Actiunea de regres este o actiune civila, de drept comun, izvorata din imprejurarea ca victima prejudiciului are dreptul sa actioneze pentru despagubiri printr-o actiune civila atat pe comitent, cat si pe prepus, concomitent sau succesiv sau numai pe unul dinte ei.
Comitentul, care este garant al prepusului, plateste despagubirile pentru prepusul vinovat, dar preia prin subrogare drepturile si actiunile victimei si se indreapta la randului lui, printr-o actiune de regres impotriva prepusului avand dreptul atat la recuperarea integrala a despagubirilor efectiv platite (damnum emergens), cat si la beneficiul de care a fost lipsit: de ex. dobanda pierduta sau profitul neinvestit etc. (lucrum cessans).
Actiunea in regres este reglementata in Codul civil la art. 1384-1386. Potrivit acestor dispozitii, cel care raspunde pentru fapta altuia se poate intoarce impotriva aceluia care a cauzat prejudiciul, cu exceptia cazului in care acesta din urma nu este raspunzator pentru prejudiciul cazat.
Cand cel care raspunde pentru fapta altuia este statul, Ministerul Finantelor Publice se va intoarce in mod obligatoriu, pe cale judiciara, impotriva aceluia care a cauzat prejudiciul, in masura in care acesta din urma este raspunzator, potrivit legii speciale, pentru producerea acelui prejudiciu.
Daca prejudiciul a fost cauzat de mai multe persoane, cel care, fiind raspunzator pentru fapta uneia dintre ele, a platit despagubirea se poate intoarce si impotriva celorlalte persoane care au contribuit la cauzarea prejudiciului sau, daca va fi cazul, impotriva celor care raspund pentru acestea.
In toate cazurile, regresul va fi limitat la ceea ce depaseste partea ce revine persoanei pentru care se raspunde si nu poate depasi partea din despagubire ce revine fiecareia dintre persoanele impotriva carora se exercita regresul.
Prejudiciul se repara integra si se vor putea acorda despagubiri si pentru un prejudiciu viitor, daca producerea lui este neindoielnica. Despagubirea trebuie sa cuprinda pierderea suferita de cel prejudiciat, castigul pe care in conditii obisnuite el ar fi putut sa il realizeze si de care a fost lipsit, precum si cheltuielile pe care le-a facut pentru evitarea sau limitarea prejudiciului.
Daca fapta ilicita a determinat si pierderea sansei de a obtine un avantaj sau de a evita o paguba, reparatia va fi proportionala cu probabilitatea obtinerii avantajului ori, dupa caz, a evitarii pagubei, tinand cont de imprejurari si de situatia concreta a victimei, conform art. 1385 Cod civil.
Conform dispozitiilor art. 1386 Cod civil, repararea prejudiciului se face de regula in natura, prin restabilirea situatiei anterioare, iar daca aceasta nu este cu putinta ori daca victima nu este interesata de reparatia in natura, repararea prejudiciului se va face prin plata unei despagubiri, stabilite prin acordul partilor sau, in lipsa, prin hotarare judecatoreasca. In cazul prejudiciului viitor, despagubirea, indiferent de forma in care s-a acordat, va putea fi sporita, redusa sau suprimata, daca, dupa stabilirea ei, prejudiciul s-a marit, s-a micsorat ori a incetat.
