respectiva, la nivelul colegiilor uninominale, la doi.
(9) Un colegiu uninominal pentru alegerea unui senator este compus din doua colegii uninominale pentru alegerea deputatilor, alaturate si facand parte din aceeasi circumscriptie.
(10) Pentru stabilirea numarului de mandate de senator atribuite la nivelul circumscriptiei, se face diferenta dintre numarul total de senatori ce trebuie alesi la/in circumscriptia respectiva si numarul senatorilor alesi la nivelul colegiilor uninominale ce compun circumscriptia plurinominala respectiva.
Conform articolului 3 din Legea 96/2006 privind statutul deputatilor si al senatorilor, dupa validarea alegerilor, fiecare deputat si senator trebuie sa depuna un juramant solemn de credinta in fata colegilor din Parlament. Acest juramant este obligatoriu si conditioneaza inceperea mandatului. Textul juramantului este:
"Jur credinta patriei mele Romania;
Jur sa respect Constitutia si legile tarii;
Jur sa apar democratia, drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor, suveranitatea, independenta, unitatea si integritatea teritoriala a Romaniei;
Jur sa-mi indeplinesc cu onoare si fidelitate mandatul incredintat de popor;
Asa sa ma ajute Dumnezeu".
Cei care nu doresc sa rosteasca formula religioasa pot inlocui finalul cu "Jur pe onoare si constiinta". Juramantul se semneaza, se pastreaza oficial, iar refuzul de a-l depune duce automat la pierderea mandatului.
Senatorul participa activ in procesul legislativ si democratic. In acest sens, principalele atributii ale acestuia sunt:
- Initiativa legislativa - Senatorii au dreptul de a propune legi, individual sau in grup, in numele partidului sau in colaborare cu alti parlamentari.
- Votarea legilor - Una dintre atributiile fundamentale este votul asupra proiectelor de lege. In functie de tipul legii, Senatul poate avea fie rol decizional, fie rol de camera de reflectie (cand decizia finala apartine Camerei Deputatilor). Votul senatorilor influenteaza direct daca o lege intra in vigoare, se modifica sau este respinsa.
- Controlul Guvernului - Senatul participa la supravegherea activitatii Guvernului, prin intrebari, motiuni simple sau notiuni de cenzura.
- Activitatea in comisii - Senatorii activeaza in comisii parlamentare permanente. Aici se analizeaza in detaliu proiectele de lege, se emit rapoarte, se audiaza experti si se fac propuneri de amendamente.
- Reprezentarea cetatenilor - Fiecare senator este ales dintr-o anumita circumscriptie electorala si are responsabilitatea de a asculta si reprezenta interesele alegatorilor din acea zona.
- Participarea la sedintele Senatului si plenului - Senatorii trebuie sa fie prezenti la sedintele de plen, unde se dezbat legile si se iau decizii. Acestia pot lua cuvantul, pot sustine amendamente, pot argumenta pro sau contra unui proiect.
Registrul de Evidenta Fiscala PFA Daca obtineti venituri din activitati independente aceasta lucrare va ajuta sa va indepliniti o obligatie esentiala – aceea de a intocmi Registrul de Evidenta Fiscala REF REF este un document in care trebuie sa treceti totalul veniturilor si totalul cheltuielilor pentru intreaga perioada de activitate...
Oferta Speciala
valabila 48h
Legea 96/2006 - Articolul 9 - Organizarea activitatii parlamentare
1) Activitatea deputatilor si senatorilor, precum si organizarea si functionarea fiecarei Camere se stabilesc prin regulament propriu. In vederea asigurarii exercitarii mandatului deputatilor si senatorilor, resursele financiare aferente desfasurarii activitatii fiecarei Camere sunt prevazute in bugetul propriu, pe care il adopta fiecare Camera.
(2) Deputatii si senatorii constituie comisii permanente si pot institui comisii de ancheta sau alte comisii speciale, in conditiile prevazute de regulamente. Camerele isi pot constitui comisii comune, grupuri de prietenie cu alte parlamente si delegatii ale Parlamentului Romaniei la adunarile parlamentare cu caracter european sau international. Conditiile de constituire, obiectivele activitatii si procedurile de lucru ale comisiilor se stabilesc in regulamentul fiecarei Camere si in Regulamentul activitatilor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului sau ad-hoc pentru comisiile speciale ori de ancheta.
(3) Comisiile de ancheta parlamentara pot cita orice persoana care lucreaza in cadrul Guvernului sau in cadrul celorlalte organe ale administratiei publice si care poate avea cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in cauza care formeaza obiectul activitatii comisiei. Persoanele citate sunt obligate sa se prezinte in fata comisiei de ancheta parlamentara.
(4) In cazul refuzului nemotivat de a raspunde solicitarilor comisiei de ancheta, aceasta poate propune sesizarea conducatorului autoritatii sau institutiei unde desfasoara activitatea persoana citata, in vederea aplicarii in mod corespunzator a prevederilor regulamentelor de organizare si functionare a institutiei respective, sau poate propune sesizarea organelor de urmarire penala pentru infractiunea prevazuta de art. 267 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificarile si completarile ulterioare.
(5) Comisiile de ancheta parlamentara pot invita orice alta persoana care poate avea cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in cauza care formeaza obiectul activitatii comisiei si care accepta sa fie audiata. Persoana invitata poate raspunde si in scris comisiei de ancheta parlamentara, furnizand informatiile solicitate, sau poate transmite prin posta documente sau celelalte mijloace de proba pe care le detine si care sunt utile comisiei de ancheta.
(6) Refuzul persoanelor invitate la comisia de ancheta de a furniza informatiile solicitate sau de a pune la dispozitia acesteia celelalte documente sau mijloace de proba detinute, utile activitatii comisiei, poate fi considerat ca obstructionare sau impiedicare a aflarii adevarului si poate constitui temei pentru sesizarea organelor de urmarire penala.
Pe de alta parte, senatorii si deputatii sunt obligati sa fie transparenti cu privire la bunurile si interesele lor. Dupa ce sunt alesi si mandatele lor sunt validate, acestia trebuie sa depuna declaratia de avere si declaratia de interese.
Documentele se publica online pe site-urile Camerei Deputatilor si Senatului, pentru ca publicul sa aiba acces la ele. Totodata, parlamentarii trebuie sa depuna si un CV, care se publica impreuna cu declaratiile.
Scopul acestor reguli este asigurarea transparentei si prevenirea conflictelor de interese in exercitarea functiei publice.
Cu toate ca presedintele Romaniei nu poate avea direct o initiativa legislatva, acesta poate solicita Parlamentului sa dezbata anumite probleme de interes national.
In ceea ce priveste proiectul de lege, acesta este initiat de una dintre camerele Parlamentului. Pe parcurs, proiectul va ajunge pentru dezbatere la comisii si se vor aduce amendamente.
Ulterior, proiectul de lege va ajunge in plenul camerei sesizate pentru vot. Dupa ce este adoptat de una dintre camere, proiectul de lege trebuie sa fie supus votului si in cealalta camera a Parlamentului.
In momentul in care proiectul a obtinut majoritatea voturilor in ambele camere ale Parlamentului, legea va fi trimisa presedintelui, pentru promulgare.
Ce inseamna majoritatea voturilor variaza in functie de tipul legii. O exceptie apare atunci cand actul normativ este contestat la Curtea Constitutionala, caz in care se verifica daca este sau nu in conformitate cu Constitutia.
Presedintele, Guvernul, Inalta Curte de Casatie si Justitie, unul dintre presedintii celor doua camere ale Parlamentului, Avocatul Poporului (sau minimum 50 de deputati si 25 de senatori) sunt cei care pot contesta o lege la Curtea Constitutionala.
In conditiile in care toti pasii sunt indepliniti, lgea ajunge pe masa presedintelui pentru promulgare. Acesta are dreptul de a trimite inapoi legea la Parlament, pentru revizuire, dar doar o singura data.
Dupa promulgare, legea este publicata in Monitorul Oficial. Legea intra in vigoare la trei zile dupa publicarea in Monitorul Oficial, daca nu este specificata o alta data in textul acesteia.
De asemenea, exista legi care pot prevedea o data de intrare in vigoare diferita. Acest aspect le pemite institutiilor si cetatenilor sa se adaptezse la noile reglementari.
Legea 189/1999 - Articolul 74 - Initiativa legislativa
(1) Initiativa legislativa apartine, dupa caz, Guvernului, deputatilor, senatorilor sau unui numar de cel putin 100.000 de cetateni cu drept de vot. Cetatenii care isi manifesta dreptul la initiativa legislativa trebuie sa provina din cel putin un sfert din judetele tarii, iar in fiecare din aceste judete, respectiv in municipiul Bucuresti, trebuie sa fie inregistrate cel putin 5.000 de semnaturi in sprijinul acestei initiative.
(2) Nu pot face obiectul initiativei legislative a cetatenilor problemele fiscale, cele cu caracter international, amnistia si gratierea.
(3) Guvernul isi exercita initiativa legislativa prin transmiterea proiectului de lege catre Camera competenta sa il adopte, ca prima Camera sesizata.
(4) Deputatii, senatorii si cetatenii care exercita dreptul la initiativa legislativa pot prezenta propuneri legislative numai in forma ceruta pentru proiectele de legi.
(5) Propunerile legislative se supun dezbaterii mai intai Camerei competente sa le adopte, ca prima Camera sesizata.
Senatorii si deputatii indeplinesc roluri asemanatoare in procesul legislativ, insa activeaza in camere diferite ale sistemului bicameral. In timp ce atributiile lor generale sunt similare, exista diferente clare.
Senatorii activeaza in Senatul Romaniei, iar deputatii in Camera Deputatilor. Fiecare camera are propriul presedinte, propriile comisii si un set de reguli de procedura. Desi multe proiecte de lege sunt dezbatute in ambele camere, unele legi incep traseul legislativ intr-o camera si se finalizeaza in cealalta.
Pe de alta parte, Parlamentul functioneaza pe principiul camerei decizionale, ceea ce inseamna ca doar una dintre camere are ultimul cuvant asupra unui proiect de lege. Cealalta camera este de reflectie. Legea stabileste clar care dintre ele este camera decizionala, in functie de domeniul reglementat.
Toate legile trec prin ambele camere, dar ordinea dezbaterii si responsabilitatea decizionala difera. Mai exact, Camera Deputatilor are decizie finala pentru legi ce tin de buget, taxe, administratie publica locala, educatie sau sanatate, in timp ce Senatul are ultimul cuvant pentru legi ce tin de politica externa, aparare, ordine publica sau organizarea institutiilor centrale ale statului.
Copiaza Link-ul catre aceasta sectiune: Ce este un senator?
