Un avocat din Bucuresti a fost dat in judecata pentru loviri si alte violente pe care nu le-a comis, dupa ce RCS-RDS n-au vrut sa ii rezilieze un contract pe care il avea cu aceasta companie.
Conform Hotararii nr. 234 din 2020 a Curtii de Apel Bucuresti, un avocat din Bucuresti a fost dat in judecata de o angajata RCS-RDS care a marturisit ca a fost agresata de acesta pentru ca nu i-a reziliat contractul. Probele video incluse la dosar au aratat, insa, o cu totul alta situatie.
Prin rechizitoriul intocmit in data de 10.04.2020 in dosarul de urmarire penala nr. 744/P/2019, Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bucuresti a dispus, in temeiul art. 327 alin. 1 lit. a C.pr.pen., trimiterea in judecata, in stare de libertate, a inculpatului A_____ A_____ C_________, avocat in cadrul Baroului V_____, pentru savarsirea infractiunilor de lovire sau alte violente, prevazuta de art. 193 alin. 2 C.pen., si amenintare, prevazuta de art. 206 alin. 1 C.pen., ambele cu aplic. art. 38 alin. 1 C.pen.
In actul de sesizare a instantei s-a retinut urmatoarea situatie de fapt:
In data de 13.07.2019, in jurul orelor 12:30, in timp ce se afla in incinta agentiei RCS-RDS SA din ___________________. 305, sector 3, inculpatul a agresat-o pe partea civila, calcand-o cu piciorul pe mana dreapta, fapta care i-a cauzat leziuni traumatice ce au necesitat pentru vindecare 2-3 zile de ingrijiri medicale, iar dupa consumarea acestei infractiuni, inainte de parasi definitiv agentia, inculpatul a amenintat-o pe partea civila in sensul ca „o va astepta dupa program sa o calce in picioare”.
In faza de urmarire penala au fost administrate urmatoarele mijloace de proba :
- plangerea penala prealabila si declaratiile partii civile (filele 4, 6 si 15-16 din dosarul de urmarire penala);
- declaratiile inculpatului (filele 29-30 si 50 din dosarul de urmarire penala);
- declaratiile martorei E_____ E_______ (filele 89-91 si 94-95 din dosarul de urmarire penala);
- declaratiile martorei F____ F___ F________ (filele 109-111 din dosarul de urmarire penala);
- certificatul medico-legal nr. A2/3685/13.07.2019 emis de I.N.M.L. „M___ Minovici” Bucuresti (fila 10 din dosarul de urmarire penala);
- raportul de expertiza medico-legala nr. A1/958/07.02.2020 emis de I.N.M.L. „M___ Minovici” Bucuresti (fila 143 din dosarul de urmarire penala);
- inscrisuri medicale privind partea civila (filele 19-24 din dosarul de urmarire penala);
- procesul-verbal de vizionare, impreuna cu partea civila, a inregistrarilor video surprinse de camerele de supraveghere (fila 112 din dosarul de urmarire penala).
Fapta inculpatului – care, in data de 13.07.2019, in jurul orelor 12:30, in timp ce se afla in incinta agentiei RCS-RDS din ___________________. 305, sector 3, a agresat-o pe partea civila, calcand-o cu piciorul pe mana dreapta, cauzandu-i acesteia leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare 2-3 zile de ingrijiri medicale – ar constitui infractiunea de lovire sau alte violente, prevazuta de art. 193 alin. 2 C.pen.
Fapta inculpatului – care, in data de 13.07.2019, in jurul orelor 12:30, dupa consumarea infractiunii expuse mai sus, inainte de a parasi definitiv agentia RCS-RDS din ___________________. 305, sector 3, a amenintat-o pe partea civila in sensul ca „o va astepta dupa program sa o calce in picioare” – ar constitui infractiunea de amenintare, prevazuta de art. 206 alin. 1 C.pen.
La incadrarea juridica a faptelor, in rechizitoriu s-a retinut si aplicarea art. 38 alin. 1 C.pen. privind concursul real de infractiuni.
Cauza a fost inregistrata pe rolul Curtii de Apel Bucuresti – Sectia a II-a Penala in data de 14.04.2020.
Curtea, analizand si coroborand ansamblul probatoriu administrat in cauza atat in faza de urmarire penala, cat si in etapa cercetarii judecatoresti in prima instanta, retine urmatoarele :
In data de 15.07.2019, partea civila a formulat plangere penala prealabila, in conditiile art. 295 C.pr.pen. cu referire la art. 288 C.pr.pen. si cu respectarea termenului legal prevazut in art. 296 C.pr.pen., impotriva inculpatului, pentru savarsirea infractiunilor de lovire sau alte violente si amenintare.
In motivarea in fapt a plangerii, partea civila a aratat ca, in data de 13.07.2019, in jurul orei 12.30, in timp ce se afla la punctul de lucru RCS-RDS din ___________________. 305, sector 3, a fost lovita cu piciorul in mana dreapta de catre un client, respectiv, inculpatul.
Motivul agresiunii a fost faptul ca, in opinia inculpatului, partea civila nu a vrut sa ii rezilieze contractul de tv si internet, partea civila neputand face acest lucru deoarece exista centre de reziliere.
Partea civila a mai aratat ca inculpatul a amenintat-o cu acte de violenta, si anume, ca „o va astepta la sfarsitul programului sa o calce in picioare”.
Fiind audiata atat in faza de urmarire penala, cat si in etapa cercetarii judecatoresti in prima instanta, partea civila a reiterat, intocmai, aceleasi aspecte pe care le-a expus in cuprinsul plangerii penale prealabile.
Standardul probatoriu impus prin Codul de procedura penala
In raport de principiul liberei aprecieri a probelor reglementat in art. 103 alin. 1 C.pr.pen., coroborand si evaluand ansamblul probatoriu al cauzei, Curtea constata ca ambele fapte, care fac obiectul plangerii penale prealabile, nu exista.
In consecinta, in cauza, Curtea va dispune, in temeiul art. 396 alin. 5 C.pr.pen., achitarea inculpatului sub aspectul ambelor infractiuni pentru care acesta a fost trimis in judecata, temeiul legal al achitarii fiind art. 16 alin. 1 lit. a C.pr.pen.
In acest sens, Curtea are in vedere exigentele de ordin probatoriu impuse prin art. 396 alin. 2 C.pr.pen. cu referire la art. 103 alin. 2 teza a II-a C.pr.pen., dispozitii legale potrivit carora instanta dispune o solutie de condamnare doar atunci cand constata, dincolo de orice indoiala rezonabila ca „fapta exista, constituie infractiune si a fost savarsita de inculpat”.
Raportand si coroborand, in prezenta cauza, prevederile legale sus-enuntate, Curtea remarca faptul ca niciuna dintre probele administrate (constand in declaratiile martorelor E_____ E_______ si F____ F___ F________, imaginile surprinse de camerele de supraveghere video din incinta agentiei RCS-RDS, precum si actele medicale, certificatul medio-legal si raportul de expertiza medico-legala) nu confirma aspectele de fapt expuse de partea civila in cuprinsul plangerii penale prealabile si al declaratiilor date in cauza, in ceea ce priveste ambele fapte.
Analiza si evaluarea coroborata a mijloacelor de proba
Fiind audiata in faza de urmarire penala, martora E_____ E_______ a relatat ca a fost de fata la incidentul din incinta agentiei RDS-RCS situate pe ____________________ rand, inaintea martorei se afla un alt client (inculpatul - nota instantei) care era insotit de o doamna (martora F____ F___ F________ - nota instantei). Martora a asistat la discutia purtata de inculpat cu angajata RDS-RCS (partea civila - nota instantei), inculpatul solicitand inchiderea unui contract, angajata explicandu-i acestuia ca nu poate inchide contractul la acel punct de lucru, indrumandu-l la o alta agentie. In aceste conditii, inculpatul a inceput sa injure si sa ii vorbeasca urat partii civile.
Martora a mai precizat ca partea civila i-a oferit inculpatului o hartie, explicandu-i la ce punct de lucru al RCS-RDS sa se prezinte pentru solutionarea cererii sale. Inculpatul a sifonat hartia respectiva si a injurat-o si i-a vorbit urat partii civile, amenintand-o „Lasa, ca vezi tu, ca te astept dupa program”. Inculpatul a iesit din agentie, impreuna cu persoana care il insotea, fiind foarte nervos si gesticuland, tinand in mana hartia sifonata.
Martora a mai aratat ca, dupa cateva secunde, inculpatul s-a intors si a aruncat acea hartie in partea civila, hartia cazand pe jos. In acest timp, partea civila se afla asezata pe scaun, la biroul sau. Fiind in continuare asezata pe scaun, partea civila s-a aplecat pentru a lua hartia de jos, intinzand mana spre hartie. Concomitent, vazand ca partea civila se apleaca sa ia hartia, inculpatul s-a dus spre aceasta si a calcat-o pe mana, martora presupunand ca inculpatul a calcat-o pe partea civila pe mana dreapta.
In continuare, martora a revenit asupra celor mai sus relatate, prezentand o situatie de fapt opusa celei tocmai prezentate. Astfel, martora a precizat, in mod expres, ca nu a surprins exact momentul contactului dintre piciorul inculpatului si mana partii civile, din cauza pozitiei in care se afla si pentru ca totul s-a petrecut foarte repede; martora nu a vazut direct contactul corporal dintre inculpat si partea civila, partea civila spunandu-i martorei ca inculpatul a calcat-o pe mana. Martora a mai aratat ca a stat aproape nemiscata pe toata durata incidentului, la aproximativ 1,5 - 2 metri in fata biroului partii civile.
Avand in vedere realitatea obiectiva, vizand locul si distanta la care martora se afla fata de inculpat si partea civila, Curtea constata ca nuantarea declaratiei martorei – in sensul ca aceasta nu a vazut momentul contactului dintre piciorul inculpatului si mana partii civile – este pe deplin explicabila si reflecta adevarul obiectiv, care, astfel, confera justete adevarului judiciar.
Martora nu a putut preciza daca, inainte de a pleca, inculpatul a mai amenintat- o sau nu pe partea civila si nici daca, in acest interval, i-a mai adresat vreo injurie.
Martora a mai declarat ca, dupa ce inculpatul a plecat, partea civila se plangea ca o doare mana pentru ca inculpatul a calcat-o pe mana.
Fiind reaudiata in faza de cercetare judecatoreasca in prima instanta, martora E_____ E_______ a precizat ca isi mentine declaratiile date in cursul urmaririi penale, acestea corespunzand adevarului.
In acest sens, Curtea retine ca martora a relatat aceleasi aspecte precum cele anterioare.
Astfel, martora a reiterat, intocmai, imprejurarea ca inculpatul a amenintat-o pe partea civila, intrucat era nervos, spunandu-i, pe un ton ridicat, ca o asteapta dupa program. Martora nu si-a mai adus aminte daca inculpatul i-a adresat injurii partii civile.
Totodata, martora a reiterat si faptul ca nu a vazut efectiv contactul direct dintre mana partii civile si piciorul inculpatului, fiind in spate, la aproximativ 2 - 3 metri; martora nu a vazut din cauza biroului la care lucra partea civila, iar totul s-a derulat foarte repede, instantaneu.
Prin urmare, Curtea remarca faptul ca toate cele trei declaratii ale martorei sunt concordante si releva aceleasi imprejurari de fapt, neeevidentiind aspecte contradictorii.
Fiind audiata in faza de urmarire penala, martora F____ F___ F________ a relatat, in esenta, ca pe durata in care a stat cu inculpatul in incinta agentiei RCS-RDS, acesta nu a proferat amenintari, nu i-a adresat injurii si nu a agresat-o fizic pe partea civila. Martora a mai precizat ca nu cunoaste ce s-a intamplat dupa ce a iesit din agentie.
Fiind reaudiata in faza de cercetare judecatoreasca in prima instanta, martora F____ F___ F________ a precizat ca isi mentine declaratia data in cursul urmaririi penale, aceasta corespunzand adevarului.
In acest sens, Curtea retine ca martora a relatat aceleasi aspecte precum cele anterioare.
Astfel, martora a reiterat, intocmai, imprejurarea ca, de fata cu ea, inculpatul nu i-a adresat partii civile cuvinte jignitoare sau amenintari.
Prin urmare, Curtea remarca faptul ca ambele declaratii ale martorei sunt concordante si releva aceleasi imprejurari de fapt, neevidentiind aspecte contradictorii.
In sedinta de la termenul de judecata din data de 24.11.2020, Curtea a procedat la vizionarea CD-urilor continand imaginile surprinse de camerele de supraveghere video din incinta agentiei RCS-RDS SA, locatie unde se pretinde a fi fost savarsite faptele pentru care inculpatul a fost trimis in judecata.
In continuare, Curtea va evidentia aspectele relevante – cuprinse in intervalul orar 12.43.32 - 12.44.03 – surprinse de camerele de supraveghere video.
Astfel, la minutul 12.43.32, se observa cum inculpatul arunca o hartie mototolita inspre biroul partii civile; hartia cade la o distanta foarte mica de biroul la care se afla partea civila.
In intervalul 12.43.33 - 12.43.42, se observa cum inculpatul se afla in dreptul usii aflate la iesirea din agentia RCD-RDS.
In intervalul 12.43.43 - 12.43.47, se observa cum inculpatul se indreapta catre biroul partii civile.
La minutul 12.43.47, se observa cum partea civila se apleaca sa ia hartia mototolita.
La minutul 12.43.48, se observa cum, in momentul in care inculpatul intentioneaza sa puna piciorul pe acea hartie, partea civila isi retrage imediat mana, fara a fi atinsa, in vreun fel, nici cu mana, nici cu piciorul, de catre inculpat.
Inexistenta unui contact fizic intre piciorul inculpatului si mana partii civile este evidentiata, intocmai, in procesul-verbal de vizionare, impreuna cu partea civila, a inregistrarilor video surprinse de camerele de supraveghere (intocmit, in data de 14.11.2019, de catre procurorul de caz), in care s-a consemnat ca partea civila a declarat ca, la minutul 12.43.48, se petrece propriu-zis agresiunea, fiind calcata pe mana dreapta de catre inculpat, cu piciorul.
La minutul 12.43.49, se observa cum inculpatul ia hartia de jos, se ridica si, imediat, pleaca din locul respectiv.
In intervalul 12.43.50 - 12.44.02, se observa cum inculpatul se indreapta catre iesirea din agentie, avand hartia in mana.
La minutul 12.44.03, se observa cum inculpatul iese din interiorul agentiei, fara a mai reveni ulterior.
Evaluand ansamblul probatoriu anterior analizat, Curtea constata ca atat aspectele rezultate in urma vizionarii CD-urilor continand imaginile surprinse de camerele de supraveghere video, cat si depozitiile martorelor constituie, din punctul de vedere al legaturii lor cu obiectul probatiunii, probe directe care dovedesc inexistenta atat a pretinsei fapte de lovire sau alte violente, cat si a pretinsei fapte de amenintare, fiind, asadar, apte sa fundamenteze solutia de achitare - intemeiata pe cazul prevazut in art. 16 alin. 1 lit. a C.pr.pen. - care va fi pronuntata prin prezenta sentinta.
In contextul probatoriu prezentat, pe de o parte, Curtea constata veridicitatea declaratiilor ambelor martore audiate in cauza referitoare atat la inexistenta unui contact fizic intre piciorul inculpatului si mana partii civile, cat si la inexistenta vreunei actiuni de amenintare a partii civile de catre inculpat.
Pe de alta parte, Curtea evidentiaza si veridicitatea declaratiilor date de inculpat.
Astfel, fiind audiat in faza de urmarire penala, inculpatul a relatat, in esenta, ca nu crede ca a atins-o cu piciorul pe partea civila, pentru ca, daca se intampla acest lucru, crede ca ii rupea mana, aceasta fiind foarte pirpirie.
Inculpatul a mai declarat ca, fiind sub imperiul starii de nervozitate si al tergiversarii solutionarii cererii de reziliere a contractului cu RCS-RDS, a iesit nervos din acea agentie si i-a vorbit urat partii civile. In acest sens, inculpatul a precizat ca starea de nervozitate i-a fost creata de angajatii RCS-RDS care au avut ca tinta tergiversarea rezilierii contractului, intrucat, in acea zi, a fost „plimbat” intre 3 agentii. Astfel, inculpatul a mentionat ca vorbele pe care i le-a adresat partii civile au fost spuse la nervi, fara nicio valoare reala.
Fiind reaudiat in faza de cercetare judecatoreasca in prima instanta, inculpatul a precizat ca isi mentine si sustine declaratiile date in cursul urmaririi penale.
In acest sens, Curtea retine ca inculpatul a relatat aceleasi aspecte precum cele anterioare.
Astfel, inculpatul a reiterat, intocmai, imprejurarea ca nu a avut niciun moment intentia sa o loveasca sau sa o calce cu piciorul pe partea civila si nici nu a simtit ca a calcat-o cu piciorul. In acel moment, inculpatul nu a vazut ca partea civila sa fi avut un gest instinctiv de a se tine cu mana de deget, aceasta nu i-a spus ca ar fi lovit-o si nici inculpatul nu a auzit-o vaitandu-se. Inculpatul a mai aratat ca a luat hartia si a plecat din agentie.
Inculpatul a mai precizat ca, din cauza starii de irascibilitate, datorata tergiversarii solutionarii, de catre angajatii RCS-RDS, a cererii sale de reziliere a contractului, a vorbit cu partea civila pe un ton ridicat, ireverentios, dar nu i-a adresat acesteia niciun cuvant de amenintare care sa ii creeze o stare de temere.
Referitor la inscrisurile medicale eliberate de Spitalul Clinic de Urgenta „B_______ - A_____”, precum si la certificatul medicol-legal nr. A2/3685/13.07.2019 si raportul de expertiza medico-legala nr. A1/958/07.02.2020 emise de I.N.M.L. „M___ Minovici” Bucuresti, Curtea evidentiaza faptul ca acestea reprezinta, din punctul de vedere al legaturii lor cu obiectul probatiunii, probe indirecte care, spre deosebire de probele directe, nu au aptitudinea de a dovedi, prin ele insele, existenta pretinsei fapte de lovire sau alte violente. In acest context, Curtea remarca faptul ca simpla evidentiere, prin actele medicale si medico-legale indicate, a unei leziuni traumatice - constand intr-o echimoza cu tumefactie discreta subiacenta, localizata la mana dreapta, la nivel metacarpian lateral, a carei gravitate a fost evaluata prin 2-3 zile de ingrijire medicala - nu este apta a dovedi, prin ea insasi, existenta pretinsei fapte de lovire sau alte violente, din moment ce nu este dovedita si legatura de cauzalitate dintre o fapta de lovire, pretins a fi fost savarsita de catre inculpat, si producerea respectivei leziuni, in sensul ca pretinsa fapta imputata inculpatului ar fi cauzat acea leziune.
Pretinsa fapta de lovire sau alte violente
In raport de ansamblul probatoriu evaluat in mod coroborat in considerentele ce preced, Curtea retine ca pretinsa fapta de lovire sau alte violente, pentru care inculpatul a fost trimis in judecata, nu exista, intrucat acesta nu a realizat niciun fel de actiune concreta – din moment ce nu a existat vreun contact fizic intre piciorul inculpatului si mana partii civile.
In acest context, Curtea observa ca sintagma „fapta nu exista” are in vedere inexistenta faptei din punct de vedere material, in sensul ca in cauza nu s-a dovedit ca inculpatul ar fi realizat vreun act material, vreo actiune privita in materialitatea sa, prin care sa o fi lovit pe partea civila.
Prin urmare, Curtea constata incidenta, in privinta acestei pretinse fapte, a cazului de achitare prevazut in art. 16 alin. 1 lit. a C.pr.pen.
Pretinsa fapta de amenintare
Totodata, in raport de ansamblul probatoriu evaluat in mod coroborat in considerentele ce preced, Curtea retine ca pretinsa fapta de amenintare, pentru care inculpatul a fost trimis in judecata, nu exista, intrucat acesta nu a realizat niciun fel de actiune concreta – din moment ce nu i-a adresat partii civile vreun cuvant de natura sa ii produca acesteia o stare de temere.
In acest context, Curtea observa ca sintagma „fapta nu exista” are in vedere inexistenta faptei din punct de vedere material, in sensul ca in cauza nu s-a demonstrat ca, urmare a discutiilor purtate cu partea civila, inculpatul ar fi realizat vreun act material, vreo actiune privita in materialitatea sa, prin care sa ii fi produs acesteia o stare de temere.
Asadar, Curtea evidentiaza faptul ca rostirea de catre inculpat a frazei „Lasa ca vezi tu, te astept dupa program” nu se poate circumscrie elementului material al faptei de amenintare, pentru urmatoarele motive. Pe de o parte, aceste cuvinte nu au aptitudinea, prin continutul si semnificatia lor, sa provoace o stare de temere, deoarece nu sunt particularizate in vreun fel, nu au o finalitate si nici nu sunt de natura a evidentia o stare de fapt sau de drept potential generatoare de prejudicii morale sau materiale pentru partea civila. Pe de alta parte, este de remarcat si contextul in care inculpatul i-a adresat partii civile acele cuvinte, si anume, o stare de irascibilitate si nervozitate cauzate de refuzul angajatilor RCS-RDS de a-i solutiona cererea de reziliere a unui contract incheiat cu aceasta societate.
Totodata, avand in vedere ca, prin probatoriul cauzei, nu s-a putut dovedi ca inculpatul i s-ar fi adresat partii civile in sensul ca „o asteapta dupa program, sa o calce in picioare” - asa cum a pretins partea civila in plangerea penala prealabila si in declaratiile date - Curtea nu poate valorifica in vreun fel aceasta asertiune a partii civile, in scopul stabilirii unei potentiale fapte de amenintare.
Prin urmare, Curtea constata incidenta, si in privinta celei de-a doua pretinse fapte, a cazului de achitare prevazut in art. 16 alin. 1 lit. a C.pr.pen.
In consecinta, Curtea constata ca pretinsele fapte invocate de catre partea civila atat in plangerea penala prealabila, cat si in depozitiile sale date in cauza nu exista.
Asadar, in lipsa oricaror probe privind dovedirea pretinsei situatii de fapt expuse de catre partea civila, plangerea prealabila formulata si declaratiile acesteia nu pot constitui, prin ele insele, probe in acest sens.
Latura civila a cauzei
Prin cererea formulata in scris si prin declaratia data la termenul de judecata din data de 21.07.2020, persoana vatamata B_______ B______ B________ a precizat ca se constituie parte civila in cauza, sens in care a solicitat obligarea inculpatului la plata sumei de 20.000 de lei, reprezentand daune morale.
In vederea solutionarii actiunii civile formulate de partea civila in procesul penal, Curtea constata ca, potrivit art. 1357 alin. 1 C.civ., cel care cauzeaza altuia un prejudiciu printr-o fapta ilicita, savarsita cu vinovatie, este obligat sa il repare.
Or, avand in vedere ca, asa cum s-a demonstrat pe parcursul considerentelor ce preced, pretinsele fapte de lovire si alte violente si de amenintare nu exista (in materialitatea lor), este evident ca, in cauza, lipseste fundamentul angajarii raspunderii civile delictuale a inculpatului in vederea repararii pretinsului prejudiciu invocat de partea civila, concluzie ce determina inutilitatea analizarii celorlalte conditii prevazute, in acest scop, in art. 1357 alin. 1 C.civ.
Pentru toate aceste considerente, Curtea, in temeiul art. 397 alin. 1 C.pr.pen. rap. la art. 25 alin. 1 C.pr.pen., va respinge, ca neintemeiata, actiunea civila formulata de partea civila.
Cheltuielile judiciare
Avand in vedere ca, pe de o parte, prin prezenta sentinta partii civile i se vor respinge in totalitate pretentiile civile, iar pe de alta parte, ca, urmare a plangerii penale prealabile formulate, partii civile i se va retine o culpa procesuala stabilita ca urmare a solutiei de achitare ce va fi pronuntata sub aspectul ambelor infractiuni care au facut obiectul plangerii penale prealabile, Curtea constata incidenta in cauza a dispozitiilor legale privind obligarea partii civile la plata cheltuielilor judiciare catre stat.
Prin urmare, Curtea va aplica art. 398 C.pr.pen. rap. la art. 275 alin. 1 pct. 1 lit. b C.pr.pen., in temeiul carora va obliga partea civila la plata, catre stat, a cheltuielilor judiciare ocazionate in timpul urmaririi penale, al camerei preliminare si al cercetarii judecatoresti in prima instanta.
Solutia care va fi pronuntata in cauza
In consecinta, in raport de ansamblul motivelor de fapt si al temeiurilor de drept expuse pe parcursul prezentelor considerente, Curtea va dispune urmatoarele:
In baza art. 396 alin. 5 C.pr.pen. rap. la art. 16 alin. 1 lit. a C.pr.pen., va achita pe inculpatul A_____ A_____ C_________ sub aspectul infractiunii de lovire sau alte violente, prevazuta de art. 193 alin. 2 C.pen., intrucat fapta nu exista.
In baza art. 396 alin. 5 C.pr.pen. rap. la art. 16 alin. 1 lit. a C.pr.pen., va achita pe acelasi inculpat sub aspectul infractiunii de amenintare, prevazuta de art. 206 alin. 1 C.pen., intrucat fapta nu exista.
In temeiul art. 397 alin. 1 C.pr.pen. rap. la art. 25 alin. 1 C.pr.pen., va respinge, ca neintemeiata, actiunea civila formulata de partea civila B_______ B______ B________.
Potrivit art. 398 C.pr.pen. rap. la art. 275 alin. 1 pct. 1 lit. b C.pr.pen., va obliga partea civila la plata, catre stat, a cheltuielilor judiciare ocazionate in timpul urmaririi penale, al camerei preliminare si al cercetarii judecatoresti in prima instanta.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
E-JURIDIC.RO
