1.500 de posturi vacante din Justitie vor fi desfiintate. Forumul Judecatorilor: "Masura va bloca instantele si parchetele"

Guvernul intentioneaza sa desfiinteze peste 1500 de posturi vacante de judecator si procuror, printr-un proiect de OUG pentru reducerea cheltuielilor bugetare, masura care va conduce la blocarea activitatii instantelor si a parchetelor, transmite Asociatia Forumul Judecatorilor, intr-un comunicat de presa.

Potrivit sursei citate, taierea posturilor vacante ar duce la blocarea activitatii instantelor si a parchetelor care deja functioneaza la limita de avarie, avand un deficit imens de personal, multe din acestea cu mai putin de 50% din schema.

"Intentia Guvernului Romaniei de a adopta o ordonanta de urgenta prin care sa anuleze peste 1.500 de posturi vacante de judecator si procuror incalca atat obligatiile asumate de Romania prin PNRR, recomandarile din Raportul din iulie 2023 al Comisiei Europene privind statul de drept, respectiv Regulamentul privind un regim general de conditionalitate pentru protectia bugetului Uniunii si afecteaza buna functionare si independenta sistemului judiciar, statul roman riscand pierderea tuturor fondurilor europene", sustine Asociatia, in comunicat.

Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania adreseaza un apel Comisiei Europene, in sensul indeplinirii rolului de garant al aplicarii tratatelor.

"Statul de drept este una dintre valorile fundamentale ale Uniunii, consacrate in articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeana, conditie prealabila pentru protejarea tuturor celorlalte valori fundamentale ale Uniunii, inclusiv a drepturilor fundamentale si a democratiei. Respectarea statului de drept este esentiala pentru insasi functionarea Uniunii Europene. Esenta statului de drept este protectia jurisdictionala efectiva, care necesita sisteme nationale de justitie independente, eficiente si de calitate", transmite Asociatia.

"In spatiul public se discuta in ultimele zile proiectul de Ordonanta de urgenta privind unele masuri fiscal bugetare in domeniul cheltuielilor publice, descentralizarea serviciilor publice, disciplina economico-financiara, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative, pe care Guvernul il propune in vederea reducerii cheltuielilor bugetare.

Conform art. VI al acestui proiect normativ, numarul de posturi vacante, neocupate, fara personal incadrat, din statele de functii aprobate potrivit legii la data intrarii in vigoare a ordonantei de urgenta se anuleaza in toate autoritatile publice de interes central si local, fara a distinge autoritatile judiciare si fara a stabili exceptii indubitabile.

Comisia de la Venetia a stabilit frecvent ca „Este datoria statului sa asigure resurse financiare adecvate pentru sistemul judiciar. Chiar si in perioade de criza, buna functionare si independenta sistemului judiciar nu trebuie puse in pericol. Instantele nu ar trebui finantate pe baza deciziilor discretionare ale organismelor oficiale, ci intr-un mod stabil, pe baza unor criterii obiective si transparente. […] Deciziile privind alocarea fondurilor catre instante trebuie luate cu cea mai stricta respectare a principiului independentei judiciare, iar sistemul judiciar ar trebui sa poata sa isi exprime opiniile cu privire la bugetul propus parlamentului, posibil prin intermediul consiliului judiciar.” (CDL-AD(2010)004, Raportul privind independenta sistemului judiciar Partea I: Independenta judecatorilor, par. 53-55)

De asemenea, Consiliul Consultativ al Judecatorilor Europeni (CCJE), in Avizul nr. 18 (2015) – ”Pozitia puterii judecatoresti si relatia ei cu celelalte puteri ale statului in democratia moderna” a indicat ca societatea in ansamblu trebuie sa considere insa inacceptabila subfinantarea cronica a sistemului judiciar. O astfel de subfinantare cronica submineaza fundamentele unei societati democratice guvernate de principiile statului de drept.

In cadrul Planului National de Redresare si Rezilienta (PNRR), Romania si-a asumat (”Reforma 5”) garantarea independentei justitiei, cresterea calitatii si eficientei acesteia, eficientizarea functionarii institutiilor din sistemul judiciar, in conformitate cu jurisprudenta relevanta a Curtii de Justitie a Uniunii Europene si in acord cu recomandarile din rapoartele MCV, rapoartele GRECO, avizele Comisiei de la Venetia si rapoartele privind statul de drept: ”In cadrul acestei reforme se vor desfasura urmatoarele actiuni specifice: (1) Adoptarea si intrarea in vigoare a legii de aprobare a strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2022-2025 (pana la 31 martie 2022). Strategia va cuprinde doi piloni: (i) politici de consolidare a independentei sistemului judiciar si a statului de drept; si (ii) politici de consolidare a capacitatii institutionale in ceea ce priveste resursele, procesele si gestionarea, precum si politicile privind calitatea si eficienta serviciilor in sistemul judiciar. (…) (3) Adoptarea si intrarea in vigoare a „legilor justitiei” (legi privind statutul magistratilor, organizarea judiciara, Consiliul Superior al Magistraturii) (pana la 30 iunie 2023). Noile legi ale justitiei vor prevedea, printre altele, urmatoarele: (i) consolidarea independentei judecatorilor si procurorilor; (ii) recrutarea si promovarea in cariera pe principii meritocratice, impreuna cu consolidarea rolului Institutului National al Magistraturii in organizarea si desfasurarea examenelor si a concursurilor; (iii) functionarea eficienta a instantelor, a Consiliului Superior al Magistraturii, precum si a Parchetului; (iv) responsabilitatea efectiva a magistratilor, dar si protectia acestora impotriva oricaror interferente si abuzuri;”.

Aplicand aceste obligatii, prin HG nr. 436/2022 a fost adoptata Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2022 – 2025 si a planului de actiune aferent acesteia, unde unul dintre obiectivele strategice este dezvoltarea politicii de resurse umane la nivelul sistemului judiciar, in acord cu (noul) cadrul normativ care sa asigure necesarul sistemului judiciar in conditii de eficienta si eficacitate. Se arata ca factorul uman existent la nivelul sistemului judiciar reprezinta principala resursa a acestuia, iar asigurarea unei pregatiri continue a resurselor umane, in concordanta cu nevoile de instruire, dar si un nivel corespunzator al numarului acestora se reflecta direct in nivelul calitatii si eficientei serviciilor judiciare. Astfel, prin acest obiectiv strategic se urmareste imbunatatirea calitativa si cantitativa a resurselor umane existente la nivelul sistemului judiciar printr-o formare profesionala adaptata nevoilor tuturor categoriilor de personal si, respectiv, printr-o politica de continua ajustare a numarului de personal la volumul de munca.

Drept obiectiv specific retinem ocuparea posturilor vacante de judecatori si procurori din sistemul judiciar, suplimentarea posturilor de personal auxiliar (grefieri si specialisti IT), la instante si parchete, precum si echilibrarea schemelor de personal.

Raportul din iulie 2023 al Comisiei Europene privind statul de drept – Capitolul consacrat situatiei statului de drept din Romania arata ca, in pofida eforturilor continue de imbunatatire a situatiei, deficitul tot mai mare de magistrati constituie o problema ingrijoratoare, deoarece ar putea avea, in timp, un impact asupra calitatii si eficientei sistemului judiciar. In urma unui numar fara precedent de pensionari solicitate de magistrati in ultimul an, situatia resurselor umane din sistemul de justitie s-a inrautatit in general si a devenit critica in unele instante si parchete. Situatia este deosebit de ingrijoratoare la Parchetul de pe langa ICCJ, unde mai mult de jumatate din posturile prevazute de lege sunt vacante si unde volumul mare de cauze per magistrat ar putea avea un impact asupra calitatii justitiei. Comisia Europeana recomanda continuarea eforturilor de asigurare a unor resurse umane adecvate pentru sistemul judiciar, inclusiv pentru parchete, tinand seama de standardele europene privind resursele pentru sistemul judiciar.

Totodata, in sensul Regulamentului privind un regim general de conditionalitate pentru protectia bugetului Uniunii, urmatoarele elemente pot constitui indicii ale unor incalcari ale principiilor statului de drept: ”(…) (b) faptul de a nu preveni, corecta sau sanctiona decizii arbitrare sau ilegale luate de autoritatile publice, inclusiv de  autoritatile de asigurare a respectarii legii, faptul de a nu pune la dispozitie resurse financiare si umane, afectand  functionarea corespunzatoare a acestora, sau nerespectarea obligatiei de a garanta absenta conflictelor de interese;”.

In atare conditii, intentia Guvernului Romaniei de a adopta o ordonanta de urgenta prin care sa anuleze peste 1500 de posturi vacante de judecator si procuror incalca atat obligatiile asumate de Romania prin PNRR, recomandarile din Raportul din iulie 2023 al Comisiei Europene privind statul de drept, respectiv Regulamentul privind un regim general de conditionalitate pentru protectia bugetului Uniunii si afecteaza buna functionare si independenta sistemului judiciar, date fiind supraincarcarea si epuizarea magistratilor, instantele solicitand repetat marirea schemelor de personal, statul roman riscand astfel pierderea tuturor fondurilor europene.

Taierea posturilor vacante ar conduce practic la blocarea activitatii instantelor si a parchetelor care in prezent functioneaza la limita de avarie, avand deja un deficit imens de personal, multe din acestea cu mai putin de 50% din personalul din scheme, ceea ce s-ar rasfrange, in final, asupra operativitatii si calitatii actului de justitie.

Adresam un apel Comisiei Europene in sensul indeplinirii rolului de garant al aplicarii tratatelor. Statul de drept este una dintre valorile fundamentale ale Uniunii, consacrate in articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeana, conditie prealabila pentru protejarea tuturor celorlalte valori fundamentale ale Uniunii, inclusiv a drepturilor fundamentale si a democratiei. Respectarea statului de drept este esentiala pentru insasi functionarea Uniunii Europene. Esenta statului de drept este protectia jurisdictionala efectiva, care necesita sisteme nationale de justitie independente, eficiente si de calitate".