Magistratii romani, apel catre Parlament si Guvern prin care cer 12 modificari legislative

Asociatia “Forumul Judecatorilor din Romania”, Asociatia ”Miscarea pentru Apararea Statutului Procurorilor” si Asociatia ”Initiativa pentru Justitie” solicita din nou ferm puterii legislative si puterii executive sa modifice imediat legile justitiei, in acord cu avizele Comisiei de la Venetia si Consiliilor Consultative ale Judecatorilor si Procurorilor Europeni  si rapoartele Comisiei Europene si GRECO.
 
La referendumul din 26 mai 2019, printr-un vot istoric, poporul roman s-a exprimat in favoarea statului de drept, dar si impotriva modificarilor legislative extrem de toxice pentru bunul mers al justitiei, adoptate in ultima perioada, criticate sever de toate organismele internationale relevante.
 
Este inadmisibil ca, in anul 2019, independenta justitiei si statutul magistratilor sa fie puse la indoiala prin modificari legislative retrograde, de natura sa atraga sanctiuni internationale imediate pentru statul roman.
 
Pentru evitarea unei astfel de situatii si pentru prezervarea statului de drept, Parlamentul si Guvernul Roman trebuie de urgenta sa promoveze si sa adopte un act legislativ prin care toate recomandarile entitatilor internationale enumerate anterior sa fie aplicate fara exceptie si fara artificii care sa aduca atingere esentei lor.
 
Astfel, solicitam puterii legislative si puterii executive sa puna in practica imediat urmatoarele modificari legislative:

Ghidul practic al contabilului din domeniul constructiilor

Vezi AICI detalii

Proiecte Didactice pentru succesul la Titularizare sau Definitivat Educatori

Vezi AICI detalii

Fise distractive pentru gradinita

Vezi AICI detalii

1. Desfiintarea imediata si neconditionata a sectiei de parchet separate, creata pentru investigarea infractiunilor comise de judecatori si procurori;
2. Abrogarea limitarilor cu privire la libertatea de exprimare, materializate in obligatia de abtinere a magistratilor de la „manifestarea sau exprimarea defaimatoare in raport cu celelalte puteri ale statului”;
3. Revizuirea normelor privind raspunderea materiala a magistratilor, cat timp acestea ignora independenta justitiei;
4. Revizuirea sistemului de numire si revocare a procurorilor-sefi si limitarea rolul ministrului justitiei in aceste proceduri, simultan cu cresterea atributiilor Consiliului Superior al Magistraturii;
5. Renuntarea la dispozitiile care prevad dublarea perioadei de pregatire in cadrul Institutului National al Magistraturii;
6. Reinstaurarea meritocratiei in magistratura. Reglementarea unor examene meritocratice de promovare, inclusiv si mai ales la Inalta Curte de Casatie si Justitie;
7. Respectarea rolului si a atributiilor stabilite de Constitutie pentru Consiliul Superior al Magistraturii, ca organism colegial, prin inlaturarea transferarii arbitrare a unor atributii ale Plenului catre sectii sau catre anumiti judecatori, in functie de gradul profesional detinut, de natura a deturna functionarea colegiala;
8 Reorganizarea Inspectiei Judiciare, prin reconsiderarea rolului si a atributiilor inspectorului-sef; reglementarea unor examene meritocratice pentru functiile de conducere din cadrul Inspectiei Judiciare; abrogarea OUG nr.77/2018.
9. Revizuirea dispozitiilor privind revocarea membrilor CSM, in sensul unei proceduri flexibile si accesibile;
10. Abrogarea dispozitiilor nou introduse de natura a incarca nejustificat volumul de munca al instantelor si parchetelor (spre ex., introducerea completurilor de judecata de trei judecatori pentru solutionarea apelurilor, respectiv a completurilor de doi judecatori pentru judecarea contestatiilor impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii de drepturi si libertati si judecatorii de camera preliminara de la curtile de apel etc.);
11. Adoptarea modificarilor aduse Codului penal si Codului de procedura penala numai cu respectarea recomandarilor Comisiei de la Venetia;

12. Adoptarea autonomiei bugetare a magistraturii, conform recomandarilor Comisiei de la Venetia.
 
Prin Decizia nr. 2 din 11 ianuarie 2012, Curtea Constitutionala a Romaniei a apreciat ca pozitia de membru al Uniunii Europene „impune statului roman obligatia de a aplica acest mecanism si a da curs recomandarilor stabilite in acest cadru, in conformitate cu dispozitiile art. 148 alin. (4) din Constitutie, potrivit carora Parlamentul, Presedintele Romaniei, Guvernul si autoritatea judecatoreasca garanteaza aducerea la indeplinire a obligatiilor rezultate din actele aderarii si din prevederile alineatului (2)”. Chiar in contextul circumstantierii acestei interpretari, prin Decizia nr.104 din 6 martie 2018, Curtea Constitutionala a reafirmat obligativitatea MCV prin Decizia nr. 137 din 13 martie 2019.

De asemenea, potrivit art.11 din Constitutia Romaniei, Statul roman se obliga sa indeplineasca intocmai si cu buna-credinta obligatiile ce-i revin din tratatele la care este parte. Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern. Romania a aderat la Consiliul Europei (CE) ca urmare a deciziei de la 4 octombrie 1993, formulata prin Rezolutia nr. 37/1993 a Comitetului de Ministri al CE. Aderarea la CE, organizatie fondata pe principiile respectului pentru drepturile si libertatile fundamentale ale omului, pentru valorile democratiei si ale statului de drept, a constituit o etapa obligatorie in promovarea demersurilor Romaniei de aderare la Uniunea Europeana (UE) si la Organizatia Tratatului Nord-Atlantic (NATO). Comisia de la Venetia reprezinta un organ consultativ al Consiliului Europei in chestiuni constitutionale, fiind recunoscuta pe plan international drept o instanta de reflectare independenta, care contribuie, in egala masura, la diseminarea si dezvoltarea patrimoniului constitutional comun, jucand un rol unic in acordarea prompta a unor solutii constitutionale pentru statele in tranzitie, conform standardelor si bunelor practici in domeniu.

Executarea obligatiilor internationale care rezulta dintr-un tratat in vigoare pentru un anumit stat revine tuturor autoritatilor statale. Daca dispozitiile constitutionale contravin tratatului, care face deja parte din ordinea juridica nationala, revine tuturor autoritatilor statului obligatia de a gasi solutii adecvate pentru a concilia acele prevederi ale tratatului cu Constitutia (spre exemplu, prin interpretare sau chiar prin revizuirea Constitutiei), altfel responsabilitatea internationala a statului va fi angajata, cu toate consecintele care decurg din aceasta, inclusiv sanctiuni (a se vedea Comisia de la Venetia, Avizul interimar privind amendamentele la Legea constitutionala federala privind Curtea Constitutionala a Federatiei Ruse, par.47, CDL-AD (2016) 005).

Totodata, prin OG nr.46/1999 a fost aprobata participarea Romaniei la Grupul de state impotriva coruptiei (GRECO), instituit prin Rezolutia Consiliului Europei nr.(99)5 din 1 mai 1999, deoarece fenomenul coruptiei reprezenta si reprezinta in continuare o amenintare serioasa impotriva statului de drept, democratiei, drepturilor omului, echitatii si justitiei sociale, impiedicand dezvoltarea economica, punand in pericol stabilitatea institutiilor democratice si bazele morale ale societatii. GRECO vegheaza la punerea in practica a angajamentelor statele membre de a-si uni eforturile, de a-si impartasi experientele si de a actiona impreuna in acest domeniu, prin intermediul unui proces dinamic de evaluare si presiune reciproce. Rapoartele de evaluare sunt intocmai respectate de statele membre, in cadrul cooperarii loiale si al evaluarii reciproce dintre acestea. Spre exemplu, Curtea Constitutionala a Romaniei face referire (Decizia nr.138/2008) la rapoartele GRECO in motivarea respingerii unor critici de neconstitutionalitate. De asemenea, deseori, Parlamentul Romaniei a legiferat in dorinta respectarii concluziilor raportorilor GRECO. Inclusiv modificarile aduse legilor justitiei au avut un astfel de fundament, Comisia Speciala Comuna fiind creata si pentru ”punerea in acord a rapoartelor GRECO cu prevederile Codului penal si Codului de procedura penala (Raportul de evaluare a Romaniei privind incriminarile, 3 decembrie 2010, pct. 23, 24, 111, 112; Raportul de conformitate privind Romania, 7 decembrie 2012, Regretul efectiv, caracterul total automat si obligatoriu al clauzei de nepedepsire a denuntatorului, pct. 34, 37-42; Al doilea raport de conformitate a Romaniei, 12 decembrie 2014, pct. 35-37, 40, 41), asa cum reiese din Hotararea nr. 69/2017 privind constituirea Comisiei speciale comune a Camerei Deputatilor si Senatului pentru sistematizarea, unificarea si asigurarea stabilitatii legislative in domeniul justitiei.

Semnatarii sunt: 

• Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania prin judecator Dragos Calin, co-presedinte si judecator Anca Codreanu, co-presedinte;
• Asociatia Miscarea pentru Apararea Statutului Procurorilor prin procuror Antonia Diaconu, co-presedinte si procuror Cosmin Adrian Iordache, co-presedinte; 
• Asociatia Initiativa pentru Justitie prin procuror Bogdan Pirlog, co-presedinte, procuror Sorin Lia, co-presedinte si procuror Ionut Marcu, co-presedinte;