Un avertisment public al mai multor economisti din cadrul BNR, Consiliului Fiscal si Academiei Romane precizeaza ca trebuie evitata cresterea pensiilor cu 40%, intrucat economia nu o poate sustine.
O crestere a punctului de pensie cu 40% in acest moment trebuie evitata, pentru ca economia nu o poate sustine, iar in caz contrar consolidarea fiscala/bugetara graduala, care sa protejeze redresarea economica, va deveni una fortata, se arata in acest avertisment.
"Lupta cu pandemia nu s-a terminat si avem de gestionat o criza economica fara precedent, care afecteaza sever ramuri ale economiei si distruge locuri de munca. Marea provocare este cum sa avem redresare, crestere economica cu consolidare fiscala/bugetara in anii ce vin. Romania a inceput lupta contra virusului corona cu deficite bugetar si extern (de cont curent) de peste 4% din PIB, intre cele mai inalte din UE. Aceste deficite au limitat marja de actiune a Guvernului. In timp ce cresterile mari de deficit bugetar ale altor state din UE sunt cauzate de efecte ale pandemiei, aproape jumatate din deficitul probabil din acest an la noi este componenta sa structurala, care nu tine cont de pozitia ciclica a economiei. Cu cat cresc mai mult cheltuielile rigide (salarii, pensii, cheltuieli cu dobanzi) in buget, cu atat mai limitat devine spatiul de a sprijini economia, de a limita efectele sociale negative", spun academicianul Aurel Iancu, presedintele Consiliului Fiscal - Daniel Daianu, economistul sef al Bancii Nationale a Romaniei - Valentin Lazea, Ella Kallai si Laurian Lungu.
In scrisoarea deschisa se mentioneaza ca academicianul Aurel Iancu, Daniel Daianu, Ella Kallai, Valentin Lazea, Laurian Lungu - semnatarii - poarta singuri responsabilitatea textului, ce
nu angajeaza in mod necesar institutiile cu care sunt afiliati.
Economistii atrag, totusi, atentia ca Romania va avea in 2020 un deficit bugetar in jur de 9% din PIB, care include cresterea cu 14% a punctului de pensie.
"Tari cu care ne comparam adesea (Ungaria, Polonia, Cehia) vor avea deficite bugetare probabil de aceeasi marime. Dar este o diferenta esentiala intre a avea deficite bugetare de 8-9% din PIB preponderent ca urmare a majorarii unor cheltuieli permanente, cum este situatia Romaniei, si situatia de la vecini. Bugete publice mai robuste devin o problema generala in UE in raport cu provocarile imense viitoare, inclusiv consecinte ale aplicarii noilor tehnologii (ce vor elibera masiv forta de munca) si tranzitiei energetice, ca expresie a politicilor statelor in fata schimbarilor de clima si de mediu. Raportul privind Starea Uniunii, al presedintelui Comisiei Europene, este elocvent in acest sens. Analize ale BCE si ale altor banci centrale fac referiri sistematice la aceleasi provocari. Este vital sa fie evitata o crestere a punctului de pensie cu 40% in acest moment, pentru ca economia nu o poate sustine. Daca nu va fi evitata, consolidarea fiscala/bugetara graduala, care sa protejeze redresarea economica, ar deveni una fortata, dezordonata, dureroasa, cu cresteri imediate de impozite si taieri de cheltuieli. Economia si-ar intrerupe relansarea si ar reintra in recesiune in 2021. Pe termen mediu, insa, o crestere a pensiilor, indeosebi cu accent pe cele mici, este necesara, concomitent cu eliminarea distorsiunilor sistemului de pensii", se arata in scrisoare.
Semnatarii acesteia atrag atentia ca in 2021 trebuie sa continuam lupta cu pandemia si sa protejam redresarea.
"Cum sa realizam aceste deziderate cu limitarea dezechilibrelor este marea provocare a politicii economice. Desi regulile fiscale sunt suspendate in UE in 2020 si 2021, este foarte putin probabil ca pietele sa accepte deficite bugetare mari cauzate in principal de cheltuieli permanente, preponderent recurente, ani in sir si asteapta anuntarea unui program credibil de consolidare fiscala/bugetara graduala inca din 2021", mentioneaza sursa citata.
Conform documentului, redresarea economica in anii ce vin poate fi conciliata cu o corectie macroeconomica, a deficitului bugetar. Corectia deficitelor nu se poate face esentialmente prin deprecierea cursului de schimb; este necesara o ajustare a deficitului bugetar.
"Pasul de corectie macroeconomica depinde de mersul economiei, de restrangerea cheltuielilor bugetare si de cresterea veniturilor bugetare. Se pot gandi combinatii intre ajustarile de cheltuieli si metode de crestere a veniturilor fiscale/bugetare. Utilizarea masiva de fonduri europene ar ajuta intr-o maniera hotaratoare pasul anual al corectiei fiscale. Oricum, regimul fiscal trebuie sa fie echitabil si aplicat corect. Iar cheltuirea banilor publici trebuie sa fie transparenta, responsabila si eficienta, astfel incat sa induca conformarea la plata a contribuabililor", se afirma in document.
Potrivit sursei citate, in 2021, deficitul bugetar ar putea fi adus la o valoare in jur de 7% din PIB, concomitent cu continuarea unor masuri de combatere a crizei sanitare si de sprijinire a economiei. O mare parte din aceste masuri poate fi finantata cu resurse europene.
Va reamintim ca
Parlamentul a adoptat proiectul care prevede cresterea pensiilor cu 26%, dupa ce Guvernul le-a majorat cu doar 14%. Daca dorinta Legislativului s-ar aplica, atunci majorarea finala ar fi de 40%, asa cum era stipulat in Legea pensiilor.
Executivul
a atacat proiectul de lege la CCR.