Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 50 din 2010 privind contractele de credit pentru consumatori

CAPITOLUL I
Obiect, domeniu de aplicare si definitii
Art. 1. — Prezenta ordonanta de urgenta reglementeaza drepturile si obligatiile partilor in ceea ce priveste contractele de credit pentru consumatori.
Art. 2. — (1) Prezenta ordonanta de urgenta se aplica contractelor de credit, inclusiv contractelor de credit garantate cu ipoteca sau cu un drept asupra unui bun imobil, precum si contractelor de credit al caror scop il constituie dobandirea ori pastrarea drepturilor de proprietate asupra unui bun imobil existent sau proiectat ori renovarea, amenajarea, consolidarea, reabilitarea, extinderea sau cresterea valorii unui bun imobil, indiferent de valoarea totala a creditului.
(2) Prezenta ordonanta de urgenta nu se aplica urmatoarelor contracte:
a) contracte de inchiriere sau de leasing, in cazul in care obligatia de cumparare sau optiunea de cumparare a obiectului contractului nu este stabilita nici prin respectivul contract, nici prin alt contract separat;
b) contracte de credit sub forma „descoperitului de cont”, pe baza carora creditul trebuie rambursat in termen de o luna;
c) contracte de credit pe baza carora creditul este acordat fara dobanda si fara alte costuri, precum si contracte de credit cu termen de rambursare intr-o perioada de 3 luni si pentru care sunt de platit numai costuri nesemnificative. Prin costuri nesemnificative se intelege costuri de pana la 0,5% din valoarea contractului de credit;
d) contracte de credit acordate de catre un angajator angajatilor sai cu titlu accesoriu, ca sprijin pentru acestia, fara dobanda sau cu o dobanda anuala efectiva mai mica decat cea practicata pe piata si care nu se ofera in general publicului;
e) contracte de credit incheiate cu firmele de investitii, asa cum sunt definite la art. 2 alin. (2) lit. p) si x) din Regulamentul nr. 32/2006 privind serviciile de investitii financiare, aprobat prin Ordinul Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr. 121/2006, cu modificarile ulterioare, sau cu institutiile de credit definite la art. 7 alin. (1) pct. 10, 11 si 13 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 227/2007, cu modificarile si completarile ulterioare, in scopul de a permite unui investitor sa efectueze o tranzactie referitoare la unul sau mai multe instrumente financiare dintre cele prevazute la art. 2 pct. 1 din Regulamentul nr. 31/2006 privind completarea unor reglementari ale Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, in vederea implementarii unor prevederi ale directivelor europene, aprobat prin Ordinul Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr. 106/2006, atunci cand societatea de investitii sau institutia de credit care acorda creditul este implicata intr-o astfel de tranzactie;

f) contracte de credit care sunt rezultatul unei hotarari pronuntate de o instanta sau de o alta autoritate instituita conform prevederilor legale;
g) contracte de credit referitoare la amanarea, cu titlu gratuit, a platii unei datorii existente, neintelegandu-se prin acestea contractele de restructurare, reesalonare etc.;
h) contracte de credit la incheierea carora consumatorului i se cere sa puna la dispozitia creditorului un bun mobil, cu titlu de garantie, si in cazul carora raspunderea juridica a consumatorului este strict limitata la respectivul bun mobil oferit drept garantie. Nu se inteleg prin aceasta contractele de credit in temeiul carora bunul oferit drept garantie este insusi bunul finantat;
i) contracte de credit referitoare la credite acordate unui public restrans pe baza unei dispozitii legale de interes general, la rate ale dobanzii mai mici decat cele practicate in mod obisnuit pe piata sau fara dobanda ori in conditii care sunt mai avantajoase pentru consumator decat cele obisnuite de pe piata si cu dobanzi mai mici decat cele practicate in mod normal pe piata.
Art. 3. — In cazul contractelor de credit sub forma „descoperit de cont”, potrivit carora creditul trebuie rambursat la cerere sau intr-o perioada de maximum 3 luni, se aplica

 >>> cuprinsul INTEGRAL AL OUG NR. 50 din 2010