Cel de-al doilea reper conventional al noii institutii din Codul de procedura civila, contestatia pentru tergiversarea judecatii, este reprezentat, astfel cum anuntam la inceputul prezentarii, de dreptul la un recurs efectiv garantat de art. 13.
Doctrina subliniaza, in mod corect, ca acest drept este un reflex natural al sintagmei latine Ubi jus ibi remedium, potrivit careia, in ipoteza nesocotirii unui drept subiectiv, trebuie sa existe si un remediu, adica o procedura care sa permita apararea acestuia.
Trebuie precizat dintru inceput faptul ca „recurs efectiv” si „instanta nationala” din cuprinsul art. 13 sunt notiuni autonome, pe care instanta europeana le-a dezvoltat si explicat in jurisprudenta sa, fara sa existe o suprapunere notionala cu institutiile juridice din dreptul nostru national.
Partea care se considera lezata printr-o masura contrara Conventiei trebuie sa dispuna, in planul dreptului national, de un „recurs” efectiv pentru a obtine incetarea incalcarii si repararea prejudiciului cauzat.
Remediul intern trebuie sa fie efectiv, cu precizarea ca nu este necesar ca acest mecanism sa fie automat unul judiciar, iar „instanta nationala” poate fi reprezentata si de o alta autoritate nationala, nu neaparat o instanta independenta si impartiala, in sensul art. 6 din Conventie, dar care ar trebui sa respecte garantiile prevazute in acest articol al Conventiei.
De asemenea, un alt element specific al remediului reglementat de art. 13 este acela ca reclamantul poate exercita nu doar o singura “cale de atac” pentru a obtine incetarea incalcarii reclamate. Instanta europeana considera ca si un ansamblu de mijloace procedurale poate fi utilizat de un reclamant in acest scop 20.
Necesitatea de a avea un recurs/remediu efectiv are importanta pe mai multe planuri. Ne reamintim, desigur, ca sistemul european de protectie este unul subsidiar, intrucat un reclamant se poate adresa instantei europene in anumite conditii de admisibilitate si, in special, dupa ce a epuizat caile de atac interne 21.
--------
20 Abramiuc c. Romaniei, cererea nr. 37411/02, hotãrarea din 24.02.2009.
21 A se vedea art. 35, condiþii de admisibilitate
Prelegere sustinuta de judecator dr. Beatrice RAMASCANU
Sursa
INM Rezumat al transcriptului conferintelor tinute in Aula INM
Sfaturi de la Experti - Intrebari si Raspunsuri
Intrebare: Instanta de judecata a stabilit definitiv si irevocabil reincadrarea in munca a unui salariat concediat in aprilie 2020. A stabilit de asemenea ca angajatorul sa plateasca despagubiri in baza salariilor ce trebuieau platite in perioada aprilie 2020 la aprilie 2025. Salariatul a fost reincadrat dar dupa doua zile si-a dat demisia. Pentru plata despagubirilor catre salariat, drepturile brute le-am trecut suplimentar in statul de pata al lunii aprilie 2025 pentru stabilirea netului de plata in baza...
vezi AICI raspunsul specialistilor << Intrebare: In cadrul companiei, in 2024, un salariat a fost detasat transnational in Germania, astfel: Data Inceput Data Sfarsit Total Zile Detasare 10.06.2024 05.07.2024 26 24.08.2024 29.09.2024 37 02.11.2024 22.12.2024 51 Imi puteti spune, va rog, daca cele 183 de zile, de care stim ca sunt pentru 1 an fiscal: 1. Se calculeaza daca se efectueaza cumulat? 2. Se calculeaza adunand perioadele din anul respectiv? 3. Se calculeaza perioadele de pe formularul A1 - exista situatii cand perioada declarata in A1...
vezi AICI raspunsul specialistilor << Intrebare: Cum trebuie procedat pentru acordarea concediului de ingrijitor, conform Codului muncii, in situatia in care diagnosticul mentionat pe biletul de externare nu corespunde exact cu denumirile prevazute in Ordinul nr. 2.172/3.829/2022, dar reflecta o afectiune care implica imobilizarea pacientului la pat si necesitatea unui ingrijitor? De exemplu, in lista din ordin, la punctul XIX, sunt incluse afectiuni ortopedice precum cele musculo-scheletale care determina limitari severe de mobilitate, iar in...
vezi AICI raspunsul specialistilor <<