Bonusurile si Primele salariale pot fi oferite de angajatori cu diverse ocazii, inclusiv atunci cand vor sa-i recompenseze pe anumiti angajati pentru performanta, ori pentru atingerea unui anumit obiectiv.
Cand primele reprezinta participarea salariatilor la profit, ele sunt asimilate salariilor si sunt supuse impozitului si contributiilor aferente, asa cum se intampla si in cazul salariilor. Ce se intampla, insa, atunci cand angajatorul ofera aceste fara sa le justifice prin documente/ rezultate concrete? Poate fi acuzat de discriminare?
Studiu de caz:
O persoana juridica romana, platitoare de impozt pe profit, cu obiect de activitate consultanta pentru afaceri si management, dar cu cifra de afaceri realizata din inchiriere si subinchirierea bunurilor, are trei salariati cu CIM pe durata nedeterminata. Unul dintre salariati are un salariu de baza negociat, dar lunar primeste prime impozabile substantiale. Primele sunt supuse tuturor impozitelor si contributiilor aferente. Va rog sa ne spuneti daca trebuie justificate prin documente, aceste prime impozabile pentru salariatul care le primeste? Exista riscul discriminarii in comparatie cu ceilalti doi salariati?
Raspuns PortalCodulMuncii.ro: Din punct de vedere fiscal nu sunt probleme atata timp cate se calculeaza toate taxele salariale.
Din punct de vedere juridic, administratorul societatii trebuie sa justifice acordarea acelor prime, altfel poate fi angajata raspunderea sa.
Art. 1915: Raspunderea administratorilor
(1) Administratorii raspund personal fata de societate pentru prejudiciile aduse prin incalcarea legii, a mandatului primit sau prin culpa in administrarea societatii.
Astfel, daca administratorul aproba acordarea de prime salariatilor fara nicio justificare poate fi angajata raspunderea acestuia. Justificarea presupune un scop pentru care este acordata prima cum ar fi permormanta, atingerea unui anumit obiectiv, etc, evident cu documente care sa ateste performanta, atingerea obiectivelor, etc.
Din punct de vedere al discriminarii, conform art. 5 din Codul muncii:
(1) In cadrul relatiilor de munca functioneaza principiul egalitatii de tratament fata de toti salariatii si angajatorii.
(2) Orice discriminare directa sau indirecta fata de un salariat, discriminare prin asociere, hartuire sau fapta de victimizare, bazata pe criteriul de rasa, cetatenie, etnie, culoare, limba, religie, origine sociala, trasaturi genetice, sex, orientare sexuala, varsta, handicap, boala cronica necontagioasa, infectare cu HIV, optiune politica, situatie sau responsabilitate familiala, apartenenta ori activitate sindicala, apartenenta la o categorie defavorizata, este interzisa.
(3) Constituie discriminare directa orice act sau fapta de deosebire, excludere, restrictie sau preferinta, intemeiat(a) pe unul sau mai multe dintre criteriile prevazute la alin. (2), care au ca scop sau ca efect neacordarea, restrangerea ori inlaturarea recunoasterii, folosintei sau exercitarii drepturilor prevazute in legislatia muncii.
(4) Constituie discriminare indirecta orice prevedere, actiune, criteriu sau practica aparent neutra care are ca efect dezavantajarea unei persoane fata de o alta persoana in baza unuia dintre criteriile prevazute la alin. (2), in afara de cazul in care acea prevedere, actiune, criteriu sau practica se justifica in mod obiectiv, printr-un scop legitim, si daca mijloacele de atingere a acelui scop sunt proportionale, adecvate si necesare.
(5) Hartuirea consta in orice tip de comportament care are la baza unul dintre criteriile prevazute la alin. (2) care are ca scop sau ca efect lezarea demnitatii unei persoane si duce la crearea unui mediu intimidant, ostil, degradant, umilitor sau ofensator.
(6) Discriminarea prin asociere consta din orice act sau fapta de discriminare savarsit(a) impotriva unei persoane care, desi nu face parte dintr-o categorie de persoane identificata potrivit criteriilor prevazute la alin. (2), este asociata sau prezumata a fi asociata cu una sau mai multe persoane apartinand unei astfel de categorii de persoane.
(7) Constituie victimizare orice tratament advers, venit ca reactie la o plangere sau sesizare a organelor competente, respectiv la o actiune in justitie cu privire la incalcarea drepturilor legale sau a principiului tratamentului egal si al nediscriminarii.
(8) Orice comportament care consta in a dispune, scris sau verbal, unei persoane sa utilizeze o forma de discriminare, care are la baza unul dintre criteriile prevazute la alin. (2), impotriva uneia sau mai multor persoane este considerat discriminare.
(9) Nu constituie discriminare excluderea, deosebirea, restrictia sau preferinta in privinta unui anumit loc de munca in cazul in care, prin natura specifica a activitatii in cauza sau a conditiilor in care activitatea respectiva este realizata, exista anumite cerinte profesionale esentiale si determinante, cu conditia ca scopul sa fie legitim si cerintele proportionale.
(10) Orice tratament nefavorabil salariatilor si reprezentantilor salariatilor aplicat ca urmare a solicitarii sau exercitarii unuia dintre drepturile prevazute la art. 39 alin. (1) este interzis.
Astfel, pentru a exista discriminare este necesar ca excluderea sau preferinta sa aiba la baza unul dintre criteriile mentionate la alin. (1) de mai sus. Daca exista un astfel de criteriu pentru care salariatul este preferat la acordarea primelor fapta angajatorului poate fi incadrata la discriminare.
Explicatii oferite in luna iulie 2024 de catre specialistii site-ului PortalCodulMuncii.ro. Dati click AICI pentru a vedea toate noutatile din Codul Muncii + consultanta si raspunsuri detaliate de la experti.
E-JURIDIC.RO
