Intrebare: Societatea se afla in insolventa; are cateva contracte de munca in derulare; se pot face modificari sau acte aditionale in acest timp?
Actele aditionale noi (daca se pot face) la contracte de munca, se semneaza de catre Directorul general ?
Stampila pe actele semnate este aceeasi cu cea de dinainte de intrare in insolventa?
Raspuns: In speta se mentioneaza doar ca societatea se afla in insolventa. Fata de lipsa informatiilor privind etapa la carea a ajuns societatea in procedura, daca i s-a ridicat sau nu dreptul de administare, daca si-a declarat intentia de reorganizare sau daca se afla in reorganizare s.a.m.d. facem urmatoarele precizari:
Conform art. 47 alin. (1) din Legea 85/2006 , deschiderea procedurii ridica debitorului dreptul de administrare - constând în dreptul de a-si conduce activitatea, de a-si administra bunurile din avere si de a dispune de acestea -, daca acesta nu si-a declarat, în conditiile art. 28 alin. (1) lit. h) sau, dupa caz, art. 33 alin. (6), intentia de reorganizare.
Astfel, de la data deschiderii procedurii dreptul de administrare se ridica debitorului de regula, ceea ce inseamna ca reprezentarea debitorului trece asupra practicianului in insolventa desemnat de judecatorul sindic.
Totodata, conform art. 3 pct. 30 din Legea 85/2006 , cu modificarile si completarile ulterioare, mandatul administratorilor statutari înceteaza de la data ridicarii dreptului de administrare sau de la data desemnarii administratorului special. Mandatul administratorului special se limiteaza la reprezentarea intereselor actionarilor/asociatilor de la data ridicarii dreptului de administrare. Încetarea mandatului impune obligatia predarii gestiunii.
In perioada cuprinsa intre momentul formularii cererii introductive si momentul deschiderii procedurii de insolventa administratorii statutari ai societatii comerciale debitoare isi exercita dreptul de administrare a societatii in mod complet prin conducerea executiva a societatii. In acest moment activitatea debitorului este inca circumscrisa celei normale si exercitarea dreptului de administrare poate privi toate operatiunile unei asfel de activitati. In schimb, activitatea societatii odata cu deschiderea procedurii insolventei este limitata strict la scopul procedurii, adica al stingerii creantelor si al maximizarii averii debitorului sau conform unui plan in cadrul reorganizarii si este coordonata de administratorul judiciar numit de instanta sau ulterior de creditori. Astfel, deschiderea procedurii insolventei constituie pentru debitor incetarea activitatii obisnuite si intrarea debitorului sub imperiul unei proceduri judiciare ce implica o reglementare a activitatii sale speciala si diferita de aceea care ii era aplicabila anterior. Dupa deschiderea procedurii, in perioada de observatie continutul activitatii debitorului supusa exercitarii dreptului de administrare se restrange semnificativ, indeosebi la activitatea curenta a societatii.
Asadar, atributele dreptului de administrare (dreptul de a conduce activitatea, ce include si dreptul de reprezentare, de a administra bunurile din avere si de a dispune de acestea) sufera modificari de la o etapa la alta a procedurii.
Dupa deschiderea procedurii de insolventa si ridicarea dreptului de administrare, inceteaza dreptul societatii debitoare de a-si conduce activitatea, de a-si administra bunurile si de a dispune de ele, administrarea societatii trecand de la administratorii statutari la administratorul judiciar, asa incat reprezentarea societatii revine administratorului judiciar, fiind astfel persoana care are dreptul sa semneze actele emise de catre societatea debitoare.
Ridicarea in parte a dreptului de administrare implica o hotarare de deschidere detaliata in privinta atributiilor administratorului judiciar pe de o parte si administratorului special/statutar pe de alta parte.
Daca dreptul de administrare nu a fost ridicat, societatea isi poate exercita dreptul de administrare, sub supravegherea administratorului judiciar. Astfel, chiar daca debitorului nu i se ridica dreptul, dincolo de supravegherea acestuia, administratorul judiciar poate exercita unele atributii specifice precum promovarea unor actiuni in anularea unor acte ale debitorului.
Daca la momentul deschiderii procedurii generale nu s-a ridicat dreptul de administrare si exista contracte in derulare (art. 86 alin. 1) activitatea curenta continuata in raport cu acestea va fi administrate pentru o scurta perioada de timp de catre administratorul statutar pentru ca, oricum, la acel moment nu are cine sa exercite in fapt dreptul respectiv, caci administratorul special nu este inca desemnat, iar administratorul judiciar, desi a fost desemnat cel putin provizoriu, nu a preluat dreptul de administrare, deoarece nu s-a ridicat acest drept debitorului, in raport cu declararea intentiei de reorganizare.
In conformitate cu art. 20 alin. (2) teza II si III din lege, atributiile manageriale apartin administratorului judiciar ori lichidatorului sau, in mod exceptional, debitorului, daca acestuia nu i s-a ridicat dreptul de a-si administra averea. Deciziile manageriale pot fi controlate sub aspectul oportunitatii de catre creditori, prin organele acestora.
Teoretic apreciem ca exista posibilitatea incheierii unor acte aditionale la contractele individuale de munca ale salariatilor angajati in cadrul societatii debitoare aflate in insolventa. In mod practic insa incheierea acestor acte aditionale se poate realiza de la caz la caz in functie de particularitatile spetei, de etapa la care a ajuns societatea in procedura, de clauzele actelor aditionale, care pot presupune cheltuieli suplimentare pentru societatea debitoare de natura sa aduca atingere intereselor creditorilor, si atunci pot fi cenzurate, in functie de etapa la care s-a ajuns, de catre administratorul judiciar care supravegheaza activitatea debitorului sau daca masurile au fost luate de administratorul judiciar (avand continut economic si managerial) putand fi controlate sub aspectul oportunitatii de catre organele constituite in cadrul procedurii de insolventa.
