Klaus Iohannis a intors in Parlament Legea SIIJ

Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie (SIIJ) a fost infiintata prin Legea nr. 207/2018 pentru modificarea si completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, ale carei prevederi au intrat in vigoare in data de 23 iulie 2018. Conducatorul noii institutii este Gheorghe Stan.

Potrivit art. III din aceasta lege „(1) Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie incepe sa functioneze in termen de 3 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi. (2) Cauzele de competenta Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie inregistrate la orice structura de parchet si nesolutionate pana la data la care sectia este operationala se inainteaza spre solutionare Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie, de indata ce aceasta este operationala”.

In data de 10 octombrie 2018, Guvernul a adoptat Ordonanta de urgenta nr. 90/2018, stabilind o serie de masuri tranzitorii privind operationalizarea Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie.

Avand in vedere ca dispozitiile ce reglementeaza organizarea si functionarea SIIJ au fost modificate si completate in ce priveste incadrarea procurorilor din cadrul SIIJ, ulterior adoptarii OUG nr. 90/2018, succesiv, prin OUG nr. 92/2018 pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul justitiei, prin OUG nr. 7/2019 privind unele masuri temporare referitoare la concursul de admitere la Institutul National al Magistraturii, formarea profesionala initiala a judecatorilor si procurorilor, examenul de absolvire a Institutului National al Magistraturii, stagiul si examenul de capacitate al judecatorilor si procurorilor stagiari, precum si pentru modificarea si completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara si Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, respectiv prin OUG nr. 12/2019 pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul justitiei - toate aflate in procedura legislativa - apreciem ca, pentru respectarea principiilor claritatii si previzibilitatii normelor juridice, se impune o abordare unitara din partea Parlamentului cu privire la aceste ordonante de urgenta.

Astfel, prin OUG nr. 92/2018 au fost operate interventii legislative asupra dispozitiilor art. 882 si ale art. 885 din Legea nr. 304/2004. De asemenea, OUG nr. 7/2019 a introdus mai multe dispozitii, respectiv: alineatul (6) la art. 881, alineatele (111) si (112) la articolul 885, litera e) la alineatul (1) al art. 888 si a modificat lit. d) a alineatului (1) al art. 888 din Legea nr. 304/2004. Totodata, prin art. II din OUG nr. 12/2009 au fost introduse in cuprinsul Legii nr. 304/2004 doua noi articole ce vizeaza SIIJ, si anume art. 8810 si art. 8811.

Fata de cele aratate si fata de domeniul de reglementare al legii supuse reexaminarii, apreciem ca se impune reanalizarea acesteia, prin corelare cu proiectele de acte normative aflate pe agenda Parlamentului, astfel incat sa fie adoptata o reglementare unitara.

Dincolo de necesitatea unei viziuni unitare asupra solutiilor legislative referitoare la SIIJ, consideram ca procedurile legislative aflate in derulare cu privire la ordonantele de urgenta mai sus mentionate reprezinta cel mai potrivit context pentru Parlamentul Romaniei de a-si aduce la indeplinire obligatiile in conformitate cu dispozitiile art. 148 alin. (4) din Constitutie.

Astfel, in ceea ce priveste Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie, atat prin ultimul raport MCV, cat si prin opiniile Comisiei de la Venetia pronuntate cu privire la modificarile aduse legilor justitiei, au fost formulate ample observatii ce privesc infiintarea, dar si modul de functionare al acestei sectii. Or, prin prisma dispozitiilor art. 148 alin. (4) din Constitutie, potrivit carora „Parlamentul, Presedintele Romaniei, Guvernul si autoritatea judecatoreasca garanteaza aducerea la indeplinire a obligatiilor rezultate din actul aderarii si din prevederile alin. (2)”, consideram ca aceste documente ale organismelor europene, inclusiv rapoartele GRECO, nu pot fi ignorate de Parlamentul Romaniei.

Din aceasta perspectiva, in jurisprudenta sa, analizand Decizia 2006/928/CE a Comisiei Europene din 13 decembrie 2006 de stabilire a unui mecanism de cooperare si verificare a progresului realizat de Romania in vederea atingerii anumitor obiective de referinta specifice in domeniul reformei sistemului judiciar si al luptei impotriva coruptiei, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L 354, din 14 decembrie 2006, Curtea Constitutionala a retinut ca in privinta invocarii prevederilor art. 148 alin. (4) din Constitutie, potrivit art. 2 din Actul privind conditiile de aderare a Republicii Bulgaria si a Romaniei si adaptarile tratatelor pe care se intemeiaza Uniunea Europeana, parte a tratatului de aderare, ratificat prin Legea nr. 157/2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 465 din 1 iunie 2005, „de la data aderarii, dispozitiile tratatelor originare si actele adoptate de institutii si de Banca Centrala Europeana inainte de aderare sunt obligatorii pentru Bulgaria si Romania si se aplica in aceste state in conditiile stabilite prin aceste tratate si prin prezentul act” (Decizia nr. 104/2018).

Modele de texte pentru nota 10 la Evaluarea Nationala clasa a VIII-a

Vezi AICI detalii

Evaluarea Nationala - Teste rezolvate de matematica pentru clasa a VIII-a

Vezi AICI detalii

250 Modele Fise de Post

Vezi AICI detalii

Compuneri perfecte pentru clasele III-IV

Vezi AICI detalii

In aceeasi decizie, Curtea a statuat ca aderand la ordinea juridica a Uniunii Europene, Romania a acceptat ca, in domeniile in care competenta exclusiva apartine Uniunii Europene, indiferent de tratatele internationale pe care le-a incheiat, implementarea obligatiilor rezultate din acestea sa fie supusa regulilor Uniunii Europene. In caz contrar, s-ar ajunge la situatia nedorita ca, prin intermediul obligatiilor internationale asumate bi sau multilateral, statul membru sa afecteze grav competenta Uniunii si, practic, sa se substituie acesteia in domeniile mentionate. Asadar, in aplicarea art. 148 alin. (2) si (4) din Constitutie, Romania aplica cu buna-credinta obligatiile rezultate din actul aderarii, neinterferand cu competenta exclusiva a Uniunii Europene, si, astfel cum a stabilit in jurisprudenta sa, in virtutea clauzei de conformare cuprinse chiar in textul art. 148 din Constitutie, Romania nu poate adopta un act normativ contrar obligatiilor la care s-a angajat in calitate de stat membru.

Mai mult, chiar in Decizia nr. 137/2019 pronuntata de Curtea Constitutionala cu privire la aceasta lege, la paragraful nr. 100 s-a statuat caracterul obligatoriu pentru statul roman al Deciziei nr. 2006/928/CE de instituire a mecanismului MCV.

Fata de argumentele expuse mai sus si avand in vedere competenta legislativa exclusiva a Parlamentului, va solicitam reexaminarea Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 90/2018 privind unele masuri pentru operationalizarea Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie.