Camera Deputatilor - cum functioneaza si ce trebuie sa stim

In primul rand, Camera Deputatilor se organizeaza conform propriului Regulament. Acest act poate fi descarcat in format .PDF dand click AICI!

In al doilea rand, Camera are trei structuri interne importante: Biroul Permanent, grupurile parlamentare si comisiile parlamentare. Biroul Permanent este format din: presedinte, patru vicepresedinti, patru secretari si patru chestori. Presedintele Camerei Deputatilor care indeplineste si functia de presedinte al Biroului permanent este ales prin vot secret la inceputul legislaturii, pe intreaga durata a mandatului Camerei (daca exista o majoritate care sa-l sustina timp de un ciclu electoral de 4 ani, altfel poate fi schimbat), iar ceilalti membri ai Biroului permanent sunt alesi la inceputul fiecarei sesiuni parlamentare. Grupurile parlamentare se constituie prin asocierea deputatilor care au candidat la alegerile electorale pe listele aceleiasi formatiuni politice, aliante politice sau aliante electorale. Regula de baza este ca un grup parlamentar trebuie sa aiba minimum 10 deputati.

Grupurile parlamentare din 2019 sunt:

• Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat (PSD)
• Grupul parlamentar al Partidului National Liberal (PNL)
• Grupul parlamentar al Uniunii Salvati Romania (USR)
• Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din Romania (UDMR)
• Grupul parlamentar ALDE (Alianta liberalilor si democratilor) (ALDE)
• Grupul parlamentar al Partidului Miscarea Populara (PMP)
• Grupul Parlamentar al Minoritatilor Nationale

In al treilea rand, Camera Deputatilor are comisii permanente responsabile de analiza initiativelor legislative si de a oferi o hotarare pentru acestea inainte ca ele sa ajunga in plen. In 2019, exista urmatoarele comisii permanente:

• Comisia pentru politica economica, reforma si privatizare;
• Comisia pentru buget, finante si banci;
• Comisia pentru industrie si servicii;
• Comisia pentru transporturi si infrastructura;
• Comisia pentru agricultura, sivicultura, industrie alimentara si servicii specifice;
• Comisia pentru drepturile omului, culte si problemele minoritatilor nationale;
• Comisia pentru administratie publica, amenajarea teritoriului si echilibru ecologic;
• Comisia pentru mediu si echilibru ecologic;
• Comisia pentru munca si protectie sociala;
• Comisia pentru sanatate si familie,
• Comisia pentru invatamant, stiinta, tineret si sport;
• Comisia pentru cultura, arte si mijloace de informare in masa;
• Comisia juridica, de disciplina si imunitati;
• Comisia pentru aparare, ordine publica si siguranta nationala;
• Comisia pentru politica externa;
• Comisia pentru cercetarea abuzurilor, coruptie si pentru petitii.
• Comisia pentru regulament
• Comisia pentru tehnologia informatiei si comunicatiilor
• Comisia pentru egalitatea de sanse pentru femei si barbati
• Comisia pentru comunitatile de romani din afara granitelor tarii
• Comisia pentru afaceri europene.

In afara comisiilor permanente pot fi infiintate comisii de ancheta si alte comisii speciale.

Comisiile parlamentare sunt alcatuite, pe cat posibil, pe baza configuratiei politice a fiecarei Camere, asa cum aceasta rezulta din spectrul grupurilor parlamentare. In principal, comisiile permanente elaboreaza rapoarte si avize privind documentele ce urmeaza a fi puse in dezbaterea Camerei si exercita controlul parlamentar.

Constituirea Camerei Deputatilor

Examenul de ACCES la STAGIUL CECCAR 2024

Vezi AICI detalii

Consilier Taxe si Impozite pentru Contabili 12 actualizari

Vezi AICI detalii

Declaratia Unica 2024 Impozit pe venit Contributii CAS si CASS

Vezi AICI detalii

Camera Deputatilor nou-aleasa se intruneste in ziua si la ora stabilite prin actul de convocare emis de Presedintele Romaniei, in conformitate cu prevederile Constitutiei.

Pana la alegerea Biroului Permanent, lucrarile Camerei Deputatilor sunt conduse de cel mai in varsta deputat, in calitate de presedinte de varsta, asistat de 4 secretari desemnati din randul celor mai tineri deputati.

Pentru validarea mandatelor, Camera Deputatilor alege in prima sa sedinta o comisie compusa din 30 de deputati, care sa reflecte configuratia politica a Camerei, asa cum aceasta rezulta din constituirea grupurilor parlamentare.

Propunerile pentru stabilirea numarului de deputati care revine fiecarui grup parlamentar pentru a fi desemnati in Comisia de validare se fac de catre liderii acestor grupuri si se transmit secretarilor.

Presedintele de varsta prezinta Camerei aceste propuneri in ordinea marimii grupurilor parlamentare, iar Camera Deputatilor hotaraste asupra lor cu votul majoritatii deputatilor prezenti.

Camera Deputatilor se intruneste in sedinta, de drept, in a 5-a zi de la constituirea Comisiei de validare, pentru dezbaterea raportului acesteia.

Raportul Comisiei de validare se prezinta Camerei Deputatilor de catre presedintele acesteia. Validarea sau invalidarea mandatelor de deputat se face cu votul majoritatii deputatilor prezenti.

Camera Deputatilor este legal constituita dupa validarea a doua treimi din mandatele de deputat.

Dupa alegerea presedintelui Camerei Deputatilor (atributiile presedintelui de varsta inceteaza in acest moment), acesta va avea urmatoarele responsabilitati:

• convoaca deputatii in sesiuni ordinare sau extraordinare, conform prevederilor prezentului regulament;
• conduce lucrarile plenului Camerei Deputatilor, asistat obligatoriu de 2 secretari, si asigura mentinerea ordinii in timpul dezbaterilor, precum si respectarea prevederilor prezentului regulament;
• acorda cuvantul, modereaza discutiile, sintetizeaza problemele puse in dezbatere, stabileste ordinea votarii, precizeaza semnificatia votului si anunta rezultatul acestuia;
• conduce lucrarile sedintelor Biroului permanent;
• sesizeaza Curtea Constitutionala in conditiile prevazute la art. 146 lit. a), b), c) si e) din Constitutia Romaniei, republicata;
• asigura trimiterea de indata la Senat, spre dezbatere, a proiectelor de legi adoptate sau respinse de Camera Deputatilor ori, dupa caz, Presedintelui Romaniei, spre promulgare, a legilor votate, in termenele legale;
• reprezinta Camera Deputatilor in relatiile interne si externe;
• prezinta rapoarte justificative, anual, in fata plenului asupra utilizarii fondului presedintelui;
• indeplineste orice alte atributii prevazute de prezentul regulament, precum si insarcinarile date de plenul Camerei Deputatilor.

Biroul permanent al Camerei va fi format astfel incat sa reflecte configuratia politica a Parlamentului si are urmatoarele atributii:

• propune Camerei data inceperii si data incheierii sesiunilor parlamentare;
• solicita presedintelui Camerei convocarea unei sesiuni extraordinare;
• supune aprobarii Camerei Deputatilor regulamentul acesteia, precum si propunerile de modificare;
• prezinta Camerei Deputatilor spre aprobare proiectul de buget al acesteia si contul de incheiere a exercitiului bugetar. Proiectul de buget se distribuie catre deputati impreuna cu nota de fundamentare si anexele acestuia, cu cel putin 7 zile inainte de data supunerii spre aprobare plenului Camerei;
• pregateste si asigura desfasurarea in bune conditii a lucrarilor Camerei Deputatilor;
• primeste sub forma electronica si asigura difuzarea pe site-ul Camerei Deputatilor a proiectelor de legi, propunerilor legislative, proiectelor de hotarari ale Camerei Deputatilor, amendamentelor primite de la Guvern si rapoartelor comisiilor parlamentare, in ordinea depunerii acestora la Secretariatul general al Camerei Deputatilor. Documentele mentionate pot fi transmise si pe suport hartie, la solicitarea scrisa a deputatilor, formulata la inceputul fiecarei sesiuni;
• hotaraste, in cazul initiativelor legislative, retinerea lor spre dezbatere si adoptare ca prima Camera sesizata sau trimiterea la Senat a celor pentru care Camera Deputatilor este Camera decizionala;
• difuzeaza la casetele deputatilor programul de lucru, ordinea de zi, informarea cu privire la initiativele legislative inregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputatilor, proiectele de hotarari ale Camerei Deputatilor, legile adoptate cu privire la care deputatii pot sesiza Curtea Constitutionala, precum si alte documente care nu sunt mentionate la lit. f);
• intocmeste proiectul ordinii de zi a sedintelor Camerei Deputatilor si al programului de lucru al acesteia, pe care le transmite Comitetului liderilor grupurilor parlamentare spre dezbatere si aprobare;
• rezolva orice sesizare privind situatia de incompatibilitate, vacantare, blocaj, obstructionare sau comportament abuziv din partea biroului comisiei sau a unui grup de deputati al unei comisii permanente, nerezolvata de comisia respectiva;
• organizeaza relatiile Camerei cu parlamentele altor state si cu organizatiile parlamentare pe baza consultarii, in functie de natura actiunilor avute in vedere, a Comitetului director al Grupului Roman al Uniunii Interparlamentare, a grupurilor parlamentare, a Comisiei de politica externa si a altor comisii permanente, informand Camera Deputatilor asupra masurilor stabilite, inclusiv cu privire la componenta nominala a delegatiilor;
• supune spre aprobare Camerei Deputatilor componenta delegatiilor permanente la organizatiile parlamentare mondiale sau regionale, pe baza consultarii grupurilor parlamentare si cu respectarea configuratiei politice initiale a Camerei;
• avizeaza si supune aprobarii plenului Camerei structura organizatorica, statul de functii si regulamentul serviciilor Camerei Deputatilor;
• conduce si controleaza serviciile Camerei Deputatilor;
• aproba regulamentul privind paza si accesul persoanelor in sediul Camerei Deputatilor;
• propune Camerei Deputatilor numirea secretarului general si a secretarului general adjunct;
• indeplineste orice alte atributii prevazute de prezentul regulament, alte dispozitii legale sau insarcinari date de Camera Deputatilor.

Statutul deputatilor este actul dupa care alesii poporului din Camera isi ghideaza activitatea conform legii. Acesta poate fi gasit in Regulamentul Camerei sau in Legea nr. 96/2006. 

Dupa ce Camera Deputatilor a fost constituita, functiile de conducere au fost ocupate, grupurile politice parlamentare au lideri alesi, iar Comisiile permanente sunt stabilite incepe procedura legislativa. Un proiect de lege va parcurge urmatoarele etape in Camera Deputatilor:

• statutul de initiativa legislativa - proiectul se afla in forma sa incipienta, asa cum a fost introdus ca propunere
• odata sesizata, Camera se va pronunta in termen de minimum 45 de zile asupra proiectului, cu exceptia ca pentru coduri si alte legi complexe termenul va fi de 60 de zile sau de 30 atunci cand este vorba de aprobarea unei Ordonante de Urgenta
• initiativa legislativa trece prin Consiliul Legislativ pentru a se constata si verifica legalitatea propunerii
• dupa inregistrarea sesizarii, incepe dezbaterea in comisiile parlamentare din care rezulta un raport
• raportul este supus apoi dezbaterii in plen
• odata ce ordinea de zi cuprinde si intrarea la vot al respectivului proiect, deputatii pot decide asupra lui
• daca proiectul de lege este adoptat, atunci merge mai departe la promulgare catre Presedintele Romaniei (in cazul in care deputatii au votul decizional)
• pana sa ajunga la seful statului, se mai poate exercita si dreptul de sesizare a Curtii Constitutionale cu privire la acea initiativa adoptata deja de catre Legislativ
• Presedintele Romaniei are 20 de zile la dispozitie pentru a promulga proiectul care a primit aprobarea Parlamentului sau il poate trimite o singura data inapoi pentru reexaminare
• odata ce este publicat in Monitorul Oficial, proiectul de lege devine act normativ in vigoare de la data publicarii (daca nu este prevazut altfel in textul de lege).

Procedura de mediere intre Camera Deputatilor si Senat
Prevederile privind medierea se aplica in cazul legilor constitutionale, precum si al proiectelor de legi si propunerilor legislative in curs de legiferare, inregistrate inainte de adoptarea legii de revizuire a Constitutiei. Daca una din Camere adopta un proiect de lege sau o propunere legislativa intr-o redactare diferita de cea aprobata de cealalta Camera, presedintii Camerelor vor initia, prin intermediul unei comisii paritare, procedura de mediere. Comisia de mediere incearca eliminarea textelor aflate in divergenta prin redactarea unei reglementari unitare a celor doua Camere. Propunerile comisiei de mediere se inscriu intr-un raport care este supus dezbaterii si adoptarii celor doua Camere, in sedinte separate. In cazul in care Camerele isi insusesc raportul Comisiei de mediere, legea se trimite spre promulgare.

In cazul in care Comisia de mediere nu ajunge la un acord cu privire la problemele aflate in divergenta ori daca una din Camere nu aproba raportul Comisiei de mediere, in intregime sau partial, textele aflate in divergenta se supun dezbaterii in sedinta comuna a celor doua Camere, potrivit regulamentului acestor sedinte.