Presedintele Klaus Iohannis a promulgat Legile Justitiei

Presedintele Klaus Iohannis a semnat, marti, decretele pentru promulgarea Legii privind statutul judecatorilor si procurorilor, a Legii privind organizarea judiciara si a Legii privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Pe 17 octombrie, Senatul a adoptat, in calitate de for decizional, cele trei acte normative.

Din legea privind statutul judecatorilor si procurorilor au fost eliminate abaterile disciplinare ce vizeaza "nerespectarea in mod vadit si nejustificat a hotararilor Curtii de Justitie a Uniunii Europene, ale Curtii Europene a Drepturilor Omului, a deciziilor Curtii Constitutionale si a deciziilor pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie in solutionarea recursurilor in interesul legii ori in dezlegarea unor chestiuni de drept, in acord cu prevederile art. 20 si art. 148 din Constitutia Romaniei, republicata", scrie Agerpres.

Actul normativ mentioneaza ca promovarea in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie se face numai prin concurs organizat ori de cate ori este necesar, in limita posturilor vacante, de catre Sectia pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii. Concursul urmareste selectia judecatorilor "care corespund celor mai inalte standarde de competenta profesionala", evaluate de Inalta Curte de Casatie si Justitie, precum si de "integritate, conduita si deontologie", evaluate de Sectia pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii.

O alta prevedere se refera la concursul de promovare a magistratilor. "La punctaje egale au prioritate candidatii care au vechime mai mare in functia de judecator, respectiv procuror, iar in cazul in care egalitatea se pastreaza dupa aplicarea acestui criteriu vor fi avute in vedere in urmatoarea ordine: vechimea in gradul profesional detinut, nota obtinuta la concursul de promovare pe loc. In circumscriptiile instantelor si Parchetelor unde o minoritate nationala are o pondere de cel putin 50% din numarul locuitorilor, la medii egale au prioritate candidatii cunoscatori ai limbii acelei minoritati", prevede actul normativ.

Legea privind organizarea judiciara arata ca organizarea judiciara reprezinta ansamblul de principii si reguli care guverneaza functionarea instantelor judecatoresti si parchetelor in activitatea judiciara, in scopul garantarii respectarii Constitutiei Romaniei si realizarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanei prin infaptuirea justitiei ca serviciu public. Justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege. Conducerea Inaltei Curti de Casatie si Justitie se exercita de presedinte, doi vicepresedinti si Colegiul de conducere, se arata in textul legii.

De asemenea, se prevede ca hotararile judecatoresti pot fi semnate si cu semnatura electronica calificata.

Pentru a fi numiti in cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, procurorii trebuie sa nu fi fost sanctionati disciplinar in ultimi trei ani, cu exceptia cazurilor in care a intervenit radierea sanctiunii disciplinare. Acestia sunt admisi prin concurs si trebuie sa aiba o buna pregatire profesionala, o conduita morala ireprosabila si o vechime de cel putin 10 ani in functia de procuror sau judecator, se mai arata in actul normativ adoptat de Senat.

O alta prevedere stabileste ca personalul de instruire al Institutului National al Magistraturii este asigurat, de regula, din randul judecatorilor si procurorilor in functie, care pot fi detasati in conditiile legii, cu acordul lor, cu avizul Consiliului stiintific al INM. Statutul personalului de instruire se adopta de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea directorului Institutului National al Magistraturii, cu avizul Consiliului stiintific.

Dispozitiile prezentei legi privind implementarea Dosarului Electronic National la nivelul instantelor judecatoresti se aplica de la 1 ianuarie 2024.

Legea privind organizarea CSM prevede ca membrii Consiliului se aleg din randul judecatorilor si procurorilor numiti de presedintele Romaniei, cu o vechime de cel putin sapte ani in functia de judecator sau procuror definitiv si care nu au fost sanctionati disciplinar in ultimii trei ani, cu exceptia situatiei in care a intervenit radierea sanctiunii.

"In vederea exercitarii actiunii disciplinare este obligatorie efectuarea cercetarii disciplinare prealabile de catre Inspectia Judiciara. (...) Actiunea disciplinara in cazul abaterilor savarsite de judecatori si procurori se exercita de catre Inspectia Judiciara, prin inspectorul judiciar", se arata in lege.

Textul prevede ca "functiile de conducere detinute de judecatorii sau procurorii alesi ca membrii ai CSM inceteaza de drept la data publicarii hotararii in Monitorul Oficial".

"Inspectia Judiciara se poate sesiza din oficiu sau poate fi sesizata in scris si motivat de orice persoana interesata, inclusiv de Consiliul Superior al Magistraturii, in legatura cu abaterile disciplinare savarsite de judecatori si procurori. Daca in urma efectuarii verificarilor prealabile se constata ca nu exista indiciile savarsirii unei abateri disciplinare, sesizarea se claseaza, iar rezultatul se comunica direct persoanei care a formulat sesizarea si persoanei vizate de sesizare. Rezolutia de clasare este supusa confirmarii inspectorului-sef. Rezolutia poate fi infirmata, o singura data, de inspectorul-sef, care poate dispune, prin rezolutie scrisa si motivata, completarea verificarilor", se arata in lege.