Legea securitatii nationale a fost modificata din initiativa mai multor alesi PNL, insa deputatii n-au votat-o si au trimis-o in forma propusa de semnatarii proiectului la Senat.
Termenul pentru dezbatere si vot final a fost depasit in 12 noiembrie si, ca urmare, propunerea legislativa se considera adoptata. Proiectul va intra in dezbaterea Senatului care este for decizional.
Potrivit proiectului, "datele si informatiile de interes pentru securitatea nationala, rezultate din activitatile autorizate, daca indica pregatirea sau savarsirea unei fapte prevazute de legea penala, sunt retinute in scris si transmise organelor de urmarire penala, potrivit art. 61 din Codul de procedura penala, insotite de mandatul emis pentru acestea, la care se adauga propunerea de declasificare, dupa caz, totala sau in extras, potrivit legii, a mandatului. Convorbirile si/sau comunicarile interceptate, redate in scris, si/sau imaginile inregistrate se transmit organelor de urmarire penala in integralitate, insotite de continutul digital original al acestora. Dispozitiile art. 143 alin. 3 si 4 si art. 146 din Codul de procedura penala se aplica in mod corespunzator".
De asemenea, proiectul prevede ca, "daca inregistrarile rezultate din activitatile specifice culegerii de informatii, care presupun restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati fundamentale ale omului, efectuate cu respectarea prevederilor prezentei legi, sunt folosite ca mijloace de proba in procesul penal, legalitatea acestora si a procedeelor probatorii prin care inregistrarile au fost obtinute se verifica, in procedura de camera preliminara, de judecatorul de camera preliminara de la instanta careia ii revine, potrivit legii, competenta sa judece cauza in prima instanta".
In cauzele penale in care, de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, procedura in camera preliminara s-a incheiat, dispunandu-se inceperea judecatii, si in care sunt folosite ca mijloace de proba inregistrari rezultate din activitatile specifice culegerii de informatii care presupun restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati fundamentale ale omului, efectuate cu respectarea prevederilor legii nr 51/1991 privind securitatea nationala, legalitatea acestor inregistrari si a procedeelor probatorii prin care inregistrarile au fost obtinute se verifica de instanta investita cu solutionarea cauzei. In aceste cauze penale nelegalitatea respectivelor inregistrari sau a procedeelor probatorii prin care inregistrarile a fost obtinute poate fi invocata pana la primul termen de judecata cu procedura completa, dupa intrarea in vigoare a prezentei legi, daca incalcarile nu sunt sanctionate cu nulitatea absoluta", mai stipuleaza proiectul adoptat tacit.
Legea fundamentala, asa cum a fost revizuita in anul 2003, a introdus tacerea ca instrument nou in procedura parlamentara de adoptare a legilor. Astfel, art. 75 alin. (2) si art. 115 alin. (5) teza a III-a reglementeaza adoptarea tacita a proiectelor legislative de catre prima Camera sesizata. Caracterul inedit al acestei noi proceduri a dus la modificarea naturii bicameralismului din Romania, care, dintr-unul nediferentiat, s-a transformat intr-unul clar diferentiat, cel putin in materia competentelor legislative ale celor doua Camere. Aceasta departajare a domeniului legal intre cele doua Camere a devenit un mijloc de rationalizare a activitatii Parlamentului.
E-JURIDIC.RO
