La jumatatea saptamanii in curs, Curtea Constitutionala a Romaniei a admis in unanimitate sesizarea presedintelui Klaus Iohannis privind neconstitutionalitatea legii referitoare la Statutul alesilor locali.
"O singura decizie am luat astazi, in unanimitate, aceea de a admite sesizarea presedintelui cu privire la Legea 393 pe care am declarat-o in totalitate neconstitutionala. Am avut in vedere ca s-a creat un regim discriminatoriu si ca solutia pe care a ales-o Parlamentul ar fi deturnat scopul legiuitorului, acela de a apara integritatea, responsabilitatea functiei de ales local", a declarat presedintele interimar al CCR, Valer Dorneanu, citat de Agerpres.
Aceeasi sursa aminteste ca 22 iunie, presedintele Klaus Iohannis a trimis la CCR o sesizare de neconstitutionalitate asupra modificarilor aduse Legii 393/2004 privind Statutul alesilor locali.
Potrivit Administratiei Prezidentiale, motivele sesizarii vizeaza incalcarea prevederilor art. 1 alin. (3) si alin. (5), ale art. 11 alin. (1) si alin. (2), ale art. 16 si ale art. 147 alin. (4) din Constitutie.
Conform Agerpres, Klaus Iohannis considera ca interventia legislativa asupra art. 9 lit. f) si art. 15 lit. e) conduce la interpretarea ca se permite continuarea exercitarii mandatului de consilier local sau judetean, primar si presedinte de CJ de catre o persoana condamnata penal printr-o hotarare judecatoreasca definitiva la o pedeapsa privativa de libertate cu suspendarea executarii pedepsei.
"Consideram ca fie completarea realizata nu poate fi interpretata decat in sensul jurisprudentei constante a Curtii Constitutionale ce nu face distinctie in functie de modalitatile de individualizare judiciara a pedepsei, ci mentioneaza doar faptul ca pedeapsa privativa de libertate trebuie executata (in formele prevazute de legislatia penala in vigoare), fie intentia legiuitorului a primit o redactare defectuoasa, ipoteza in care aceasta nu respecta nici cerintele de claritate si previzibilitate a legii, asa cum rezulta acestea din art. 1 alin. (5) din Constitutie si au fost dezvoltate in jurisprudenta Curtii Constitutionale, si nici exigentele principiului egalitatii, asa cum rezulta acesta din art. 16 din Constitutie", se declara de catre Presedintie, potrivit sursei amintite.
Astfel, sustine seful statului, pierderea mandatului de catre alesul local care este condamnat prin "hotarare judecatoreasca definitiva la o pedeapsa privativa de libertate cu executare" presupune ca instanta a stabilit in mod definitiv vinovatia acestuia.
"Odata aplicata pedeapsa, ea urmeaza a fi executata in conditiile prevazute de Codul penal si individualizate in fiecare caz in parte de instanta de judecata. Prin urmare, toate pedepsele privative de libertate aplicate de instante sunt "cu executare", chiar daca executarea poate fi realizata, in concret, in penitenciar sau prin una din modalitatile prevazute in Capitolul V privind individualizarea executarii pedepsei din Codul penal", declarat Iohannis.
In sesizare, presedintele arata ca, potrivit Legii 393/2004, in exercitarea mandatului, alesii locali se afla in serviciul colectivitatii locale si sunt responsabili in fata acesteia, iar o conditie a exercitarii mandatului o reprezinta depunerea juramantului potrivit caruia acestia se obliga la respectarea Constitutiei si a legilor.
Agerpres informeaza ca Iohannis afirma ca este de neconceput ca statul, in calitate de subiect pasiv general al infractiunii si titular al dreptului de tragere la raspundere penala, dupa ramanerea definitiva a hotararii, sa permita exercitarea autoritatii publice de catre persoana condamnata.
Redactia E-Juridic are un colectiv de 4 autori specializati din domeniul juridic cu toate ramificatiile sale. Zilnic aducem in atentia dvs. tot ce este nou legat de proiecte de legi, acte adoptate si noutati legislative. Va explicam in mod detaliat modificarile aparute si oferim solutii practice pentru orice dilema generata de noutatile cotidiene.
Sfaturi de la Experti - Intrebari si Raspunsuri
ARTICOLE SIMILARE
ARTICOLE SIMILARE