Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ), Livia Doina Stanciu sustine, intr-un punct de vedere publicat, miercuri, ca dorinta instantei supreme este aceea ca avizul privind competentele profesionale ale candidatilor care doresc promovarea la aceasta instanta, sa fie unul conform si nu doar unul consultativ.
ICCJ afirma ca procedura de promovare a magistratilor la instanta suprema, derulata in sedinta Plenului CSM din data de 29 august 2011, s-a desfasurat in baza legii in vigoare, respectiv in temeiul dispozitiilor art. 52 alin.1-4 din Legea nr.303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor.
Presedintele ICCJ arata ca "asteptarea promovarii unei noi legi ar fi facut imposibila ocuparea celor 15 posturi vacante de judecator (noua la Sectia Penala si cate trei la Sectia Civila si de proprietate intelectuala si la Sectia Comerciala) pentru o perioada indelungata si, in final, ar fi condus la un blocaj institutional la nivelul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, cu consecinte grave in realizarea actului de justitie".
De aceea, ICCJ a formulat, in sedinta Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) din 21 iulie 2011, cererea privind programarea si derularea cat mai urgent a procedurii de promovare in functiile vacante de judecator la instanta suprema. "Confruntata de mai multi ani cu o lipsa acuta de judecatori la toate sectiile, lipsa devenita critica in ultima perioada, Inalta Curte de Casatie si Justitie, in mod responsabil, in asumarea rolului constitutional ce-i revine, a angajat toate demersurile legale pe langa singurele institutii care au atributii si responsabilitati legislative in deblocarea crizei de personal cu care se confrunta - Consiliul Superior al Magistraturii si Ministerul Justitiei", se arata intr-un comunicat al ICCJ remis, miercuri, AGERPRES.
Potrivit sursei citate, initierea de catre ministrul justitiei a actualului proiect de lege pentru modificarea si completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor si a Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciara, adoptat de guvern si aflat in prezent in dezbaterea Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunitati si validari a Senatului, a fost consecinta solicitarii exprese a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, formulata inca din luna februarie 2011. "Desi ministrul justitiei a sustinut ca a propus Parlamentului un proiect de lege intr-o forma agreata atat de CSM cat si de ICCJ, dar ca acest acord 'a fost rupt' de catre instanta suprema in Parlament, facem precizarea ca unica modificare solicitata de ICCJ in fata Comisiei juridice, de disciplina si imunitati a Camerei Deputatilor - agreata de membrii comisiei - a fost ca avizul pe care instanta suprema il da candidatilor, exclusiv cu privire la competentele lor profesionale, sa fie unul conform si nu unul consultativ", informeaza comunicatul.
Noua conceptie a ICCJ privind promovarea in functia de judecator la instanta suprema presupunea realizarea unei etape de evaluare si verificare a pregatirii profesionale a candidatilor, obligatorie pentru promovarea in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Astfel, ICCJ propune ca evaluarea si verificarea pregatirii profesionale a candidatilor urmeaza a se realiza de catre comisii, formate din judecatori ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care au sarcina de a elabora un raport de evaluare motivat asupra promovarii, in care trebuie consemnate, intocmai ca in cazul concursurilor de promovare la instantele ierarhic inferioare, rezultatele evaluarii si verificarii pregatirii profesionale a fiecarui candidat.
In continuare, raportul de evaluare motivat asupra promovarii urmeaza sa cuprinda punctajul acordat de comisii fiecarui candidat, pentru fiecare criteriu pe baza caruia se realizeaza evaluarea si verificarea pregatirii profesionale. "Prin urmare, aceasta etapa de evaluare si verificare a pregatirii profesionale a candidatilor avea consecintele unui concurs si, in aceste conditii, dupa finalizarea rapoartelor de evaluare motivate asupra promovarii, avizul emis de Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie pe baza acestora nu putea avea numai o valoare de recomandare sau de aviz consultativ", precizeaza comunicatul.
Potrivit proiectului, evaluarea si verificarea pregatirii profesionale materializata in avizul conform emis de Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie urma a se cumula cu evaluarea din punct de vedere deontologic si cu sustinerea candidaturii in fata Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, promovarea urmand a fi realizata de catre Consiliul Superior al Magistraturii pe baza rezultatelor cumulate ale celor doua etape propuse prin proiect.
In concluzie, promovarea nu s-ar fi realizat exclusiv pe baza rezultatelor consemnate in avizul conform emis de Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care ar fi fost obligatoriu doar sub aspectul pregatirii profesionale. "Inalta Curte a sustinut in mod constant ca, in masura in care avizul emis de Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie nu ar constitui un aviz conform, intreaga procedura de evaluare si verificare a pregatirii profesionale a candidatilor ar fi lipsita de efecte, atata timp cat Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, atunci cand se pronunta asupra promovarii, are posibilitatea legala de a nu se conforma celor constatate de Colegiul de conducere al instantei supreme si, mai ales, de comisiile de evaluare si verificare a pregatirii profesionale a candidatilor", mai arata comunicatul ICCJ.
In prezent, aceasta ultima forma a proiectului de lege privind modificarea cadrului legal in materia promovarii la instanta suprema este inca in dezbatere parlamentara. AGERPRES
