Un produs media marca Rentrop&Straton 
Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "7 Modele de Contracte - actualizate conform GDPR"
Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in InboxConsumatorii vor plati anual 340 milioane de euro (125 de milioane de euro pentru proiectele de energie din surse regenerabile si 215 milioane de euro pentru proiecte nucleare), la care se vor adauga subventii si pentru alte proiecte de producere a energiei cu emisii reduse de carbon, potrivit propunerii ministerului.
Si in prezent achitam subventii pentru energia regenerabila, prin certificatele verzi, insa doar pentru proiectele care au fost puse in functiune pana la finalul anului 2016.
Ar fi o premiera in Romania ca energia nucleara sa fie subventionata de consumatori.
Sumele pe care le va plati fiecare consumator pentru energia verde si cea nucleara prin acest mecanism vor fi evidentiate separat in factura finala.
Este vorba despre mecanismul denumit Contract pentru Diferenta (CfD), prin care, de fapt, consumatorii vor plati producatorilor de energie o suma de bani, in cazul in care pretul energiei scade sub nivelul la care compania isi poate recupera investitia.
Pentru fiecare tehnologie, va fi stabilit un pret de referinta, iar, daca pretul pietei este mai mic, producatorul va primi diferenta de la consumatori, prin aceste subventii, iar, daca este mai mare, va vira diferenta intr-un cont detinut de o Contraparte.
"In cursul unui an, producatorii beneficiari de CfD isi vor vinde energia electrica produsa pe piata concurentiala de energie electrica si vor obtine venituri din aceasta vanzare; in cazul in care pretul obtinut de ei pe aceasta piata este sub pretul fix denumit 'pret de exercitare', vor primi o plata reprezentand diferenta dintre 'pretul de referinta' si 'pretul de exercitare'. Platile vor fi efectuate de catre o entitate intitulata Contraparte", explica reprezentantii ministerului, conform Agerpres.
In schimb, daca pretul obtinut de ei prin vanzarea de electricitate pe piata concurentiala este mai mare decat pretul de exercitare, producatorii beneficiari de CfD vor trebui sa ramburseze catre Contraparte diferenta respectiva, pana la nivelul pretului de exercitare.
Ministerul Energiei recomanda ca OPCOM sa fie aceasta Contraparte.
Pachet Teste REZOLVATE pentru reusita la examenul de titularizare in invatamantul prescolar - EDUCATORI 2 culegeri
Registrul de Evidenta Fiscala PFA
Manualul Contabilului Incepator - stick USB
"Prin acest mecanism de piata, beneficiarii de CfD vor avea certitudinea obtinerii unui anumit nivel de venituri, care garanteaza recuperarea investitiei initiale", au mai spus autorii propunerii.
Elementele mecanismului CfD se stabilesc in mod clar in cadrul unui contract, denumit Contract pentru Diferenta, care se incheie intre producator si Contraparte.
Platile care vor fi efectuate de Contraparte vor fi finantate printr-o contributie impusa tuturor consumatorilor de energie electrica. Eventualele fonduri suplimentare care ar rezulta din veniturile returnate de catre beneficiari vor fi incluse in fondul de plata al Contrapartii.
Mecanismul de tip CfD se va putea aplica tuturor proiectelor de producere a energiei electrice prin tehnologii cu emisii reduse de carbon. Mecanismul de tip CfD nu garanteaza vanzarea energiei electrice produse, ci numai pretul de exercitare, cu corectiile aferente, obligatiile vanzarii electricitatii fiind preluate exclusiv de catre dezvoltatorul proiectului.
"Unul dintre avantajele cheie ale unui mecanism CfD, comparativ, de exemplu, cu un mecanism bazat pe certificate verzi (CV) - in vigoare in prezent in tara noastra - este faptul ca reduce numarul de riscuri majore cu care se confrunta investitorii in proiecte de energie din surse regenerabile si cu emisii reduse de carbon, si anume riscul pretului energiei (limitand marja de abateri de la pretul de exercitare) si riscul de reglementare (prin incheierea unui contract pe termen lung care ofera ambelor parti protectie si increderea ca angajamentele vor fi onorate)", au adaugat oficialii ministerului.
Tot ei arata ca un mecanism de tip CfD este viabil doar in conditiile in care pietele de energie au atins un anumit nivel de maturitate, care asigura viabilitatea si eficienta mecanismului.
"In acest sens trebuie indeplinite urmatoarele cerinte: piete angro transparente si lichide, capabile sa asigure preturi de referinta fiabile pentru utilizare in cadrul CfD; o concurenta sanatoasa pe piata energiei electrice pentru a permite: (a) preturi de referinta si preturi de piata stabilite in mod concurential, (b) accesul la piata in conditii rezonabile pentru tranzactionarea angro a energiei electrice si (c) concurenta pentru CfD, unde aceasta este viabila (ex. pentru resurse regenerabile); un consens clar cu privire la tehnologiile care vor fi incluse in CfD, asumarea costurilor cu CfD, in scopul construirii increderii investitorilor in schema; niveluri ridicate de incredere a investitorilor, multumita unui mediu de reglementare stabil si mecanisme fiabile de solutionare a litigiilor", se mai arata in proiect.
Ministerul Energiei enumera si care ar fi proiectele ce ar urma sa beneficieze de acest mecanism.
In functie de necesitatea atingerii tintelor asumate pentru anul 2030, CfD ar putea fi acordat investitorilor in proiecte de producere de energie din surse regenerabile pentru a stimula producerea in noi instalatii eoliene terestre si solare fotovoltaice prevazute in Proiectul Strategiei Energetice 2019-2030, adica 1,3 GW pentru instalatii eoliene terestre si 1.050 MW pentru capacitati de energie solara fotovoltaica pana in anul 2030), se mai arata in proiect.
Totodata, un CfD poate fi acordat pentru reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda (fiecare cu o capacitate de 670 MW net) pentru a stimula realizarea acestui proiect in conformitate cu Proiectul Strategiei Energetice 2019 - 2030. Reactorul 3 ar urma sa intre in functiune in anul 2030, iar reactorul 4, in anul 2032.
De asemenea, s-a presupus o crestere a capacitatii hidro instalate in Romania, pana in anul 2030, de la 6.741MW in 2018 la 7.490 MW in 2030.
"In plus, o noua capacitate pe lignit este vizata pentru inceputul anilor 2030, pe baza tehnologiei ultrasupracritice. Noile instalatii vor trebui sa fie prevazute cu echipamente pentru captarea si stocarea dioxidului de carbon (CSC)/captarea si utilizarea lui (CUC), presupunand ca aceste tehnologii sunt testate comercial in timp. Cu toate acestea, daca tehnologiile CSC/CUC nu vor fi disponibile, Guvernul va sustine totusi dezvoltarea acestei capacitati pe lignit din motivele de securitate a aprovizionarii, dupa cum este indicat in Proiectul Strategiei Energetice 2019-2030", mai spun reprezentantii ministerului.
Opiniile, sugestiile sau recomandarile pot fi transmise in scris pe adresa de e-mail a ministerului, pana pe 18 aprilie 2019.
Florin Amariei scrie pentru E-Juridic.ro din anul 2018, explicand noutatile legislative si prezentand cele mai relevente stiri din domeniu. Si-a inceput activitatea la 9AM.ro, a continuat la legestart.ro si a acoperit dintotdeauna cele mai relevante subiecte din domeniile politica, social si justitie. In prezent, scrie pentru dumneavoastra despre tot ceea ce inseamna domeniile legislativ, justitie si politico-social, cu accent pe explicarea detaliata a ce este important de retinut, cum ne afecteaza aceste informatii si de ce este bine sa aplicam legea in forma ei la zi.
Sfaturi de la Experti - Intrebari si Raspunsuri
E-JURIDIC.RO
