Mesajul Presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii cu ocazia Zilei Internationale a Drepturilor Omului - 10 decembrie 2017

Acest mesaj a fost asumat de Organizatia Natiunilor Unite la 10 decembrie 1948 cand, prin Declaratia Universala a Drepturilor Omului, se defineste un concept nou - daca ne raportam la istoria umanitatii - prin care omul, fiinta umana, este recunoscuta ca fiind o valoare fundamentala si universala, avand atributul suprem si distinct al libertatii si egalitatii.

La aproape 2000 de ani de la nasterea sa, dupa doua razboaie mondiale si un holocaust, in care au fost masacrate milioane de vieti, umanitatea a inteles necesitatea elaborarii unui set de reguli, astfel incat sa se evite pentru viitor abuzurile si atrocitatile infaptuite in cel de-al Doilea Razboi Mondial. 

Redactata, intr-o oarecare masura, dupa modelul Declaratiei franceze a drepturilor omului si cetateanului din 1789 si a Declaratiei de independenta a Statelor Unite din 1776, Declaratia adoptata de 58 de state membre ale Adunarii Generale a ONU statueaza in preambul ca "recunoasterea demnitatii inerente tuturor membrilor familiei umane si a drepturilor lor egale si inalienabile constituie fundamentul libertatii, dreptatii si pacii in lume".

Iata de ce, ziua de 10 decembrie este si trebuie sa ramana un moment de referinta in istoria omenirii. Prin aceasta declaratie istorica, fiintei umane, indiferent de sex, rasa sau religie, ori statut social ii este recunoscut atributul sau fundamental: demnitatea.

Astazi, la aproape sapte decenii distanta de la acest moment de referinta, putem afirma ca intelegerea, dar mai ales respectarea drepturilor omului trebuie sa constituie o componenta esentiala a educatiei si a devenirii noastre ca oameni. 

Ca un paradox insa, de cele mai multe ori, omul reflecteaza asupra drepturilor sale fundamentale numai atunci cand acestea sunt puse in pericol sau chiar incalcate.

Asa fiind, importanta intrinseca a drepturilor fundamentale ale omului nu ingaduie statelor sa se margineasca doar la proclamarea lor. Necesitatea respectarii lor in cadrul unui proces continuu si consistent, presupune o implicare activa a tuturor autoritatilor aflate intr-o pozitie de putere si avand la dispozitie instrumente de constrangere.

Aceasta realitate a determinat statele europene sa proclame ulterior aceste valori fundamentale inerente fiintei umane si intr-un document cu valoare juridica – Conventia Europeana asupra Drepturilor Omului si Libertatilor Fundamentale.

Evaluarea Nationala - Teste rezolvate de matematica pentru clasa a VIII-a

Vezi AICI detalii

Consilier - Codul Muncii abonament 12 actualizari

Vezi AICI detalii

Cartea verde a contabilitatii

Vezi AICI detalii

Proiecte Didactice pentru succesul la Titularizare sau Definitivat Educatori

Vezi AICI detalii

Apreciez necesar, dincolo de proclamatii, documente internationale si legi, ca vocatia umanista a slujitorilor justitiei sa se regaseasca in capacitatea de internalizare a acestor concepte, nu ca un exercitiu intelectual, ci si ca o conduita constanta, fireasca si intrinsec asociata profilului uman si profesional al fiecarui magistrat. 

In acest context, Consiliul Superior al Magistraturii, in considerarea rolului sau constitutional de garant al independentei justitiei, reafirma importanta respectarii drepturilor omului de catre toate autoritatile statului, inclusiv de catre autoritatile judiciare.   

Este important a se intelege ca independenta justitiei nu reprezinta un privilegiu al magistratului, ci o garantie necesara - dar nu si suficienta – prin care democratiile moderne pot sa asigure respectarea drepturilor fundamentale ale omului, mentinerea si, atunci cand este necesar, restabilirea ordinii sociale constitutionale.

Judecator Mariana Ghena, 

Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii

Sursa: CSM