Legea cadru nr. 153/2017 va fi modificata astfel incat cei care activeaza in domeniile Sport si Tineret sa obtina noi mariri.
"Pentru a avea motivare in sistemul sportiv si nu numai, incluzand aici si componenta de tineret din Romania trebuie sa avem si o salarizare corespunzatoare muncii acestora", spun initiatorii proiectului de act normativ prin care se introduc noi mariri.
Legea cadru nr. 153/2017 va fi, asadar, modificata pentru a se acorda noi mariri. Ramane, insa, de vazut, daca vor fi de acord si ceilalti parlamentari cu propunerile facute de initiatori. Acestia si-au argumentat propunerea facuta.
Conform alesilor, modificarea legislatiei este necesara pentru ca:
- personalul din aparatul central al MTS, din unitatile subordonate si din federatiile sportive nationale sa beneficieze de drepturi salariale la un nivel apropiat de cel de care beneficiaza personalul din institutii similare (ministere, unitati deconcentrate ale ministerelor);
- Legea nr.79/2018, privind aprobarea OUG 91/2017, a facut ca functionarii publici si personalul contractual din cadrul mai multor ministere si din institutiile din subordinea lor, au beneficiat de o majorare a salariului de baza de 15%;
- prin Legea nr. 61/2019 au fost din nou acordate majorari salariale unor categorii de bugetari, fara a fi luat m considerare si personalul din Sport si Tineret;
- prin aplicarea Legii nr. 287/2018, nu s-a putut opera majorarea de 10% tuturor categoriilor de personal din toate unitatile subordonate;
- nivelul salarizarii personalului Ministerului Tineretului si Sportului, unitatilor subordonate si federatiilor sportive nationale este foarte mic si se impune recuperarea din diferenta foarte mare a salariului aflat in plata, fata de nivelul cuvenit pentru anul 2022, precum si inlaturarea inechitatilor salariale dintre institutiile de acelasi rang si care au functii identice/similar in organigrama;
- o parte semnificativa dintre salariatii din directiile judetene pentru sport, directia pentru sport si tineret a Municipiului Bucuresti si din aparatul central al MTS sunt functionari publici, functie incompatibila cu orice alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice, acestora fiindu-le interzis sa desfasoare alte activitati generatoare de venit, iar salariul reprezinta singura sursa de venit, spre deosebire de alte categorii profesionale;
- pregatirea sportivilor si activitatile pentru tineri nu se pot desfasura fara sustinerea intregului colectiv, a echipei din cadrul institutiei;
- majorarea cu 10% a salariilor incepand cu 1 noiembrie 2018, conform Legii nr. 287/2018, numai pentru functiile de specialitate din unitatile sportive si federatiilor sportive nationale a dus la tensiuni si dezbinari in randul salariatilor si aceasta situatie trebuie remediata prin acordarea unei majorari pentru tot personalul din Sport si Tineret;
- activitatea se desfasoara in conditii de munca grele, vatamatoare si periculoase si este supusa unei uzuri fizice si suprasolicitari neuropsihice cu consecinta directa asupra vietii si sanatatii (avem in vedere buletinele de expertiza a locurilor de munca eliberate de Directiile de sanatate publica judejene si a Municipiului Bucuresti);
- activitatea in Sport si Tineret este una atipica, munca nu poate fi normata tocmai din cauza specificului activitatii, unele competitii sportive si activitatile de tineret stim cand incep, insa nu si cand se termina, programul in unitatile din subordinea MTS, in aparatul central al ministerului si in federatiile sportive, este de regula, intre orele 8-16, insa este de notorietate ca activitatea se desfasoara in medie mai mult de 8 ore pe zi si chiar in zilele de sarbatori legale si de repaus saptamanal;
- salariatii care participa la competitii sau activitafti de tineret nu au sarbatori legale si nici religioase si, din cauza lipsei de personal, nu se acorda zile libere, munca prestata cu ocazia deplasarilor, competifiilor, cantonamentelor sau antrenamentelor pentru sportivi nu pot fi compensate cu timp liber corespunzator.
- din lipsa de personal (deficit de peste 35%) tot mai multi salariati preiau sarcini suplimentare;
- exista multiple situatii in care, ca urmare a aplicarii prevederilor din Legea cadru nr.153/2017, salariul de baza s-a stabilit conform art. 39, alin.(2) sau situatii in care s-au pus in aplicare decizii ale instantelor de judecata, ce au vizat stabilirea salariului de baza pentru functii similare la nivelul maxim aflat in plata, astfel ca unele functii au un nivel de salarizare apropiat de cel stabilit de lege pentru anul 2022, iar intre acestea si celelalte functii exista un decalaj urias;
- impactul bugetar este scazut, avand in vedere numarul total de salariati - 3.600 (3.000 la nivelul unitatilor subordonate si aparatul central MTS si 600 de salariati la nivelul federafiilor sportive nationale), din care se scade numarul celor care au primit majorarea de 10% - aproximativ 330 de salariati.
Autorii modificarilor mentioneaza ca aceasta crestere salariala se poate acorda de la bugetul de stat sau, in unele cazuri, din venituri proprii ce pot proveni din acciza pe tutun si pe alcool sau alte actiuni desfasurate in cadrul subordonatelor generatoare de venit.
Pentru ca noile mariri sa poata fi realizate se modifica art. IV din Legea cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, dupa cum urmeaza:
- "Incepand cu drepturile salariale aferente lunii intrarii in vigoare a legii si publicarii acesteia in Monitorul Oficial, cuantumul brut al salariilor de baza de care beneficiaza personalul din Ministerul Tineretului si Sportului, din unitatile din subordinea acestuia si din federatiile sportive, se majoreaza cu 10%, cu respectarea prevederilor art. 38 alin. (6) din Legea nr.153/2017, cu modificarile si completarile ulterioare. Exceptie de la acest alin. face parte personalul incadrat pe functii de specialitate din federatiile sportive si din unitatile sportive din subordinea Ministerului Tineretului si Sportului".
Procedura de urgenta nu a fost solicitata.
Guvernul nu a oferit un punct de vedere inca.
Semnatarii acestei initiative sunt deputati si senatori PSD.
Senatul este prima Camera sesizata, asadar deputatii vor avea votul decizional.
Vom urmari evolutia B6/2020 si vom reveni cu actualizari ale acestui articol, daca situatia o va impune.
E-JURIDIC.RO
