Contractul de cont curent - Parte teoretica

Contractul de cont curent - Parte teoretica

REGLEMENTARE

● Codul comercial (art. 370-373)

A SE VEDEA SI

● H.G. nr. 685/1999 (M.Of. nr. 416/30.08.1999) MODIFICARI
● H.G. nr. 804/1999 (M.Of. nr. 475/30.09.1999)
● H.G. nr. 981/1999 (M.Of. nr. 578/26.11.1999)

Compuneri perfecte pentru clasele III-IV

Vezi AICI detalii

Consilier Ghid complet de Salarizare ReviSal si Contributii sociale

Vezi AICI detalii

Ghidul practic al contabilului din domeniul constructiilor

Vezi AICI detalii

DEFINITIE¹⁾

Contractul  de  cont  curent  este  contractul  prin  care  partile²⁾   denumite identic  corentisti,  convin  sa-si  lichideze creantele reciproce la un anumit termen,  prin  achitarea  soldului  de catre partea care va fi debitoare.³⁾

PARTILE

PRIM

SECUND

CORENTIST

Partile care convin sa-si lichideze creantele prin compensare si achitarea soldului de catre debitori.⁴⁾

PRESTATIILE REMIZE (RIMESE)

CARACTERE JURIDICE

● Este  un  contract  bilateral  (partile  se  obliga  sa  se crediteze reciproc pentru prestatiile facute).
● Contractul este oneros deoarece dobanzile sunt trecute in conturile partilor.
● Se incheie prin simplul acord al partilor.

EFECTE

PRINCIPALE

●  Prin  inscrierea  in  cont  a  unei  remiteri⁵⁾ avand  ca  obiect  o  anumita  valoare  patrimoniala, are loc transmiterea dreptului de proprietate privind valoarea respectiva.
●  Contractul  de  cont  curent  opereaza  si  o novatie – obligatia initiala se stinge si este inlocuita cu o noua obligatie in tememiul acestui contract.
●  Sumele inscrise in cont pe baza prestatiilor
efectuate  isi  pierd  individualitatea,  con- topindu-se intr-un tot indivizibil⁶⁾.
●  Contractul  are  ca  efect  si  o  compensatie (art. 370 alin. 1 pct. 2 din Codul comercial), in sensul ca datoriile reciproce ale partilor se sting pana la concurenta debitului si creditu- lui, urmand a se plati eventuala diferenta.

SECUNDARE

●  Pentru sumele inregistrate in contul curent, in debitul celui care a fost creditat (primi- torul prestatiei) si in favoarea celui care a efectuat  prestatia  (transmitatorul  valorii) curg dobanzi de la data inscrierii operatiunii.  Dobanzile  datorate  sunt  cele comerciale si se socotesc pe zile, daca in contract nu s-a prevazut altfel. In absenta unei  dobanzi  comerciale  legale,  dobanda este cea convenita de parti (art. 370 alin. 2 din Codul comercial).
●  Existenta  contractului  de  cont  curent  nu exclude dreptul de comision si plata chel- tuielilor pentru operatiile inscrise in contul curent (art. 371 din Codul comercial), cum ar fi cele de posta, vama etc.

INCHEIEREA CONTULUI CURENT⁷⁾

● Incheierea contului curent si lichidarea diferentei vor avea loc la scadenta termenelor prevazute in contract sau, daca nu s-a stabilit un termen, aceaste operatiuni se fac la data de 31 decembrie, in fiecare an (art. 370 din Codul comercial).
● Incheierea contului in cursul contractului – soldul creditor rezultat la sfarsitul unei perioade se inregistreaza ca prim post in contul perioadei urmatoare.
● Dobanzile se capitalizeaza.
● La inchiderea periodica a contului se trimite, reciproc, extrasul de cont care trebuie sa fie confirmat.
● Incheierea definitiva a contului are loc odata cu incetarea contractului, la termenul stabilit in contract.
● La data respectiva se obtine un sold care reprezinta rezultatul final al diferentei dintre debit si credit.
● Soldul este producator de dobanzi (art. 372 alin. (3) Codul comercial).
● Pentru incheierea definitiva a contului curent, fiecare parte trebuie sa examineze inregistrarile efectuate, sa recunoasca si sa confirme soldul. In cazul in care una dintre parti nu este de acord cu soldul inregistrat in cont, lichidarea se efectueaza pe cale judecatoreasca, iar soldul nu mai produce dobanzi, deoarece creanta nu mai este lichida.

INCETAREA CONTRACTULUI

Contul curent inceteaza:

● de drept:
– la expirarea termenului convenit de catre parti (de la aceasta data, eventualele operatii inregistrate in contul curent nu mai produc dobanzi);
– prin denuntare (retragere) de catre una dintre parti, in lipsa unei stipulatii contrare, fara ca partea care il denunta sa-si justifice acest act de vointa;
– prin falimentul uneia dintre parti;

● la cererea partilor, in caz de interdictie sau de incapacitate legala a uneia dintre ele (art. 373 alin. 2 din Codul comercial).