Curtea de Apel Bucuresti arata intr-o decizie relativ recenta ca plata unei facturi fictive nu poate fi considerata transfer de bani, chiar si atunci cand se retrage suma in numerar si se restituie firmei achizitoare.
"Operatiunea comerciala presupune livrarea de bunuri si servicii de catre o societate furnizoare urmata de plata pretului de catre cealalta societate achizitoare. Disimularea realitatii prin crearea aparentei existentei unei operatiuni care in fapt nu exista se poate face numai prin executarea de actiuni care sa ateste livrarea bunurilor/serviciilor nelivrate (intocmirea de avize de insotire a marfii, procese verbale de receptie, de punere in functiune, predare-primire, etc.) si de actiuni care sa ateste plata pretului neachitat (intocmirea de chitante false ori efectuarea platii prin ordin de plata, retragerea sumei de catre reprezentantul firmei furnizoare si restituirea banilor in numerar reprezentantului firmei care achizitioneaza).
In consecinta, simpla efectuare a platii unei facturi fictive, retragerea sumei in numerar si restituirea banilor catre firma achizitoare, fara alte operatiuni ulterioare, este absorbita in continutul notiunii de operatiune fictiva si nu poate fi considerata un transfer de bani, cunoscand ca provin din savarsirea de infractiuni, in scopul ascunderii sau al disimularii originii ilicite a acestor bani", arata Curtea de Apel Bucuresti.
Prin sentinta penala nr. 2146 din 15.10.2018 pronuntata de Tribunalul Bucuresti – Sectia I penala, in baza art. 386 alin. (1) C.pen. coroborat cu Decizia ICCJ Complet DCD/P nr.7/2016 a fost admisa cererea parchetului si dispune schimbarea incadrarii juridice a faptelor pentru care a fost trimisa in judecata inculpata A.F. din infractiunile de evaziune fiscala in forma continuata prev. de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. (2) C.pen. din 1968, spalare de bani in forma continuata prevazuta de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 41 alin. (2) C.pen. din 1968 si transmitere fictiva a partilor sociale ori a actiunilor detinute intr-o societate prevazuta art. 2801 din Legea nr. 31/1990, toate cu aplic. art. 33 lit. a) C.pen. din 1968 si art. 5 C.pen. in infractiunile de evaziune fiscala in forma continuata prev. de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr.. 241/2005 cu aplic. art. 35 alin. (1) C.pen. si art. 5 C.pen., spalare de bani in forma continuata prevazuta de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 35 alin. (1) C.pen. si art. 5 C.pen. si transmitere fictiva a partilor sociale ori a actiunilor detinute intr-o societate prevazuta art. 2801 din Legea nr.31/1990, toate cu aplic. art. 38 alin. (1) C.pen.
In baza art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 35 alin. (1) C.pen. si art. 5 C.pen. a fost condamnata inculpata A.F. la o pedeapsa de 2 (doi) ani inchisoare pentru evaziune fiscala in forma continuata.
In baza art. 67 alin. (2) C.pen. a fost interzisa inculpatei ca pedeapsa complementara exercitarea drepturilor prevazute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) si g) C.pen., respectiv drepturile de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice, de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat si dreptul de a desfasura activitatea de care s-a folosit pentru savarsirea infractiunii (asociat sau administrator al unei societati comerciale), pe o perioada de 3 ani dupa executarea pedepsei principale.
In baza art. 65 alin. (1) C.pen. a fost interzisa inculpatei ca pedeapsa accesorie exercitarea drepturilor prevazute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) si g) C.pen., respectiv drepturile de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice, de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat si dreptul de a desfasura activitatea de care s-a folosit pentru savarsirea infractiunii (asociat sau administrator al unei societati comerciale), de la ramanerea definitiva a sentintei si pana la executarea sau considerarea ca executata a pedepsei principale.
In baza art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 35 alin. (1) C.pen. si art. 5 C.pen. a fost condamnata aceeasi inculpata la o pedeapsa de 3 (trei) ani inchisoare pentru spalare de bani in forma continuata.
In baza art. 2801 din Legea nr. 31/1990 a fost condamnata aceeasi inculpata la o pedeapsa de 1 (un) an inchisoare pentru transmitere fictiva a partilor sociale ori a actiunilor detinute intr-o societate comerciala.
In baza art. 38 alin. (1) C.pen. rap. la art. 39 alin. (1) lit. b) C.pen. si art. 45 alin. (1) C.pen. au fost contopite pedepsele aplicate inculpatei A.F., urmand ca aceasta sa execute pedeapsa principala cea mai grea de 3 ani inchisoare sporita cu 1 an inchisoare (reprezentand 1/3 din celelalte doua pedepse de cate 2 ani inchisoare fiecare), in final pedeapsa principala de 4 (patru) ani inchisoare si pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prevazute de art.66 alin. (1) lit. a), b) si g) C.pen., respectiv drepturile de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice, de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat si de a desfasura activitatea de care s-a folosit pentru savarsirea infractiunii (asociat sau administrator al unei societati comerciale) pe o perioada de 3 ani dupa executarea pedepsei principale.
Consilier Ghid complet de Salarizare ReviSal si Contributii sociale
Literatura romana Rezumatele textelor studiate in clasele IX-XII
Consilier Taxe si Impozite pentru Contabili 12 actualizari
Corelativ achizitiilor fictive inregistrate contabil si declarate fiscal, in scopul crearii unei aparente de legalitate a activitatii evazioniste si disimularii originii ilicite a sumelor de bani de origine infractionala, inculpata A.F., la datele de 18.10.2010 si 20.10.2010, in realizarea aceleasi rezolutii infractionale, a transferat, in mod repetat, din contul bancar al SC A.I. SRL in conturile bancare apartinand societatilor furnizoare cu comportament tip „fantoma” SC M.C. SRL si SC A.R.T. SRL, cu titlu de plata contravaloare facturi nr. (..), suma totala de 770.000 lei.
Totodata, la data 04.09.2014, inculpata A.F., in scopul sustragerii de la urmarire penala, a cedat, in mod fictiv, partile sociale detinute in cadrul S.C. A.I. S.R.L. catre numitul A.K.R.K.H.
Situatia de fapt astfel cum a fost descrisa a fost retinuta in actul de sesizare pe baza urmatoarelor mijloace de proba: declaratii martori; declaratii inculpata; raport de expertiza contabila judiciara din data de 15.08.2016; documente comunicate de ITM privind S.C. A.I. S.R.L; documente comunicate de Oficiul Registrului Comertului privind istoricul si documente aflate la dosarele S.C. A.I. S.R.L si SC M.C. SRL, SC A.R.T. SRL si SC D.M.L. SRL; documente si informatii comunicate de ANAF privind situatia fiscala a S.C. A.Y. S.R.L si SC M.C. SRL, SC A.R.T. SRL si SC D.M.L. SRL; documente contabile ridicate de la S.C. A.I. S.R.L; documente deschidere conturi si extrase bancare comunicate de Raifeissen Bank, Nexte Bank, Garanti Bank, Libra Bank, BRD, Blom Bank; procese-verbale de verificare intocmite de organele de politie.
Prin incheierea din data de 03.02.1017 pronuntata in dosarul asociat nr.46108/3/2016/a1 judecatorul de camera preliminara a constatat competenta si legalitatea sesizarii instantei cu rechizitoriul nr. 936/P/2011 al Parchetului de pe langa Tribunalul Bucuresti privind pe inculpata A.F. trimisa in judecata in stare de libertate pentru savarsirea pentru savarsirea infractiunilor de evaziune fiscala in forma continuata, prev. de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. (2) C.pen. din 1968, spalare de bani in forma continuata, prevazute de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 41 alin. (2) C.pen. din 1968 si transmitere fictiva a partilor sociale ori a actiunilor detinute intr-o societate, prevazute de art. 2801 din Legea nr. 31/1990, toate cu aplic. art. 33 lit. a) C.pen. din 1968 si art. 5 C.pen., legalitatea administrarii probelor si a efectuarii actelor de urmarire penala, dispunand totodata inceperea judecatii.
In cursul judecatii, la termenul din 24.04.2017, inculpata a aratat ca doreste sa parcurga procedura obisnuita si a solicitat reaudierea martorilor din rechizitoriu.
In urma incuviintarii solicitarii inculpatei, au fost reaudiati in mod direct si nemijlocit de Tribunal martorii M.M. si T.H.M. (la termenul din 11.09.2017), M.A. si I.V. (la termenul din 09.10.2017), S.F. si G.E. (la termenul din 06.11.2017), N.I. (la termenul din 04.12.2017), N.F., G.N., C.S. si A.I. (la termenul din 29.01.2018), A.A., P.V., B.I.C. si A.A.C. (la termenul din 26.02.2018), B.V. si B.I.B. (la termenul din 21.05.2018), B.I.M. (la termenul din 18.06.2018). Totodata Tribunalul a constatat imposibilitatea de reaudiere a martorilor I. M., K.A. si R.S. in privinta carora a dispus aplicarea prevederilor art. 381 alin. (7) C.pr.pen. Inculpata a consimtit sa dea declaratie in cauza, fiind audiata la termenul de judecata din 26.02.2018.
Analizand probatoriul din prezenta cauza, prima instanta a retinut urmatoarele:
Cu privire la cele trei societati, din datele furnizate de Oficiul National al Registrului Comertului au rezultat urmatoarele:
In urma verificarilor efectuate de organele de politie a rezultat ca niciuna dintre cele trei societati furnizoare nu a functionat la sediul social declarat.
Astfel, conform procesului-verbal din data de 02.02.2011 si fotografiilor judiciare aferente, la adresa din loc. (..), unde era declarat sediul social al SC A.R.T. SRL, nu functiona nici o societate comerciala, imobilul avand destinatia de locuinta (dup. vol. 2, filele 51-53).
La data de 11.11.2015 s-a constatat de organele de politie la adresa anterior mentionata faptul ca in aceasta locatie isi desfasoara activitatea in SC C.C.I. SRL, iar potrivit declaratiilor martorului A.A.C., administratorul societatii, a rezultat ca acesta a intrat in posesia imobilului in anul 2011 si ca anterior imobilul era impropriu desfasurarii activitatii unei societati comerciale, fiind vorba de o casa dezafectata unde locuiau persoane de etnie roma, evacuate de martor cu ajutorul politiei (dup. vol. 1 filele 76-77, fila 27 vol. 1 instanta).
In ceea ce priveste SC D.L.M. SRL, conform proceselor-verbale incheiate de organele de politie la datele de 18.11.2014 si 12.11.2015 a rezultat ca aceasta societate nu a functionat la sediul social declarat de la adresa din (..). Imobilul nu era pretabil desfasurarii activitatilor comerciale, iar din declaratiile persoanelor care locuiesc in apropiere a rezultat ca, in ultimii 20 de ani, nu a functionat la adresa respectiva nicio societate comerciala, prezenta organelor de politie cu scopul de a verifica sedii de societati comerciale fiind frecventa (dup. vol. 2, fila 57).
SC M.C. SRL a avut sediul declarat la cabinetul de avocatura M.M., fapt ce nu ii permitea sa desfasoare activitati comerciale. Totodata, a mai rezultat ca la aceeasi adresa din (..) au declarat sediul social mai multe societati comerciale.
Potrivit informatiilor furnizate de ANAF, SC D.L.M. SRL si SC A.R.T. SRL nu au depus de la data infiintarii declaratii privind obligatiile de plata la bugetul de stat (100/101), deconturi privind taxa pe valoare adaugata (300), declaratii recapitulative privind livrarile /prestarile si achizitiile efectuate pe teritoriul Romaniei (394) sau raportari contabile/situatii bilantiere, iar din adresa nr. ARJ47955/10.11.2015 emisa de ANAF a rezultat ca SC A.R.T. SRL si SC D.L.M. SRL au fost propuse pentru „includerea in lista contribuabililor ce figureaza inactivi” (dup. vol. 2, filele 73-91).
In ceea ce priveste SC M.C. SRL, conform verificarilor efectuate de catre inspectorii antifrauda detasati in cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Bucuresti, a rezultat ca aceasta societate a depus declaratii privind obligatiile de plata la bugetul de stat (100/101) si deconturi privind taxa pe valoare adaugata (300) aferente perioadei iunie-decembrie 2010, nu insa si declaratii recapitulative privind livrarile/prestarile si achizitiile efectuate pe teritoriul Romaniei (394) sau raportari contabile/situatii bilantiere. Astfel, conform decontului de TVA vizand perioada octombrie – decembrie 2010, SC M.C. SRL a raportat organelor fiscale o valoare a TVA colectata de 2.712.245 lei, aferenta livrarilor efectuate, si o TVA deductibila apropiata ca valoare, respectiv 2.691.339 lei, aferenta achizitiilor efectuate (dup. vol. 3, filele 173-185).
In ceea ce priveste posibilitatea obiectiva de realizare a obiectului de activitate declarat de SC D.L.M. SRL, SC M.C. SRL si SC A.R.T. SRL din adresa nr. 14741/22.09.2015, emisa de Inspectia Muncii, a rezultat faptul ca niciuna dintre cele trei societati comerciale nu a avut angajati in perioada de functionare (dup. vol. 2, filele 256-258, 283).
Din considerentele anterior expuse rezulta ca societatile comerciale anterior mentionate nu au functionat la sediul social declarat, nu au avut angajati si nu au depus declaratii fiscale pe toata perioada de functionare sau, in cazul SC M.C. SRL, s-au depus declaratii fiscale, in mod izolat, pe perioade scurte de timp si cu o valoare declarata a livrarilor apropiata de cea a achizitiilor, toate aceste imprejurari conturand un comportament fiscal inadecvat al SC D.L.M. SRL, SC M.C. SRL si SC A.R.T. SRL.
In declaratia initiala data la 08.02.2011 (filele 78-79 dup. vol. I) inculpata precizeaza ca a infiintat societatea A.I. SRL in luna mai 2010. A.K. a fost cel care a coordonat firma si beneficiarul de fapt al rezultatelor obtinute, insa inculpata s-a ocupat de punctul de lucru de la complexul Doraly in sensul ca receptiona marfa primita de la depozitul firmei pe baza de aviz, intocmea documentele de vanzare catre clienti si tinea gestiunea marfurilor la acea locatie. In acelasi context inculpata a declarat ca nu are cunostinta de achizitiile de marfa de la SC M.C. SRL si SC A.R.T. SRL, nu a comandat personal marfa, nu a participat la receptia sa si nu cunoaste niciun reprezentant al celor doua firme.
Ulterior in declaratia data la 19.08.2016 (filele 66-69 dup. vol. I) inculpata, dupa ce reia afirmatiile ca martorul A.K. conducea in fapt A.I. SRL si ca era finantator, mai arata ca ea insasi era reprezentantul societatii in raporturile cu furnizorii sau clientii si ca detinea actele primare – facturi, chitante si o stampila a societatii, alta fiind insa detinuta de A.K. Actele contabile primare erau predate contabilului M.A. in vederea inregistrarii in contabilitate si depunerii declaratiilor fiscale de catre inculpata si, doar in lipsa sa, de martora R.E. De asemenea majoritatea facturilor erau completate de catre inculpata si, in lipsa ei, de catre o angajata, S.F.
De asemenea in declaratia data la instanta (fila 23 vol. 2) inculpata a aratat ca actele contabile erau tinute la sediul firmei si predate fie de ea, fie de ”Dana” contabilului firmei M.A. care venea la doua saptamani sau lunar pentru acestea.
Aspectele de mai sus relatate de inculpata se coroboreaza cu cele ale martorilor audiati in cauza: M.A., M.M., G.E., S.F.I., I.M., P.V., R.S.M., A.A., G.N., B.I.C. si T.H.M.
Nu in ultimul rand, relevate sunt si declaratiile martorilor P.V. (filele 122-123 dup. vol. 1; fila 25 vol. 2), R.S.M. (filele 168-170 dup. vol. 1), A.A. (filele 215-217 dup. vol. 1; fila 24 vol. 2), G.N. (filele 212-214 dup. vol. 1; fila 6 vol. 2), B.I.C. (filele 186-188 dup. vol. 1; fila 26 vol. 2) si T.H.M. (filele 191-193 dup. vol. 1; fila 135 vol. 1), reprezentati ai societatilor partenere cu care SC A.I. SRL a avut relatii comerciale, din care rezulta ca persoanele din partea SC A.I. SRL cu care au relationat au fost inculpata A.F. si martora G.E.
Sub aspectul faptului ca inculpata A.F. a cunoscut caracterul nereal al celor trei facturi fiscale de achizitii fictive avand ca emitenti societatile comerciale cu comportament de tip ”fantoma” SC M.C. SRL, SC A.R.T. SRL si SC D.M.L. SRL, concludenta este declaratia sa data la 01.02.2016 in care precizeaza contextul exact in care documentele au ajuns in societate (filele 235-237 dup. vol. 1).
Astfel desi a declarat ca nu a comandat, nu a receptionat si nu cunoaste furnizorii in cazul facturilor emise de SC M.C. SRL si SC A.R.T. SRL (declaratia din 08.02.1011), respectiv ca nu are cunostinta de provenienta facturilor fictive nr. (..) emisa de SC M.C. SRL, in valoare totala de 715.891,68 lei, nr. (..) emisa de SC D.M.L. SRL, in valoare de 178.560 lei si nr. 33/23.09.2010, emisa de SC A.R.T. SRL, in valoare de 234.290,56 lei (declaratia din 01.02.2016), inculpata mentioneaza expres ca cele trei facturi ”au fost aduse de un cetatean de origine araba, ale carui nume si date de identificare nu le cunosc. Aceste facturi fictive au fost aduse dupa ce in prealabil domnul contabil din acea perioada, in persoana lui M.A., i-a comunicat domnului A.K. faptul ca societatea avea nevoie de facturi in valoare de o anumita suma pentru a aduce TVA-ul la zero”. Ori chiar daca activitatea SC A.I. SRL era coordonata de martorul K.A., declaratia sus aratata constituie in opinia Tribunalului o dovada certa a faptului ca inculpata, ca reprezentant legal al societatii, era la curent cu ceea ce se intampla in firma si avea cunostinta de fictivitatea celor trei facturi in speta.
In urma coroborarii probatoriului sus aratat, Tribunalul a apreciau ca nesincere atat afirmatiile inculpatei din 03.04.2014 si 06.05.2014 prin care a aratat ca marfa ce face obiectul facturilor in cauza ar fi existat in integralitate fiind achizitionata de la societatile furnizoare mentionate pe facturile fiscale si ca martorul A.K. nu ar avea legatura cu faptele cercetate, acesta ocupand in cadrul SC A.I. SRL functia de director (dup. vol.1 filele 70-73), cat sustinerile de la instanta in sensul ca nu ar fi cunoscut de existenta celor trei facturi cu sume foarte mari inscrise in contabilitate decat de la organele de politie (fila 23 vol. 2 instanta).
Coroborand faptul ca inculpata a cunoscut caracterul nereal al facturilor emise de SC M.C. SRL, SC D.M.L. SRL, si SC A.R.T. SRL cu acela ca a transferat, chiar la solicitarea martorului A.K. – dupa cum sustine, din contul bancar al societatii pe care o reprezenta in conturile bancare apartinand societatilor furnizoare cu comportament tip „fantoma” SC M.C. SRL si SC A.R.T. SRL suma totala de 770.000 lei, Tribunalul a retinut ca inculpata a actionat in scopul crearii unei aparente de legalitate a activitatii evazioniste si in vederea disimularii originii ilicite a sumelor de bani de origine infractionala, cum sustine parchetul.
In drept, a retinut Tribunalul ca fapta inculpatei A.F., care, in calitate de administrator de fapt si de drept al SC A.I. SRL, in perioada septembrie-decembrie 2010, in realizarea aceleasi rezolutii infractionale, a evidentiat in actele contabile ale societatii precum si in alte documente legale (declaratia privind decontul de taxa pe valoare adaugata si declaratia privind impozitul pe profit) cheltuieli care nu au la baza operatiuni reale aferente unui numar de trei facturi fiscale de achizitii fictive, in valoare totala de 1.128.742,24 lei, avand ca emitenti societatile comerciale cu comportament tip ”fantoma” SC M.C. SRL, SC D.M.L. SRL, si SC A.R.T. SRL, in scopul sustragerii de la indeplinirea obligatiilor fiscale, cauzand un prejudiciu bugetului consolidat al statului in cuantum de 364.110 lei, intruneste sub aspect obiectiv si subiectiv elementele constitutive ale infractiunii de evaziune fiscala in forma continuata prevazute de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 35 alin. (1) C.pen. si art. 5 C.pen.
Fapta inculpatei A.F., care, la datele de 18.10.2010 si respectiv 20.10.2010, in realizarea aceleasi rezolutii infractionale, a transferat, in mod repetat, din contul bancar al SC A.I. SRL in conturile bancare apartinand societatilor cu comportament de tip „fantoma” SC M.C. SRL si SC A.R.T. SRL, cu titlu de plata contravaloare facturi nr. (..), suma totala de 770.000 lei, in scopul crearii unei aparente de legalitate a activitatii evazioniste si disimularii originii ilicite a sumelor de bani astfel obtinute, intruneste sub aspect obiectiv si subiectiv elementele constitutive ale infractiunii de spalare de bani in forma continuata prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 35 alin.(1) C.pen. si art. 5 C.pen.
De asemenea, fapta inculpatei A.F., care, la data 04.09.2014, in calitate de asociat si administrator al S.C. A.I. S.R.L. a cedat, in mod fictiv, partile sociale detinute in cadrul S.C. A.I. S.R.L. catre numitul A.K.R.K.H., in scopul sustragerii de la urmarire penala, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de transmitere fictiva a partilor sociale ori a actiunilor detinute intr-o societate prevazute de art. 2801 din Legea nr. 31/1990.
Constatand ca, dincolo de orice indoiala rezonabila, sunt indeplinite conditiile prevazute de art. 396 alin. (2) C.pr.pen., in sensul ca faptele pentru care s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatei A.F. exista, constituie infractiuni si au fost savarsite de inculpata cu forma de vinovatie ceruta de lege (intentia), tribunalul a dispus condamnarea acesteia.
Impotriva acestei hotarari au formulat apeluri inculpata A.F. si partea civila ANAF, cauza fiind inregistrata pe rolul Curtii de Apel Bucuresti – Sectia a II-a penala, la data de 05.11.2018, sub nr. 46108/3/2016 (3178/2019).
Apelanta inculpata A.F., in motivele de apel depuse la dosar, a criticat hotararea instantei de fond pentru nelegalitate si netemeinicie.
In fata instantei de apel a aratat ca nu a recunoscut fapta comisa, nu s-a ocupat de administrarea in fapt a firmei si nu a avut cunostinta de facturile in care erau cuprinse cantitati fictive de produse, decat in fata de urmarire penala cand i-au fost prezentate. In fapt, a avut calitatea de vanzatoare la societate, activitatea societatii fiind aparent legala pana la momentul pretinsei fapte infractionale, neavand suspiciunea unor tranzactii ilegale.
Nu s-a putut face dovada ca avea cunostinta despre natura falsa a facturilor care au facut obiectul trimiterii in judecata, aceasta avand un rol formal in cadrul societatii, relevanta fiind si convorbirea cu A.K., in anul 2016, cand urmarirea penala se afla in faza incipienta, inainte de trimiterea in judecata si inaintea pronuntarii sentintei prin care a fost condamnata.
Transmiterea fictiva a actiunilor sau partilor sociale fapta incriminata constituie infractiune numai daca este savarsita cu intentie directa, calificata prin scop - comiterea unei infractiuni, sustragerea de la urmarire penala sau ingreunarea urmaririi penale.
Avand in vederea calitatea pur formala pe care inculpata o avea in cadrul societatii comerciale, faptele retinute in sarcina sa nu au fost savarsite cu existenta formei de vinovatie impusa de legiuitor si a considerat inculpata ca in cauza nu sunt indeplinite cerintele prevazute de art. 396 alin. (2) C.pr.pen., in sensul in care nu se putea constata de catre instanta de fond, dincolo de orice indoiala rezonabila, ca a existat intentie si vinovatie. A mai aratat inculpata ca numitul A.K., vazand ca nu mai raspunde la comenzile sale in ceea ce priveste coordonarea activitatii firmei, a hotarat sa o inlature chiar si din postura formala pe care o avea, gasind modalitatea de inlocuire a acesteia prin organizarea unei cesiuni catre doua persoane de origine araba, apropiate lui, cu ajutorul carora sa poata coordona in continuare firma, din umbra.
Inculpata nu a intentionat sa se sustraga de la urmarirea penala sau sa ingreuneze urmarirea penala, si ulterior de la judecarea cauzei; s-a prezentat ori de cate ori a fost chemata, nu a negat calitatea legala de administrator, a dat explicatii cu privire la imprejurarile comiterii faptelor presupus comise.
A mai considerat ca sunt aplicabile in cauza dispozitiile art. 25 C.pen. si ale art. 30 C.pen. dar si ale art. 2801 din Legea nr. 31/1990, care nu este conditionata de inceperea sau nu a urmaririi penale la data transmiterii fictive a partilor sociale.
Avand in vedere, probatoriul administrat a considerat inculpata A.F. ca nu se face vinovata de savarsirea infractiunilor pentru care a fost trimisa in judecata pentru evaziune fiscala in forma continuata, prevazute de art. 9 alin. (l) lit. c) din Legea nr. 241/2005 cu aplic.art.41 alin. (2) C.pen 1968, spalare de bani in forma continuata, prev. de art. 29 alin. (l) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 41 alin. (2) C.pen. 1968, transmitere fictiva a partilor sociale ori a actiunilor detinute intr-o societate, prev. art. 2801 din Legea nr. 31/1990, toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C.pen. 1968 si art. 5 C.pen., Si astfel cum s-a solicitat de Parchet in sedinta din data de 10.09.2018, schimbarea incadrarii juridice, in: evaziune fiscala in forma continuata, prev. de art. 9 alin. (l) lit. c) din Legea nr.. 241/2005 cu aplic. art. 35 alin.(1) C.pen, spalare de bani in forma continuata, prev. de art. 29 alin. (l) lit. a) din Legea nr.656/2002 cu aplic. art. 35 alin. (l) C.pen., transmitere fictiva a partilor sociale ori a actiunilor detinute intr-o societate, prev. art. 2801 din Legea nr. 31/1990, toate cu aplicarea art.38 alin. (l) C.pen. si art. 5 C.pen.
In consecinta, inculpata a solicitat admiterea apelului, in baza art. 421 pct. 2 lit. a) C.pr.pen., desfiintarea sentintei primei instante, si sa se pronunte o noua hotarare, in concordanta cu prevederile art. 16 alin. (l) lit. d) C.pr.pen.., raportat la art. 25 si art. 30 C.pen. si sa se dispuna achitarea pentru toate cele trei infractiuni din rechizitoriu.
In apelul formulat, parte civila ANAF a criticat hotararea instantei de fond pe considerentul ca s-a constituit parte civila cu suma de 1.177.223 lei, in baza rapoartelor de expertiza efectuate, suma la care trebuie sa se calculeze si obligatiile fiscale accesorii potrivit legislatiei in vigoare, de la momentul producerii prejudiciului pana la data cand suma va fi integral achitata.
A mai solicitat sa se aiba in vedere si faptul ca inculpata A.F., in calitate de administrator al SC A.I. SRL ar fi prejudiciat bugetul consolidat al statului cu suma de 1.177.223 lei, si nu cum gresit a retinut instanta de fond – 364.110 lei, fara a fi raportate si analizate probele administrate la instanta de fond. In acest sens, instanta de fond a constatat in mod gresit ca actele materiale ce intra in continutul constitutiv al infractiunii de evaziune fiscala se raporteaza doar la cele trei facturi in valoare de 1.128.742,24 lei, prin care s-a prejudiciat bugetul de stat, cu suma de 364.110 lei.
Astfel, hotararea instantei de fond o considera ca fiind netemeinica deoarece nu a tinut cont de probele administrate, respectiv raportul de expertiza contabila. Concluziile expertizei contabile au fost in sensul ca tranzactiile derulate intre SC A.I. SRL si SC D.L.M. SRL, potrivit facturii nr.36/15.10.2010 in valoare de 27.776 lei au caracter fictiv.
A mai aratat partea civila ca prin raportul de expertiza s-a constatat faptul ca tranzactiile derulate intre SC M.C. SRL, SC A.R.T. SRL, SC D.L.M. SRL si SC A.I. SRL au un caracter fictiv neadecvat, cauzand un prejudiciu in valoare de 373.070 lei, compus din 149.228 lei reprezentand baza impozabila a facturilor emise de cele 3 societati furnizoare si 223.842 lei reprezentand TVA aferent facturilor emise de cele 3 societati furnizoare.
Aceste societati furnizoare nu au declarat veniturile obtinute din emiterea facturilor catre SC A.I. SRL si nici TVA colectata, sustragandu-se de la plata impozitului si a TVA rezultate din aceste
S-a demonstrat comportamentul de tip „fantoma" al celor trei societati mentionate, precum si caracterul fictiv al facturilor evidentiate in contabilitatea SC A.I. SRL.
S-a considerat ca prejudiciul produs bugetului general consolidat, prin activitatea infractionala a inculpatei A.F. si partea responsabila civilmente SC A.I. este in cuantum de 373.070 lei.
Partea civila a solicitat obligarea inculpatei, in solidar, cu partea responsabila civilmente SC A.I. la plata sumei de 373.070 lei reprezentand prejudiciul produs bugetului general consolidat, la care se adauga obligatiile fiscale accesorii, de la data la care obligatiile au devenit scadente si pana la data executarii integrale a sumelor; admiterea apelului, desfiintarea sentintei penale atacate, in ceea ce priveste latura civila.
Examinand hotararea apelata prin prisma motivelor de apel invocate, cat si din oficiu, conform art. 417 alin. (2) C.pr.pen., Curtea a retinut urmatoarele:
In ceea ce priveste situatia de fapt, din informatiile puse la dispozitie de ONRC, Curtea a retinut ca in perioada septembrie-decembrie 2010, in realizarea aceleasi rezolutii infractionale, inculpata A.F., in calitate de administrator al SC A.I. SRL a evidentiat in actele contabile ale societatii precum si in alte documente legale (declaratia privind decontul de taxa pe valoare adaugata si declaratia privind impozitul pe profit) cheltuieli care nu au la baza operatiuni reale aferente unui numar de trei facturi fiscale de achizitii fictive, in valoare totala de 1.128.742,24 lei, avand ca emitenti societatile comerciale cu comportament tip “fantoma” SC M.C. SRL, SC A.R.T. SRL si SC D.M.L. SRL, in scopul sustragerii de la indeplinirea obligatiilor fiscale, cauzand un prejudiciu bugetului consolidat al statului in cuantum de 364.110 lei, dupa cum reiese din raportul de expertiza contabila intocmit in cauza. Pentru achizitia fictiva de la SC M.C. SRL a fost inregistrata factura nr. (..) avand ca obiect produse alimentare si nealimentare in valoare totala de 715.891,68 lei. Achizitia fictiva de la SC D.M.L. SRL a avut ca obiect produse nealimentare in valoare de 178.560 lei conform facturii nr.(..), iar cea de la SC A.R.T. SRL, produse alimentare si nealimentare in valoare totala 234.290,56 lei conform facturii 33/23.09.2010.
Din informatiile furnizate de ANAF si Inspectia Muncii, rezulta ca niciuna dintre cele trei firme nu au functionat la sediul declarat si nu au avut angajati in perioada de functionare. SC A.R.T. SRL si SC D.M.L. SRL, de la data infiintarii si pana in prezent, nu au depus declaratii fiscale (D100, D101, D300, D394), nici raporturi contabile, iar SC M.C. SRL a depus declaratii fiscale sporadice si a raportat o valoare a livrarilor apropiata de cea a achizitiilor.
Toate aceste circumstante reprezinta criterii pe baza carora instanta a apreciat ca cele trei firme nu au desfasurat o activitate reala, ci sunt firme cu comportament „fantoma”, care au fost infiintate in scopul desfasurarii de activitati infractionale in materia evaziunii fiscale.
Inculpata A.F., fiind si imputernicita pe conturile SC A.I. SRL, pentru crearea aparentei realitatii tranzactiilor comerciale, in datele de 18.10.2010 si 20.10.2010 a dispus prin sase ordine de plata, plata in conturile SC M.C. SRL, SC A.R.T. SRL si SC D.M.L. SRL, a sumei totale de 770000 de lei, reprezentand contravaloarea facturilor (..), dupa cum rezulta din raportul de expertiza contabila intocmit in cauza si declaratiile inculpatei. Astfel, in data de 18.10.2010, inculpata a efectuat doua depuneri in contul curent in Lei deschis la Raiffeisen Bank, in valoare de 300.300 lei si respectiv 200.200 lei, facand plati in aceeasi zi catre SC M.C. SRL si SC A.R.T. SRL in valoare de 500.000 lei, suma depusa reprezentand contravaloarea platilor efectuate la care s-a adaugat valoarea comisionului de 0.1%. De asemenea, la data de 20.10.2010, inculpata a efectuat o depunere in contul curent in Lei deschis la Raiffeisen Bank, in valoare de 270.270 lei, efectuand in aceeasi zi plati catre SC M.C. SRL si SC A.R.T. SRL, in valoare de 270.000 lei.
Din documentele puse la dispozitie de unitatile bancare a mai rezultat ca persoana autorizata pentru efectuarea operatiunilor prin intermediul conturilor bancare apartinand SC M.C. SRL, deschise la Raiffeisen Bank si BRD, a fost, incepand cu luna octombrie 2010, martorul B.I.B., iar in ce priveste conturile bancare apartinand SC A.R.T. SRL a rezultat ca persoanele autorizate sa opereze pe conturile societatii au fost, numitul S.N. si martorul B.I.B.
Din acelasi raport de expertiza contabila rezulta ca sumele de bani transferate de inculpata in conturile celor doua societati deschise la Raiffeisen Bank au fost retrase, integral, in numerar chiar in ziua creditarii conturilor de catre martorul B.I.B.
Curtea a respins sustinerile inculpatei A.F., conform carora ea nu avea cunostinta de modul cum se desfasura activitatea A.I. SRL si ca nu a cunoscut ca cele trei facturi erau fictive, iar firmele cocontractante erau firme fantoma. Intr-adevar, din declaratiile inculpatei coroborate cu cele ale martorilor rezulta ca activitatea A.I. SRL era coordonata in fapt de numitul A.K. si ca inculpata era o simpla angajata, fiind platita in plus doar pentru ca detinea functia de administrator fara sa exercite atributii specifice. Insa, din aceleasi probe rezulta ca inculpata discuta cu furnizorii societatii, primea marfa, efectua plati si reprezenta firma in relatia cu partenerii comerciali. De asemenea, inculpata a declarat ca facturile au fost aduse de un cetatean arab, dupa ce contabilul M.A. i-a adus la cunostinta numitului K.A. ca ii mai trebuie trei facturi pentru ca TVA-ul sa fie zero, ceea ce denota faptul ca inculpata a stiut ca facturile sunt fictive si au fost aduse pentru a scadea TVA de plata.
Chiar daca, probatoriul arata ca numitul A.K. a detinut firma SC A.I. SRL si a fost beneficiarul activitatilor firmei, legale si nelegale, Curtea a apreciat ca inculpata A.F. a avut cunostinta ca cele trei facturi erau fictive si ca firmele SC M.C. SRL, SC A.R.T. SRL si SC D.M.L. SRL aveau comportament de tip „fantoma”.
Mai mult decat atat, potrivit art. 10 din Legea nr. 82/1991 a contabilitatii, raspunderea pentru organizarea si conducerea contabilitatii la o societate comerciala revine administratorului. Asadar, stiind ca indeplineste functia de administrator in cadrul SC A.I. SRL, inculpata A.F. era responsabila pentru organizarea si conducerea contabilitatii, inclusiv pentru declaratiile fiscale depuse si pentru realitatea/fictivitatea achizitiilor declarate.
De asemenea, nu poate fi primita nici apararea inculpatei conform careia nu a avut intentia de a se sustrage de la urmarirea penala prin transmiterea partilor sociale detinute la SC A.I. SRL catre numitul A.K.R.K.H. Inculpata stia ca la data de 15.11.2013 fata de ea s-a inceput urmarirea penala pentru savarsirea infractiunii de evaziune fiscala, pentru fapte comise in calitate de administrator al firmei, iar la 04.09.2014 a cesionat partile sociale pe care le detinea, cunoscand ca este cercetata in legatura cu activitatea societatii, tocmai pentru a ingreuna cercetarile.
Astfel, fapta inculpatei A.F., care in perioada septembrie-decembrie 2010, in calitate de administrator al SC A.I. SRL, a evidentiat in actele contabile ale societatii precum si in alte documente legale (declaratia privind decontul de taxa pe valoare adaugata si declaratia privind impozitul pe profit) cheltuieli care nu au la baza operatiuni reale aferente unui numar de trei facturi fiscale de achizitii fictive, in valoare totala de 1.128.742,24 lei, avand ca emitenti societatile comerciale cu comportament tip “fantoma” SC M.C. SRL, SC A.R.T. SRL si SC D.M.L. SRL, in scopul sustragerii de la indeplinirea obligatiilor fiscale, cauzand un prejudiciu bugetului consolidat al statului in cuantum de 364.110 lei, intruneste elementele de tipicitate ale infractiunii de evaziune fiscala in forma continuata prevazuta de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 35 alin. (1) C.pen. si art. 5 C.pen.
Fapta inculpatei A.F., care la data de 04.09.2014, in calitate de asociat si administrator al SC A.I. SRL, a cedat partile sociale detinute in cadrul firmei catre numitul A.K.R.K.H., in scopul sustragerii de la urmarire penala, intruneste elementele de tipicitate ale infractiunii de transmitere fictiva a partilor sociale detinute intr-o societate prevazuta de art. 2801 din Legea nr.. 31/1990.
In ceea ce priveste acuzatia de spalare de bani, in sensul ca la datele de 18.10.2010 si 20.10.2010 inculpata a dispus prin sase ordine de plata, plata din conturile SC A.I. SRL in conturile SC M.C. SRL si SC A.R.T. SRL, a sumei totale de 770000 de lei, reprezentand contravaloarea facturilor (..), Curtea a apreciat ca aceste actiuni ale inculpatei nu intrunesc elementele de tipicitate ale infractiunii prevazuta de art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr.656/2002.
Conform art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 constituie infractiune de spalare de bani schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscand ca provin din savarsirea de infractiuni, in scopul ascunderii sau al disimularii originii ilicite a acestor bunuri ori in scopul de a ajuta persoana care a savarsit infractiunea din care provin bunurile sa se sustraga de la urmarire, judecata sau executarea pedepsei.
Potrivit art. 2 lit. f) din Legea nr. 241/2005, prin operatiune fictiva se intelege disimularea realitatii prin crearea aparentei existentei unei operatiuni care in fapt nu exista.
Operatiunea comerciala presupune livrarea de bunuri si servicii de catre o societate furnizoare urmata de plata pretului de catre cealalta societate achizitoare. Disimularea realitatii prin crearea aparentei existentei unei operatiuni care in fapt nu exista se poate face numai prin executarea de actiuni care sa ateste livrarea bunurilor/serviciilor nelivrate (intocmirea de avize de insotire a marfii, procese verbale de receptie, de punere in functiune, predare-primire, etc.) si de actiuni care sa ateste plata pretului neachitat ( intocmirea de chitante false ori efectuarea platii prin ordin de plata, retragerea sumei de catre reprezentantul firmei furnizoare si restituirea banilor in numerar reprezentantului firmei care achizitioneaza).
In consecinta, simpla efectuare a platii unei facturi fictive, retragerea sumei in numerar si restituirea banilor catre firma achizitoare, fara alte operatiuni ulterioare, este absorbita in continutul notiunii de operatiune fictiva si nu poate fi considerata un transfer de bani, cunoscand ca provin din savarsirea de infractiuni, in scopul ascunderii sau al disimularii originii ilicite a acestor bani.
Fata de aceste considerente, Curtea, in baza art. 421 pct. 2 lit. a) C.pr.pen., a admis apelul declarat de inculpata A.F., impotriva sentintei penale nr. 2146/15.10.2018 pronuntata de Tribunalul Bucuresti, pe care o desfiinteaza in parte, si, rejudecand:
A descontopit pedeapsa rezultanta de 4 ani inchisoare, aplicata inculpatei prin sentinta apelata si repune in individualitatea lor pedepsele componente:
In baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C.pen.p a achitat-o pe inculpata pentru comiterea infractiunii de spalare de bani in forma continuata prevazuta de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 35 alin. (1) C.pen. si art. 5 C.pen..
In baza art. 39 alin. (1) lit. b) C.pen., a contopit pedepsele de 2 ani inchisoare si 1 an inchisoare, aplica pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani inchisoare, la care se adauga sporul de 1/3 din durata pedepsei de 1 an inchisoare, rezultand o pedeapsa de 2 ani si 4 luni inchisoare.
In baza art. 45 alin. (1) C.pen. a interzis inculpatei ca pedeapsa complementara exercitarea drepturilor prevazute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) si g) C.pen., respectiv drepturile de a fi aleasa in autoritatile publice sau in orice alte functii publice, de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat si dreptul de a desfasura activitatea de care s-a folosit pentru savarsirea infractiunii (asociat sau administrator al unei societati comerciale), pe o perioada de 3 ani.
In baza art. 45 alin. (5) C.pen. a interzis inculpatei ca pedeapsa accesorie exercitarea drepturilor prevazute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) si g) C.pen., respectiv drepturile de a fi aleasa in autoritatile publice sau in orice alte functii publice, de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat si dreptul de a desfasura activitatea de care s-a folosit pentru savarsirea infractiunii (asociat sau administrator al unei societati comerciale).
In baza art. 91 C.pen. a dispus suspendarea executarii pedepsei principale sub supraveghere si stabileste un termen de supraveghere de 4 ani, conform dispozitiilor art. 92 C.pen.
In baza art. 93 alin. (1) C.pen. a obligat inculpata ca pe durata termenului de supraveghere sa respecte urmatoarele masuri de supraveghere:
a) sa se prezinte la Serviciul de Probatiune Ilfov, la datele fixate de acesta;
b) sa primeasca vizitele consilierului de probatiune desemnat cu supravegherea sa;
c) sa anunte, in prealabil, schimbarea locuintei si orice deplasare care depaseste 5 zile;
d) sa comunice schimbarea locului de munca;
e) sa comunice informatii si documente de natura a permite controlul mijloacelor sale de existenta.
In baza art. 93 alin. (2) lit. b) C.pen. a impus inculpatei sa frecventeze un program de reintegrare sociala derulat de Serviciul de Probatiune Ilfov sau organizat in colaborare cu alte institutii din comunitate.
In baza art. 93 alin. (3) C.pen. pe parcursul termenului de supraveghere, inculpata va desfasura o activitate neremunerata in folosul comunitatii in cadrul Primariei Orasului Pantelimon sau Policlinicii Pantelimon, pe o perioada de 90 zile lucratoare.
A atras atentia inculpatei asupra dispozitiilor art. 96 C.pen.
Pedeapsa accesorie se va executa doar in cazul in care pedeapsa principala devine executabila.
A inlaturat dispozitia de confiscare speciala a diferentei dintre suma de 770.000 lei si suma reprezentand cuantumul despagubirilor civile.
A mentinut celelalte dispozitii ale sentintei apelate, care nu sunt contrare prezentei.
In baza art. 421 pct. 1 lit. b) C.pr.pen.a respins ca nefondat apelul declarat de partea civila ANAF, impotriva aceleiasi sentinte penale.
Florin Amariei scrie pentru E-Juridic.ro din anul 2018, explicand noutatile legislative si prezentand cele mai relevente stiri din domeniu. Si-a inceput activitatea la 9AM.ro, a continuat la legestart.ro si a acoperit dintotdeauna cele mai relevante subiecte din domeniile politica, social si justitie. In prezent, scrie pentru dumneavoastra despre tot ceea ce inseamna domeniile legislativ, justitie si politico-social, cu accent pe explicarea detaliata a ce este important de retinut, cum ne afecteaza aceste informatii si de ce este bine sa aplicam legea in forma ei la zi.
Sfaturi de la Experti - Intrebari si Raspunsuri
ARTICOLE SIMILARE